ASSUMPTIONS REGARDING THE ECONOMIC AND FINANCIAL CRIME IN THE EUROPEAN UNION AND IN ROMANIA

Shock wave produced by the financial crisis started from the "heart of world finance” - United States of America, suddenly hit the European Union economy and finance, especially strong states. Recent studies conducted on the economies of EU highlighted serious problems in functioning and underlying weaknesses in the policies pursued by their governmentseconomic crime, financial crime, fraud, underground economy.

Rolul principiului integrativ al supravegherii sănătăţii publice şi al medicinei de familie pentru profilaxia bolilor

Agenţia Naţională pentru Sănătate PublicăMorbiditatea şi mortalitatea generală a populaţiei continuă să înregistreze rate înalte, plasând Republica Moldova în vârful clasamentului statelor europene cu indici de sănătate la un nivel defavorabil şi constituind principala povară pentru sistemul de sănătate şi pentru dezvoltarea durabilă a economiei naţionale. Cele mai frecvente cazuri de maladii şi decese sunt determinate de bolile netransmisibile, manifestate preponderent prin maladiile aparatului circulator, tumori, bolile aparatului digestiv, traume şi intoxicaţii. Iar mortalitatea populaţiei în vârstă aptă de muncă constituie mai mult de jumătate din mortalitatea generală. Astfel, tumorile maligne ocupă poziţia a doua în structura deceselor, cu o incidenţă sporită printre persoanele apte de muncă. În fiecare an, în Republica Moldova, peste 40.000 de persoane sunt luaţi în evidenţa unităţilor medicale cu diagnosticul de cancer şi peste 5000 decedează anual în urma afecţiunilor oncologice. În structura cauzelor de deces, patologia aparatului digestiv ocupă locul al treilea, cu o pondere de circa 10%; traumele şi intoxicaţiile ocupă locul al patrulea în mortalitatea generală, înregistrând un nivel de circa 8,5%; boala pulmonară obstructivă cronică de asemenea este una dintre principalele cauze ale morţii premature, cota acesteia în mortalitatea generală fiind estimată la 5,6% din decese. Situaţia dată a dictat necesitatea de a interveni şi a aplica măsuri complexe şi coerente de profilaxie şi îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei. Prin politicele de sănătate [1, 2, 3], adoptate în ultimii ani de către Parlamentul, Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii, a fost creat suportul necesar legal, metodic şi directiv pentru intensificarea aplicării algoritmului de îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei în raport cu patologiile menţionate. Este cunoscut faptul că printr-un exerciţiu la nivel de ţară, organizat de Ministerul Sănătăţii de comun cu Biroul Regional European al OMS (Oficiul din Moldova), au fost identificate 13 entităţi nosologice prioritare cu impact medico-social major şi cu povară economică semnificativă pentru sistemul sănătăţii şi pentru economia ţării. Printre aceste patologii sunt: cardiopatiile ischemice cronice, boala hipertensivă, bolile cerebrovasculare, tumorile maligne, bolile cronice obstructive ale căilor respiratorii, astmul bronşic, diabetul zaharat, obezitatea, hepatitele cronice de origine exogenă, leziunile traumatice, tulburările mintale şi de comportament, tulburările mintale şi de comportament legate de consumul de alcool, anemiile prin carenţă de fier. Implementarea de facto a principiului profilactic este unica soluţie cost-eficientă de îmbunătăţire a indicilor de sănătate în raport cu patologiile prioritare identificate. Aici trebuie să accentuăm faptul că, dacă pentru maladiile transmisibile geneza apariţiei şi manifestării lor este determinată de agentul patogen (microb, virus, bioparazit şi/sau ciupercă patogenă), unde mecanismele de intervenţie şi profilaxie în ţară sunt bine stabilite, cu rezultatele şi succesele respective, atunci pentru maladiile netransmisibile, cu geneza polietiologică determinată de impactul complex al factorilor de risc din mediu şi de comportamentul individual, profilaxia necesită o