Measuring the testing mode in general chemistry: The effect of computer versus paper mode on test performance, cognitive load, and scratch paper

The purpose of this dissertation was to study the effect of testing mode (giving a test on computer versus paper) in authentic classroom environments. Specifically, this work sought to broaden the pedagogical implications of testing mode by examining variations between computer and paper mode in student test performance, cognitive load, and use of scratch paper. Data were collected from students who were enrolled in undergraduate general chemistry courses. Students took multiple proctored general chemistry tests that included a variety of chemistry topics and three question types: algorithmic, conceptual, and definition. After each test students were provided with correct-answer feedback. The tests were either graded and part of the class (i.e., class quizzes) or served as a practice test for the upcoming test in the course. To measure testing mode, tests were delivered on computer or paper, forming four conditions. The conditions, defined by the mode of the initial and final test, were: Computer - Computer, Computer - Paper, Paper - Computer, and Paper - Paper conditions. A series of studies were conducted and their findings are presented in three separate articles. Article 1 discusses test performance of two groups of students (N = 207 and N = 215) who took two similar practice tests in one session. Article 2 discusses test performance of new students (N = 221) who took two quizzes in class on Day 1 and Day 8 and one practice test on Day 12. Article 3 examines testing mode with students (N = 221) who reported their cognitive load and provided scratch paper. The results revealed that overall there seems to be little difference between online and paper-based testing. No significant differences were found in student test performance nor in the cognitive load measures between the computer and paper modes. However, a significant difference between two modes was detected with use of scratch paper, though the effect was very small (2 = .04). Although students used scratch paper more when taking a chemistry test on paper than online, it is not clear whether the difference of approximately one question represents any practical significance. The present dissertation supports the conclusion that online testing is a promising alternative to the traditional paper-and-pencil mode most often used in general chemistry courses and changing from paper to online mode would not impose an additional cognitive load on students

The testing effect in general chemistry: effects of repeated testing on student performance across different test modes

Research on the testing effect shows that practice tests are more effective than additional studying for enhancing learning. However, there has been little research directly addressing the role of additional testing when students take paper-based or computer-based tests in college courses. Accordingly, the purpose of this study was to investigate the role of the testing effect and test mode on student performance. The participants were 664 general chemistry students from two large universities in the Midwest and the Pacific Northwest. After covering the test material in their course, students completed two proctored practice tests that included 17 algorithmic question pairs, 5 conceptual pairs, and 2 definition pairs. Each practice test was delivered on computer or paper according to one of four conditions that were defined by the mode of the initial test and the mode of the final test. These conditions were: Computer-Computer, Computer-Paper, Paper-Computer, and Paper-Paper. After completing the initial practice test, students repeated half of the items. Feedback was provided after each test and performance was measured with normalized gains. After completing all of the tests, students were asked to indicate and explain their test mode preferences for general chemistry tests. Four major conclusions resulted from the study. First, the testing effect was found in all conditions, but varied in terms of the test mode. Paper-Computer showed the lowest gains and these gains were significantly lower than those for Paper-Paper. Gains from Computer-Paper and Paper-Paper were not significantly different from each other. Second, the test mode did not affect the students\u27 performance on algorithmic questions, but affected their performance on conceptual and definition questions. Third, the gains from repeated items were significantly higher than the gains from non-repeated items. However, this testing effect was not consistent across all areas of chemistry content. Fourth, a majority of the students indicated a strong preference to take their next general chemistry test on paper since this mode allowed them to write on the test and show their work. Overall, this study demonstrates the promising effects of testing. The results contribute to the understanding of the testing effect in a college classroom and the role of test mode for enhancing learning in general chemistry courses

Factorii de risc și impactul socio-economic în infecțiile cu Staphylococcus meticilino-rezistent

