Situating language register across the ages, languages, modalities, and cultural aspects: Evidence from complementary methods

In the present review paper by members of the collaborative research center “Register: Language Users' Knowledge of Situational-Functional Variation” (CRC 1412), we assess the pervasiveness of register phenomena across different time periods, languages, modalities, and cultures. We define “register” as recurring variation in language use depending on the function of language and on the social situation. Informed by rich data, we aim to better understand and model the knowledge involved in situation- and function-based use of language register. In order to achieve this goal, we are using complementary methods and measures. In the review, we start by clarifying the concept of “register”, by reviewing the state of the art, and by setting out our methods and modeling goals. Against this background, we discuss three key challenges, two at the methodological level and one at the theoretical level: (1) To better uncover registers in text and spoken corpora, we propose changes to established analytical approaches. (2) To tease apart between-subject variability from the linguistic variability at issue (intra-individual situation-based register variability), we use within-subject designs and the modeling of individuals' social, language, and educational background. (3) We highlight a gap in cognitive modeling, viz. modeling the mental representations of register (processing), and present our first attempts at filling this gap. We argue that the targeted use of multiple complementary methods and measures supports investigating the pervasiveness of register phenomena and yields comprehensive insights into the cross-methodological robustness of register-related language variability. These comprehensive insights in turn provide a solid foundation for associated cognitive modeling.Peer Reviewe

EVALUAREA ASOCIERII DINTRE NIVELUL COLESTEROLULUI SERIC, GRADUL DE CONTROL ȘI TREAPTA TERAPEUTICĂ LA COPIII CU ASTM ȘI SENSIBILIZARE AEROALERGENICĂ

Astmul este o afecţiune heterogenă caracterizată prin inflamaţia cronică a căilor aeriene. Colesterolul este un factor proinflamator corelat, ȋn unele studii cu inflamaţia din astm. În Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, ȋn perioada ianuarie 2016-septembrie 2018, a fost initiat un studiu prospectiv care a inclus 100 de copii ȋn vȃrstă de 5-18 ani, diagnosticaţi cu astm alergic și sensibilizare aeroalergenică. Toţi pacienţii ȋnrolaţi au fost monitorizaţi privind nivelul colesterolului, treapta terapeuticǎ primită şi gradul de control al astmului. Obiectivul studiului a fost să se evalueze dacă există o asociere între valorile colesterolului seric și controlul astmului și între colesterolul seric și treapta de tratament de control (ca indicator al severităţii astmului). Concluzii. În lotul studiat, pacienţii ȋncadraţi ȋn categoriile de astm parţial controlat și necontrolat au fost ȋn procent mai mare cu valori crescute ale colesterolului seric comparativ cu cei cu astm controlat; copiii ȋnregistraţi ȋn categoriile de astm moderat și sever au fost ȋn procent mai mare cu colesterol seric total crescut faţă de cei cu astm uşor

NIVELUL SERIC AL PROTEINEI CATIONICE EOZINOFILICE ÎN RAPORT CU EOZINOFILIA ŞI VALOAREA OXIDUL NITRIC EXHALAT LA COPIII CU ASTM BRONŞIC ATOPIC SENSIBILIZAŢI LA AEROALERGENI

Obiectiv. Evaluarea corelaţiei dintre nivelul seric al proteinei cationice eozinofilice (S-ECP) şi prezenţa eozinofiliei, respectiv nivelul oxidului nitric exhalat (FeNO), la copiii cu astm sensibilizaţi la aeroalergeni. Material şi metodă. Studiu prospectiv care a inclus 63 copii cu astm bronşic sensibilizaţi la aeroalergeni cu vârsta între 5 şi 18 ani, desfăşurat în Clinica de Pediatrie a Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“ între aprilie 2016 şi iulie 2017. Iniţial, s-au determinat nivelul S-ECP, prezenţa eozinofiliei şi valoarea FeNO. Ulterior, s-a evaluat semnificaţia statistică a corelaţiilor dintre S-ECP şi prezenţa eozinofiliei, respectiv valoarea FeNO. Rezultate. 22 dintre pacienţi au avut o valoare normală a S-ECP; dintre aceştia doar 8 prezentau eozinofilie. 41 dintre pacienţii testaţi au avut o valoare crescută a S-ECP; dintre aceştia 28 prezentau eozinofilie. Aplicând funcţia statistică Pearson Chi-Square Test pentru a evalua semnificaţia corelaţiei dintre valoarea crescută a S-ECP şi prezenţa eozinofiliei, am obţinut valoarea p = 0,0146 (semnificativă statistic). 15 dintre cei 22 pacienţi cu valoare normală a S-ECP aveau concomitent o valoare normală a FeNO, restul de 7 pacienţi având FeNO crescut. 17 dintre cei 41 pacienţi cu valoare crescută a S-ECP au avut valori normale ale FeNO, restul de 24 înregistrând valori crescute ale FeNO. Funcţia statistică Pearson Chi-Square Test aplicată pentru a evalua corelaţia dintre valoarea S-ECP şi nivelul FeNO a furnizat valoarea p = 0,0432 (semnificativă statistic). Concluzii. Nivelul crescut al S-ECP se corelează atât cu prezenţa eozinofiliei, cât şi cu valoarea crescută a FeNO la copiii cu astm sensibilizaţi la aeroalergeni