abordare complexă multidirecţională. De asemenea, trebuie de subliniat faptul că pentru bolile netransmisibile este caracteristică manifestarea procesului patogenetic extins în timp (de durată), deseori fără manifestări clinice percepute de pacient. Tocmai ultimul aspect, de comun cu atitudinea individului faţă de propria sănătate, sunt factorii principali ce condiţionează depistarea tardivă a proceselor patologice, ceea ce contribuie la creşterea ratelor morbidităţii cronice în rândul populaţiei. Epidemiologia maladiilor netransmisibile, prevenirea şi profilaxia acestora necesită o abordare destul de complexă şi un suport normativ şi organizatormetodic coerent. Conform legislaţiei în vigoare [4], „acţiunile primordiale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile sunt orientate spre susţinerea aspiraţiilor indivizilor şi ale comunităţii privind asigurarea şi formarea unui comportament sănătos de viaţă” (art. 50, alin. 3) – am completa, cu identificarea timpurie şi prevenirea impactului nociv al factorilor de risc asupra sănătăţii. De fapt, se impune necesitatea conştientizării indivizilor privind responsabilitatea faţă de propria sănătate şi măsurile de profilaxie a bolilor, dar fără un aport al medicilor de familie în această operă rezultate pozitive nu pot fi obţinute. Totodată, e necesar să constatăm că, actualmente, şirul factorilor de mediu cu risc pentru sănătate au cuprins toate domeniile de activitate şi de comportament ale populaţiei. Prin urmare, apelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al specialiştilor în sănătate publică privind aplicarea principiului Sănătatea în toate politicile (Health in All Policies) vine „să creeze un potenţial de îmbunătăţire a sănătăţi populaţiei prin exploatarea energiei multiplelor arii de interes pe direcţia guvernării intersectoriale” [5]. Desfăşurând ideea acestui principiu sau postulat, în colective, comunităţi şi societate trebuie să se formeze o largă percepere a sănătăţii ca un ”tezaur social”, ca o forţă motrice a dezvoltării durabile a ţării. Studiile recente ne demonstrează că populaţia şi pacienţii nu sunt suficient informaţi despre impactul nociv al factorilor cu risc pentru sănătate, cum ar fi fumatul, consumul abuziv de alcool, sedentarismul, alimentaţia neraţională ş.a. De asemenea, cercetările denotă o cultură sanitară joasă a populaţiei şi necesitatea stringentă de implicare a medicilor de familie în educaţia şi informarea populaţiei şi a pacienţilor, în scopul prevenirii maladiilor [6]. Actualmente, valorile indicatorilor privind factorii din mediul exterior şi cel interior cu risc pentru sănătate (starea igienică a factorilor de mediu exterior şi interior – apa, solul, aerul atmosferic şi din încăperi, starea produselor alimentare şi nealimentare, factorii fizici – biologici, chimici, radiaţii ionizante, inclusiv cei din mediul ocupaţional etc.), deşi aceştia sunt gestionaţi şi monitorizaţi (cercetaţi, măsuraţi, evaluaţi) zilnic şi/sau lunar de instituţiile de sănătate publică, medicii de familie nu sunt sau sunt insuficient informaţi despre valorile acestora şi posibilul risc pentru sănătate. Aceste rezultate demonstrează prezenţa unui gol în realizarea principiului integrativ şi/sau de interacţiune în funcţionarea pe orizontală a instituţiilor de supraveghere a sănătăţii publice şi a medicinei de familie. Medicii de familie, în activitatea de profilaxie şi de promovare a sănătăţii în rândul pacienţilor şi al populaţiei sănătoase, trebuie să dispună de informaţia privind factorii de risc şi impactul acestora pentru sănătate, ultimii fiind furnizaţi de instituţiile de sănătate publică. Prin urmare, în opinia autorilor, un rol deosebit în profilaxia bolilor prioritare şi în ameliorarea indicilor de sănătate, la nivelele comunitar şi teritorial, îl are gradul de implementare a principiului de integrare (sau interacţiune) pe orizontală a efortului structurilor de supraveghere a sănătăţii publice şi al medicinei de familie