Background. Purulent-septic infections (PSIs) with methicillin-resistant Staphylococcus (MRS) are a serious challenge for medical institutions; MRS is associated with poorer clinical outcomes and higher healthcare costs compared to infections caused by methicillin-sensitive Staphylococcus (MSS). Objective of the study. To determine risk factors and socioeconomic impact in purulent-septic infections with MRS. Material and Methods. The determination of risk factors and socio-economic impact in infections caused by MRS strains was performed based on a retrospective case-control study. The research group included 269 medical records of patients with PSIs with MRS, the control group 193 medical records of patients with PSIs with MSS. Results. Microbial associations, treatment in intensive care units, repeated hospitalizations, the presence of surgery and people over 50 years of age have been shown to be risk factors for MRS infections. The socio-economic impact of patients with PSIs with MRS is much higher compared to patients with MSS, according to the main criteria (number of hospital bed days, expenses per patient, lethality rate), the situation is much more serious in patients with MRS, differences between hospital bed days (19.5 days vs. 12.8 days) and expenses (11 272 lei vs. 7530 lei per patient), the lethality rate (20.4% vs. 4.1%) being significant in the groups of patients with MRS and MSS. Conclusions. The socio-economic impact of patients with MRS infections is much higher than that of patients with MSS, which once again demonstrates the need to implement rational surveillance and control measures.Introducere. Infecțiile septico-purulente (ISP) cu Staphylococcus rezistent la meticilină (MRS) reprezintă o provocare pentru instituțiile medicale, MRS fiind asociat cu rezultate clinice mai slabe și costuri mai mari pentru îngrijire medicală comparativ cu infecțiile cauzate de Staphylococcus sensibil la meticilină (MSS). Scopul lucrării. De a determina factorii de risc și impactul socio-economic în infecțiile cu MRS. Material și metode. Determinarea factorilor de risc și a impactului socio-economic în infecțiile cauzate de tulpinile MRS a fost efectuată în baza unui studiu retrospectiv caz-martor. Lotul de cercetare a inclus 269 fișe de observație a pacienților cu ISP cu MRS, lotul control 193 fișe a pacienților cu ISP cu MSS. Rezultate. Ca factori de risc în ISP cu MRS s-au evidențiat a fi asocierile microbiene, tratamentul în secțiile de terapie intensivă, internările în mod repetat, prezența intervențiilor chirurgicale cât și persoanele cu vârsta mai mare de 50 ani. Impactul socio-economic al pacienților cu ISP cauzate de MRS, comparativ cu cel al pacienților cu ISP cauzate de MSS, conform principalelor criterii (numărul de zile pat consumate în staționar, cheltuielile financiare per pacient și rata letalității) evidențiază situația mult mai gravă a pacienților cu MRS, diferențele constituind: zile pat consumate (19,5 zile vs. 12,8 zile), cheltuieli financiare (11 272 lei vs. 7530 lei per pacient), rata letalității (20,4% vs. 4,1%) în loturile de pacienți cu MRS și, respectiv, MSS fiind statistic semnificative. Concluzii. Impactul socio-economic al pacienților cu ISP cu MRS este mult mai mare comparativ cu cel al pacienților cu MSS, fapt ce demonstrează odată în plus necesitatea implementării măsurilor raționale de supraveghere și control.Studiu este realizat cu suportul proiectului 20.80009.8007.05 „Explorarea infecțiilor nosocomiale în unitățile de terapie intensivă. Elaborarea preparatelor antibacteriene noi” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect: PRISACARI Viorel, dr. hab. șt. med., prof. univ., mem. cor. AȘM. Autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare

The laparoscopic treatment of simple renal cysts

Government Hospital IMSP SR ACSR, Department of Endoscopy and Miniinvasive Surgery, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu”Introduction.The options for managing renal cyst have considered consecutive increasing of trauma. The first line of therapy recommended for pain is medical therapy and follow-up; the second line are the ultrasound guided percutaneous aspiration and sclerotherapy; laparoscopic approach transabdominal or retroperitoneal; open surgery for decortication or nefrectomy.The experience of laparoscopic renal cyst resection was evaluated in 18 patients in the period of 1997 to 2011. Diagnostics was based on clinical findings, ultrasonography, CT, radiological examination. Materials and methods. A 18 cases of renal cysts were included in study. Prior to operation intravenous urography was performed to all patients for detection of cystic – urinary tract communications. There are 12 male and 6 female. The mean age was 48 (21 - 61). The indications for surgery included right or left loion or abdominal pain in 14; 4 cases were asymptomatic. The mean size of cysts was 6,5 (5 – 15) cm. Anatomic localisation of renal cysts was at lower pole in 4 (22 % ), upper pole in 6 (33 %), ventral 6 (33 %), dorsal 2 (11 %); on the right 12( 67 %); on the left 6 (33 %). In 2 cases cysts were bilateral. The surgical technique are included conventional laparoscopy by umbilical telescope and two working trocars in the right or left hipohondrium, dissection of paranefral peritoneum, punction-aspiration of cyst, resection and removing of cystic capsule, placement of control drainage tub in paranefrium. The mean operation time was 42 min. (30 – 110 min.). In 2 cases the operation was performed simultaneously with laparoscopic colecistectomy caused on gallstone disease. Results All procedures were completed laparoscopically without major complications or conversion to open surgery. The hospital stay of patients was for a mean 3 days (2 - 5). None of patients had urinoma, haematoma and urinary tract infection during the follow-up time. No recurrence cysts was detected. Conclusions. 1. The laparoscopic treatment of renal cysts might be performed for cysts of size 5 – 15 cm. and more. 2. In case of combined pathology - gallstone disease and renal cyst the procedure may by performed simultaneous. 3. Laparoscopic resection of simple renal cysts is a highly effective, safe and minimally invasive alternative to open surgery

Algoritmul de diagnostic al tumorilor mediastinale

The purpose of studying was studying and scientifi c base of the principle of individualized diagnosis and surgical treatment of the patients with mediastinal tumors. To solve the problem was established the following objectives: 1. The elaboration of a diagnostic algorithm directed to determination of morphological structure, 2. The elaboration of the new surgical aboard for surgery at the level of upper thoracic aperture on the neck and mediastinum (in the same time) and on aorto-caval recess (on cadavers). 3. The systematization of the surgical aboard for deferent compartments of mediastinum. 4. To appreciate the value of the radical, citoreductive, diagnostical operations in case of tumors of mediastinum

Particularităţi epidemiologice privitor la infecţiile nosocomiale septico-purulente în funcţie de profilul staţionarului

Catedra Epidemiologie, USMF Nicolae TestemițanuActualitatea temei. Un element important în desăvârșirea și eficientizarea sistemului de supraveghere epidemiologică și control în infecțiile nosocomiale este determinarea particularităților epidemiologice ale patologiei nosocomiale pentru fiecare profil de staționar în parte. Rezultate. Primul semn care determină particularitatea infecției nosocomiale în funcție de profilul staționarului medical este spectrul formelor nosologice predominante. În studiile epidemiologice descriptive, efectuate pe parcursul anilor (V. Prisacari, V. Sava, 1999; T. Plop, V. Prisacari, 2001; V. Prisacari, A. Paraschiv, 2005; V. Prisacari, E. Roic, 2008; V. Prisacari, I. Baranețchi, 2012; Ф.С. Глазовская, Е.Б. Брусина, 2003; Н.В. Исаев и др., 2003; О.В. Ковалишена, 2009), s-a constatat că specificul patologiei nosocomiale depinde direct de profilul instituției medicale și de factorii de risc specifici acestei instituții. În staționarele de chirurgice generală, de exemplu, predomină plăgile supurative postchirurgicale, inclusiv plăgile chirurgicale superficiale (45,8%) și plăgile chirurgicale profunde (19,9%); în staționarele de traumatologie și ortopedie – osteita/osteomielita (38,62%); în secțiile de chirurgie oromaxilofacială – flegmoanele (31,6%); în staționarele neurochirurgicale – formele generalizate: pneumonia, meningoencefalita, septicemia (66,2%); în staționarele de reanimare și terapie intensivă – pneumoniile (43,7%); în secțiile de arsuri – infecțiile sistemului urinar (75,0%), în cele de profil ginecologic – endometrita (30,1%), iar în secțiile urologice – pielonefritele (46,26%). Riscul de a face infecție nosocomială diferă și în funcție de diagnosticul de bază. În staționarele de chirurgie generală cea mai înaltă incidență prin complicații septico-purulente postoperatorii are loc în cazul intervențiilor chirurgicale pe pancreas – 416,66‰ (A. Paraschiv, 2006). La pacienții accidentați traumatologic complicațiile septico-purulente variază în funcție de localizarea anatomo-topografică a traumei și sunt determinate de fractura oaselor picioarelor, care alcătuiesc 78,0% din totalul de complicații la acest profil de bolnavi. Incidența prin infecții septico-purulente în traumele piciorului constituie 257,9‰. Și mai înalt este indicele de frecvență prin infecții septico-purulente nosocomiale în traumatismul asociat – 692,3‰ (V. Prisacari, Ia. Baranețchi, 2011). În staționarele de profil neurochirurgical complicațiile septico-purulente sunt mai frecvente la pacienții cu accident vascular cerebral sau cu tumoare cerebrală (V. Prisacari, E. Roic, 2008), iar în staționarele de profil cardiochirurgical – la bolnavii cu malformație congenitală cardiacă (49,2%) . Structura agenților cauzali de asemenea diferă de la staționar la staționar. În staționarele de neurochirurgie, traumatologie septică, terapie generală și oftalmologie predomină microorganismele grampozitive (54,7%, 67,1%, 56,9% și 91,51% respectiv). În staționarele de chirurgie generală, chirurgie septică și reanimare predomină microorganismele gramnegative (56,92%, 53,21% și 65,7%, respectiv). Microorganismele gramnegative predomină și în staționarele nefrologice și urologice (60,37% și 54,55%, respectiv). În funcție de profilul staționarului medical la fel diferă și factorii de risc, antibioticorezistența microbiană etc. Concluzie. Determinarea particularităților epidemiologice, precum și a factorilor de risc specifici profilului staționarului sunt condiții absolut necesare în elaborarea complexului adecvat de măsuri de prevenire și supraveghere continuă