Cardio metabolic risk factors for atrial fibrillation in type 2 diabetes mellitus: Focus on hypertension, metabolic syndrome and obesity

Objective. Atrial fibrillation (AF) in type 2 diabetes mellitus (T2DM) has been little explored so far. However, there are several cardio metabolic risk factors for AF in T2DM patients, such as arterial hypertension, obesity or the metabolic syndrome. Our objective was to evaluate cardio metabolic risk factors for AF in T2DM patients. Methods. We studied the medical records of T2DM patients hospitalized in the Internal Medicine department of an emergency referral hospital in Bucharest, Romania. The study was observational, retrospective and carried out between January-June 2018. Results. The study group included 221 T2DM patients (with a mean age of 68.65 ± 10.64, ranging between 37-93 years): 116 women (52.49%; with a mean age of 70.53 ± 10.69, ranging between 37-93 years) and 105 men (47.51%; with a mean age of 66.57 ± 10.23, ranging between 38-91 years). 92 patients had AF (41.63%): 40 women (34.48%) and 52 men (49.52%). 180 patients (81.45%) were hypertensive: 103 women (88.79%) and 77 men (73.33%). 113 patients (51.13%) had metabolic syndrome: 58 women (50.00%) and 55 men (52.38%). 77 patients (34.84%) were obese: 45 women (38.79%) and 32 men (30.48%). AF patients associated obesity in 26 cases (28.26%), hypertension in 73 cases (79.35%) and metabolic syndrome in 56 cases (60.87%). Conclusions. Out of the study group, 92 T2DM patients (41.63%) had AF, men being more likely to suffer from AF than women (p=0.0288). Hypertension affected 180 patients (81.45%) and in greater proportion women vs. men (p=0.0051). The metabolic syndrome and obesity were discovered in 113 patients (51.13%) and 77 patients (34.84%), respectively, with no significant differences in terms of gender. In our research, the highest cardio metabolic risk factors for AF in T2DM were hypertension (OR = 3.6675) and the metabolic syndrome (OR = 3.3388)

Reorganization of healthcare institutions providing medical assistance to patients with SARS-CoV-2 infection