DEZVOLTAREA URBANĂ – O PRIORITATE EMERGENTĂ A DOMENIULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE

Politica de dezvoltare regională impune o poziție tot mai importantă pe lista factorilor dezvoltării economice și sociale a spațiului național, regăsindu-se printre prioritățile atât a Guvernului Republicii Moldova, cât și a partenerilor de dezvoltare. Premisa apariției conceptului de dezvoltare urbană a constituit deteriorarea tot mai mare a arealului urban. Necesitatea unei abordări teritoriale care ar propune nu doar investiții în infrastructură și clădiri, dar care ar lua în calcul și alte aspecte importante, cum ar fi dezvoltarea economică și incluziunea socială, care a devenit tot mai stringentă. Dezvoltarea urbană este o prioritate emergentă a politicii de dezvoltare regională. Articolul dat prezintă teoria și principiile fondatoare ale politicii publice urbane. Diferitele dimensiuni ale vieții urbane – de mediu, economic, social și cultural – sunt interconectate, iar succesul în dezvoltarea urbană poate fi obținut doar printr-o abordare integrată a acestora. Măsurile privind revitalizarea urbană trebuie combinate cu cele care promovează educația, dezvoltarea economică, incluziunea socială și protecția mediului. De asemenea, parteneriate puternice între cetățenii locali, societatea civilă, industrie și diferite niveluri de guvernare pot aduce o plus valoare în dezvoltarea sustenabilă

Recognition of spelled out words in spoken queries

This disclosure describes techniques to enhance automated speech recognition by enabling automatic recognition of words spelled out by users. Machine learning techniques are utilized to detect explicit user intent to spell out a word as well as detect spelled out words without an explicitly stated user intent. If it is determined that the user is spelling a word, a spelling mode is triggered wherein received letters are concatenated together to form a word. If the user permits, data that includes the user context, audio of the word, audio of the user spelling out the word, and the textual representation of the word are obtained and utilized for training. The trained machine learning model is utilized in subsequent processing of user speech

Criterii de evaluare a infecţiilor nosocomiale ca problemă

Catedra Epidemiologie USMF Nicolae TestemiţanuActualitatea temei. Infecţiile nosocomiale sunt actualmente o problemă majoră practic pentru toate științele medicale. Ele duc la majorarea bruscă a valorii tratamentului și se înscriu printre primele cauze de deces la bolnavii internați (Y. S. Chan et al., 1995; V. Prisacari, 2005; Е. Б. Брусина, 2002, O. B. Ковалишена, 2009). Dificultăţile în înregistrare și evaluare duc la neconștientizarea problemei infecțiilor nosocomiale și la subestimarea ei, acestea având ca urmare investiții modeste, inclusiv financiare, în prevenirea și combaterea infecţiilor. Pentru o promovare și conștientizare a problemei infecțiilor nosocomiale și realizarea eficientă a măsurilor de reducere a incidenței, este necesar de a cunoaște criteriile și metodologia de evaluare a problemei existente. Rezultate. Un criteriu important în evaluarea și conștientizarea problemei privind infecţiile nosocomiale este cunoașterea incidenței reale. Este cunoscut faptul că în țările din spațiul postsovietic, inclusiv în Republica Moldova, statistica oficială nu reflectă morbiditatea reală prin infecții nosocomiale, se înregistrează nu mai mult de 5-10% din incidența reală, deși atât Ordinul MS al RM nr. 140 din 30.04.1999 Despre perfecţionarea măsurilor de combatere și profilaxie a infecțiilor nosocomiale, cât și Ordinul MS nr. 51 din 16.02.2009 Cu privire la supravegherea și controlul infecţiilor nosocomiale prevăd raportarea și înregistrarea tuturor cazurilor de infecții nosocomiale. Conform explorărilor OMS, de exemplu, nivelul de înregistrare a infecțiilor nosocomiale atinge 8,0- 21,0% din numărul bolnavilor internați. În Federația Rusă, conform statisticii oficiale, anual se înregistrează de la 30 până la 50 mii de îmbolnăviri prin infecții nosocomiale. Totodată, conform rezultatelor obținute în baza explorărilor selective, în această țară infecții nosocomiale fac 6-8% din pacienții internați sau 2-2,5 mil. de bolnavi (Т.М. Фролочкина, 2002). În conformitate cu statistica oficială, în Republica Moldova morbiditatea prin infecții nosocomiale constituie 1,8-4,4 cazuri la 1000 operați. Totodată, în urma unor studii epidemiologice recente s-a constatat că incidența reală numai prin infecții septico-purulente nosocomiale este mult mai înaltă și constituie, de exemplu, în secțiile de chirurgie generală 83,16 cazuri la 1000 operaţi (A. Paraschiv, 2006)în staționarele de profil neurochirurgical – 44,6‰ (E. Leu, 2009), în staţionarele de profil traumatologic – 263,63‰ (V. Prisacari, I. Baraneţchi, 2012), iar în secţiile de reanimare și terapie intensivă – 230,86‰ (Е.Б. Брусина, 2002). Aşadar, morbiditatea reală prin infecţii nosocomiale este de circa 8-40 de ori mai înaltă în comparaţie cu cea înregistrată oficial. Un alt criteriu de evaluare a realităţii problemei respective este diagnosticarea, conform definiţiilor de caz-standard, și înregistrarea tuturor formelor nosologice de infecţii nosocomiale, lucru care lasă mult de dorit în unele ţări, inclusiv în Republica Moldova. Un argument elocvent în acest sens sunt datele, conform cărora în morbiditatea prin infecţii nosocomiale pneumoniile constituie 10-20%, iar infecțiile tractului urinar – până la 40%. Totodată, conform statisticii oficiale din RM, asemenea cazuri sunt foarte rare și constituie 15-20% din morbiditatea prin infecții nosocomiale. Acest fenomen este condiţionat de diagnosticarea insuficientă și lipsa până în trecutul apropiat a criteriilor-standard de diagnosticare a infecţiilor nosocomiale, cauze care la moment pot fi ușor înlăturate, deoarece Ghidul de supraveghere și control în infecțiile nosocomiale, ediția II (1999), conține definiţiile de caz-standard în buna majoritate a infecțiilor nosocomiale. Cauzele neînregistrării depline a infecțiilor nosocomiale, în special a infecțiilor septico-purulente, sunt atât lipsa de atenție suficientă a personalului medical față de aceste infecţii, cât și dezinteresul conducătorilor instituțiilor medicale în depistarea și raportarea infecţiilor nosocomiale. Drept criterii ce caracterizează infecțiile nosocomiale ca problemă majoră de sănătate publică, de asemenea, pot fi considerate prelungirea considerabilă a duratei de spitalizare a bolnavilor, gravitatea bolii (pneumonii, septicemii, peritonite, osteite, osteomielite etc.), necesitatea în tratament suplimentar deseori foarte costisitor, încărcarea activității medicale în detrimentul calității, letalitatea înaltă (75% din totalul deceselor în staționarele chirurgicale) și, bineînţeles, paguba economică enormă. În SUA, de exemplu, această pagubă se evaluează la 15 mlrd. $ pe an. Cele expuse pot fi completate cu: importanța epidemiologică (creșterea morbidității în ultimii ani, apariția de epidemii în unitățile medicale), consecințele grave (sechelele, invaliditatea), pagubele sociale, incapacitatea temporară sau permanentă de muncă şi, nu în ultimul rând, cele morale (suferințele pacienților și celor apropiați). Concluzie. Problema infecțiilor nosocomiale poate fi conștientizată numai după un studiu de evaluare conform criteriilor menționate, de rezultatele căruia vor depinde și investițiile în realizarea măsurilor de prevenire