Catedra de igienă generală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Chişinău, Republica Moldova, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Chişinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Experienţa ţărilor în timpul pandemiei de COVID-19 a demonstrat că, nivelul de rezistenţă al instituţiilor medicale la impact, capacitatea de a-şi păstra sau restabili în termeni restrânşi şi în condiţii complicate funcţionalitatea infrastructurii şi aptitudinea de muncă a personalului, condiţionează calitatea şi volumul asistenţei medicale acordate populaţiei afectate. Creşterea rapidă a necesităţilor de îngrijiri medicale pot în scurt timp depăşi potenţialul (uman, material, tehnic) nu numai al spitalului, ci şi al întregului sistem de asistenţă medicală, în ansamblu. Material şi metode. Studiul s-a axat pe analiza articolelor ştiinţifice, rapoartelor şi ghidurilor publicate online. Principala unitate de analiză, din punct de vedere metodologic, a fost „instituţia medicală în SARS-CoV-2”. Pentru colectarea informaţiilor, a fost utilizat motorul de căutare Google search, baze de date şi platforme cu acces deschis. Perioada de referinţă a fost cuprinsă între 01.11.2019 – 31.05.2020. Rezultate. În prezentul articol, sunt reflectate un şir de aspecte ce ţin de pregătirea şi modul de adaptare al unei instituţii medicale (în special, de profil staţionar) în vederea acordării asistenţei medicale pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, experienţa ţărilor, dar şi deficienţele constatate. În acest context, toate statele au iniţiat acţiuni îndreptate spre stoparea răspândirii virusului ca răspuns la situaţia de urgenţă de sănătate publică, însă ele s-au confruntat cu multe dificultăţi în fazele incipiente, ceea ce este atribuit următoarelor motive: capacităţile cu care s-a reacţionat la starea de urgenţă; mecanismul interactiv de răspuns la urgenţă; rezerve de urgenţă inadecvate şi insuficiente; posibilitatea de extindere a capacităţilor pentru carantină şi internare într-o perioadă scurtă; fluxul de pacienţi; gestionarea şi organizarea spitalelor în vederea securităţii; instruirea personalului medical etc. Concluzii. Reorganizarea şi adaptarea instituţiilor medicale la activitate în condiţii de epidemie sau pandemie necesită eforturi substanţiale, fapt condiţionat de complexitatea şi urgenţa realizării măsurilor specifice.Abstract Introduction. The experience of many countries facing COVID-19 pandemic has proven that the healthcare service quality and volume provided to the infected population largely depend upon the resistance level of medical institutions, their ability to maintain or restore within a limited time and under difficult conditions, as well as proper infrastructure functionality and the employee capacity. The growing demand for healthcare assistance soon exceeds the hospital potential (human, material, and technical means), as well as of the overall health care system. Material and methods. The study focused on reviewing online scientific articles, reports and guidelines. From a methodological point of view, this data review was mainly related to the “medical institutions during SARS-CoV-2”. The Google search engine, open access databases and platforms were used to collect relevant information within a reference period of 01.11.2019 to 31.05.2020. Results. This article reveals a number of issues related to the management and adaptation of medical institutions (of inpatient care departments) in order to provide health care to patients infected with SARS-CoV-2, as well as the experience and challenges faced by different countries. In this regard, all countries initiated actions aimed at preventing the virus spread as a result of emergency public health situation, however many difficulties arose in the early stages due to following reasons: poor emergency preparedness and response capacities; lack of an interactive emergency response mechanism; inadequate and insufficient emergency resources; poor hospital capacity expansion for quarantine in a short period of time; high patient flow; rapid management and reconfiguration of hospital security services; medical staff training etc. Conclusions. The reorganization and adaptation of healthcare institution activity under epidemic or pandemic conditions requires substantial efforts, conditioned by complex and emergency specific measures

Evaluating the factors of corporate website favorability: a case of UK and Russia

Purpose - This research evaluates the significance of the corporate website favorability notion and examines its factors in developing competitive advantage in the context of retail and service settings in UK and Russia. Design/methodology/approach - Based on the attribution, social identity, and signaling theories, this research adopted the qualitative exploratory approach by conducting 14 interviews with retail experts and 8 focus groups with retail users in UK and Russia, combined with experts in website design, communication, and marketing. Findings - The research findings indicated that it is crucial to build and maintain a favorable corporate website that reveals the corporate identity as part of the overall company strategy. The study suggests that navigation, visual, information, usability, customization, security, availability, website credibility, customer service, perceived corporate social responsibility, and perceived corporate culture are the factors of corporate website favorability that contribute to the company’s competitive advantage. The findings show that consumers from Russia, as well as from UK found the significance of a favorable corporate website (i.e. corporate website favorability), as well as the factors affecting corporate website favorability. However, consumers in UK are more critical and demanding in the level of expectation of the website overall and put more weight than consumers from Russia on the perceived corporate social responsibility, perceived corporate culture, customer service, and website credibility Practical implications - Corporate website favorability should be adopted by the companies, as part of the overall corporate identity management. Furthermore, it is advised to take into consideration the variations in the level of importance of the factors of corporate website favorability in different countries. The findings of this research suggest that this investigation will make a considerable managerial contribution to the understanding of a company’s decision-makers, communication professionals and website specialists about the building of a favorable corporate website in line with corporate identity strategy of the company. Originality/value - There has been little systematic study of the effect of corporate websites on consumer evaluations of the websites, also there is a lack of research in regard to the factors that contribute to the development of a favorable corporate website (i.e. corporate website favorability). This is the first research of its kind to find the effect of corporate website favorability in Russia, representing a non-western country, and the UK, representing a western country. Therefore, it contributes to the corporate visual identity literature by presenting the corporate website favorability construct and demonstrating the factors that influence corporate website favorability