Retinopatia prematurului în faza activă-problemă actuală în medicină

Catedra de histologie, citologie și embriologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”Introducere: Retinopatia prematurului – o afecţiune vaso-proliferantă a retinei, care afectează nou-născutul prematur, în care se modifică patologic dezvoltarea normală a vaselor retinei cu declanşarea neovascularizaţiei şi proces proliferativ-fibros. Retinopatia prematurului a devenit o problemă actuală pentru perinatologi şi oftalmologi în profilaxia cecităţii şi ambliopiilor incurabile având în vedere succesele şi performanţa neonatologiei contemporane, îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire a nou-născutului prematur. Cu cât greutatea fătului este mai mică, cu atât mai mare este riscul de declanşare a RP. Pentru o greutate la naştere mai mică de 1000 g riscul de apariţie a RP este 50-80% (Kocur I., 2002, Хватова А.В., Катаргина Л.А 2000) Frecvenţa cazurilor cu retinopatie a prematurului (RP) constituie 25 copii la 100 000 nounăscuţi (OMS, 2002) .RP se declanşează în termenii de la 31 până la 42 săptămini gestaţionale (a 4-10-a săptămînă după naştere). Regres spontan al RP intervine în 76% -90% cazuri la prematuri în stadiile I-III a RP. Conform statisticilor, forme grave se depistează la reprezentanții rasei europene și la prematurii de sex masculin. Scopul lucrării: Studierea literaturii disponibile referitor la incidența, stadiile, metodele de tratament și profilaxia apariției retinopatiilor la prematuri. Materiale și metode: S-au selectat și sau analizat mai multe articole după cuvintele-cheie: prematuritate, retinopatie. Rezultate: În săptămâna a 16-a debutează vascularizaţia normală a retinei, centrifug de la nivelul nervului optic, având ca punct de pornire vasele hialoidiene, astfel încât, în jurul săptămânii 36-40, ramurile ajung să vascularizeze complet retina nazală şi temporală şi îşi încetează progresia. Ca urmare a tranziţiei nou-născutului prematur de la viaţa intrauterină la condiţiile agresive ale mediului extrauterin, retina va fi imatură, incompletă sau anormal vascularizată (neovascularizaţie) de vase care pot prolifera, conducând la sângerare şi tracţiune, ce pot progresa până la dezlipire de retină şi cecitate. Retinopatia de prematuritate se defineşte prin 3 parametri: localizare, extindere şi stadiu evolutiv. ROP se poate prezenta într-unul din cele 5 stadii. Există trei zone concentrice nervului optic, care descriu gradul de dezvoltare vasculară a retinei. •ZONA 1 - modificări patologice în segmentul posterior a FO pe cerc de 30º •ZONA 2 - modificări patologice în segmentul posterior a FO pe cerc de 60º până la partea temporală şi nasală a orei serata. •ZONA 3 - modificări patologice în zona temporală a FO exterior zonei 2. Din cauza creşterii fiziologice în dimensiuni a globului ocular, va creşte şi zona retiniană periferică hipoxică şi se va forma o zonă de ischemie, ce va determina creşterea ulterioară a nivelului de VEGF, având ca efecte: apariţia tortuozităţii şi sinuozităţii vaselor retiniene, urmate de apariţia angiogenezei - neovascularizaţie retiniană. Ulterior, proliferarea fibrovasculară va conduce la apariţia unei fibroze intravitreene, ce va determina, în timp, dezlipirea totală sau parţială a retinei. Concluzia: În cadrul măsurilÎn cadrul măsurilor profilactice accentul principal trebuie pus pe depistarea precoce a cazurilor cu RP. Rolul principal revine obstetricianului, perinatologului şi pediatrului, care vor monitoriza perioada postnatală a copilului prematur şi vor selecta copiii cu factori de risc agravanţi. Profilaxia este îndreptată spre prevenirea naşterilor înainte de termen şi îngrijirea copiilor prematuri la nivel contemporan, detectarea, monitorizarea și tratarea fazei active a retinopatiilor cu dispanserizarea ulterioară și reabilitarea socială a lor