Evaluation of medical decision errors during the transition period to telemedicine

The context of the Coronavirus pandemic has fundamentally changed the way we approach medical services. Beyond setting up new technological possibilities, it has propelled telemedicine to become a reality, bringing undeniable practical benefits. The questions that arise are both justified and worrying: can digitalization replace a direct interpersonal relationship that involves a physical examination, while preserving the quality of the medical act and the degree of patient satisfaction? Isn\u27t there a risk that the digitization of the medical record will cancel out the deep human character of classical medicine that has evolved since the time of Hippocrates? Should the implementation of telemedicine be the state-of-art of modern medicine, in accordance with the co-evolution of digital technology? It is hard to believe that once used in this period, telemedicine will be abandoned. However, telemedicine must be analyzed not only in the short term but also in the long term, in order to be able to evaluate both its usefulness and possible deficiencies

Особенности содержания лимфоцитов Т в зависимости от показателей оксидативного стресса и антиоксидативной активности у больных с туберкулезом легких в сочетании с инфекцией COVID-19

In order to study the particularities of T lymphocyte content depending on the indicators of oxidative stress and antioxidant activity, in patients with pulmonary tuberculosis in association with COVID-19 coinfection, 42 patients were examined,of which: a) baseline - 21 patients with pulmonary tuberculosis and co-infection COVID-19, b) control group - 21 patientswith pulmonary tuberculosis. At the patients included in the study, there were determined the leukocyte formula, the level ofCD3, CD4, CD8 lymphocytes, the oxidative stress reaction as well as the antioxidant activity. As a result, it was determinedthat at patients with tuberculosis and COVID-19 coinfection: as the content of lymphocytes, and in particular, T lymphocytesdecreases at patients with pulmonary tuberculosis and COVID-19 co-infection, the degree of oxidative damage of proteinsand the predisposition of lipoproteins to oxidation increases significantly according to the data of the AOPP marker and theindicator of malonic dialdehyde of oxidative stress (malonic dialdehyde - DAM), which indicates the severity of oxidativestress reactions at these patients. The total antioxidant activity, determined by the ATS method at patients with pulmonarytuberculosis and COVID-19 co-infection, was significantly reduced, and according to the CUPRAC method it increasedsignificantly as the content of lymphocytes and, in particular, lymphocytes decreased. The enzyme superoxide dismutase(SOD), catalase and the activity of the antioxidant protein ceruloplasmin at patients with pulmonary tuberculosis and COVID-19 decreased significantly as the content of lymphocytes and, in particular, T lymphocytes decreased.Thus, the parameters of oxidative stress and antioxidant activity can be considered potential biomarkers markers ofthe evolution of pulmonary tuberculosis in association with COVID-19 infection.Pentru a studia particularitățile conținutului de T limfocite în dependență de indicatorii stresului oxidativ și activitateaantioxidanților, la pacienții cu tuberculoză pulmonară în asociere cu coinfecția COVID-19 au fost examinați 42 de pacienți,dintre care: a) lotul de bază – 21 pacienți cu tuberculoză pulmonară și co-infecție COVID-19, b) lotul de control – 21 paciențicu tuberculoză pulmonară. La pacienții incluși în studiu s-a determinat formula leucocitară, nivelul de limfocite CD3, CD4,CD8, reacția de stres oxidativ precum și activitatea antioxidantă. În rezultat s-a determinat că, la pacienții cu tuberculoză șico-infecția COVID-19 pe măsură ce conținutul de limfocite, și în special, de limfocite T scade la pacienții cu tuberculozăpulmonară și co-infecția COVID-19, gradul de deteriorare oxidativă a proteinelor și predispoziția lipoproteinelor la oxidarecrește semnificativ conform datelor markerului AOPP și indicatorului dialdehidei malonice de stres oxidativ (dialdehidulmalonice - DAM), ceea ce indică severitatea reacțiilor de stres oxidativ la acești pacienți. Activitatea antioxidativă totală,determinată prin metoda ATS la pacienții cu tuberculoză pulmonară și co-infecția COVID-19, a fost semnificativ redusă, iarconform metodei CUPRAC a crescut semnificativ pe măsură ce conținutul de limfocite și, în special, de T limfocite a scăzut.Enzima superoxid dismutază (SOD), catalaza și activitatea proteinei antioxidante ceruloplasmină la pacienții cu tuberculozăpulmonară și COVID-19 au scăzut semnificativ pe măsură ce conținutul de limfocite și, în special, de limfocite T a scăzut.Astfel, parametrii stresului oxidativ și activitatea antioxidantă pot fi considerați potențiali biomarkeri markeri a evoluției tuberculozei pulmonară în asociere cu infectia COVID-19.Для изучения особенностей содержания Т-лимфоцитов в зависимости от показателей оксидативного стрессаи антиоксидативной активности у больных с сочетанием COVID-19 и туберкулеза легких было исследовано 42больных, которые составили: основную группу - 21 пациентов с туберкулезом легких в сочетании с COVID-19и контрольную группу - 21 пациентов с туберкулезом легких. У больных определяли лейкоформулу, содержаниеСD3, СD4, СD8 лимфоцитов, состояние реакций оксидативного стресса и антиоксидативной активности. Проведенное исследование показало, что у больных с сочетанием туберкулеза легких и COVID-19 по мере снижениясодержания лимфоцитов и, в частности лимфоцитов Т, у больных с сочетанием туберкулеза легких и COVID-19достоверно увеличивается степень окислительного повреждения белков и предрасположенность липопротеиновк окислению по данным маркера АОРР и показателем оксидативного стресса малонового диальдегида (dialdehidulmalonice - DAM), что свидетельствует о выраженности у этих больных реакций оксидативного стресса. Общая антиоксидантная активность, определяемая методом АВТС у больных с сочетанием туберкулеза легких иCOVID-19 выраженно снижалась, а по данным метода CUPRAC выраженное повышалась по мере снижения содержания лимфоцитов и, в частности лимфоцитов Т. Фермента супероксиддисмутазы (SOD), каталазы и активности антиоксидантного белка церулоплазмина у больных с сочетанием туберкулеза легких и COVID-19 выраженноснижались по мере снижения содержания лимфоцитов и, в частности лимфоцитов Т.Таким образом, параметры оксидативного стресса и антиоксидативной активности можно рассматривать какпотенциальные биомаркеры, маркирующие развитие туберкулеза легких в сочетании с инфекцией COVID-19

Metformin and Its Benefits in Improving Gut Microbiota Disturbances in Diabetes Patients

The human gastrointestinal tract presents a vastly population of microorganisms, called the microbiota. The presence of these microorganisms offers many benefits to the host, through a range of physiological functions. However, there is a potential for these mechanisms to be disrupted condition, known as dysbiosis. Recent results are showing important associations between diabetes and the gut microbiota and how the intestinal flora can influence the prognosis of this illness. Microbial intestinal imbalance has been linked to alterations in insulin sensitivity and in glucose metabolism and may play an important role in the development of diabetes. Metformin is one of the most important and widely used first-line medications for the management of type 2 diabetes (T2D). It is a complex drug with multiple sites of action and multiple molecular mechanisms. In recent years, attention has been directed to other modes of action, other than the classic ones, with increasing evidence of a major key role of the intestine. By analysing the effects of metformin on the homeostasis of the microbiota of diabetes patients, our present topic becomes one of the major importance in understanding how metformin therapy can improve gut microbiota dysbiosis and thus provide a better outcome for this illness