Paradoxalul Florentin Smarandache – dincolo de marginile ştiinţei

Recent, a apărut la Editura Ştiinţifică Nord-Europeană din oraşul Hanko, Finlanda, cel de-al patrulea volum al seriei “Articole colectate” al prof. univ. dr. Florentin Smarandache, de la Facultatea de Matematică şi Ştiinţe a Universităţii “New Mexico” din oraşul Gallup, statul New Mexico, SUA (cetăţean româno-american, născut în anul 1954 la Bălceşti, Vâlcea, absolvent al Facultăţii de Matematică din Craiova)

Florentin Smarandache – doctor honoris causa in China!

Vâlceanul Florentin Smarandache, profesor universitar la Facultatea de Matematica si Stiinte a Universitatii „New Mexico” din orasul Gallup, statul federal New Mexico, SUA, a fost invitat de curând în China de catre Universitatea Jiatong, care i-a acordat titlul de „Profesor adjunct”, echivalent cu titlul de „Doctor honoris causa” acordat în universitatile europene si americane. „Doctor honoris causa” este un titlu onorific acordat de institutiile de învatamânt superior unei personalitati de mare prestigiu, din tara sau din strainatate, pentru realizari deosebite în domeniul stiintei, tehnicii si culturii, pentru servicii de mare insemnatate aduse patriei si umanitatii

C.E.R.N. şi viteza supraluminală

S-a repetat în noiembrie, acelaşi an, rezultatul validând înco o dată, parţial, ipoteza supraluminală a cercetătorului romȃn F. Smarandache

CERN reconfirmă „Ipoteza Smarandache”!

„Experimentul OPERA”, efectuat de către o echipă de savanţi de la CERN (iniţial, numit Centrul European de Cercetări Nucleare, acum, Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) din Geneva (Elveţia), a demonstrat că particulele elementare neutrino se deplasează cu o viteză mai mare decât cea a luminii, ceea ce infirmă celebra Teorie a Relativităţii Restrânse, enunţată de fizicianul Albert Einstein

The Fourth Amendment Disclosure Doctrines

The third party and public disclosure doctrines (together the “disclosure doctrines”) are long-standing hurdles to Fourth Amendment protection. These doctrines have become increasingly relevant to assessing the government’s use of recent technologies such as data mining, drone surveillance, and cell site location data. It is surprising then that both the Supreme Court and scholars, at times, have associated them together as expressing one principle. It turns out that each relies on unique foundational triggers and does not stand or fall with the other. This Article tackles this issue and provides a comprehensive topology for analyzing the respective contours of each doctrine

Florentin Smarandache duce neutrosofia şi în Taiwan!

Vâlceano-americanul Florentin Smarandache se va afla în perioada 8-10 noiembrie 2011 într-un loc foarte exotic pentru români: oraşul Kaohsiung (1,5 milioane de locuitori), al doilea ca mărime din Taiwan, unde va prezida o secţiune la A VII-a Conferinţă Internaţional de Calcul Granular (notată prescurtat GrC 2011)

“Noţiunile Smarandache” – cultivate de indieni şi tipărite de chinezi!

În luna decembrie 2010 a apărut cel de-al patrulea număr al revistei trimestriale de matematică aplicată numită „Revista Internaţională de Combinatorică Matematică”, editată în limba engleză de către Laboratorul de Management, Decizie şi Sisteme de Informaţie al Academiei Chineze de Ştiinţe, în al cărei colectiv de redacţie se află şi două cadre universitare de la Universitatea din Craiova: Florentin Popescu şi Marian Popescu

Unraveling Unlawful Command Influence

Military commanders are not just officers leading soldiers into battle. In the military justice system, they also serve quasi-prosecutorial roles and decide what charges to bring and whether to accept a plea. With this responsibility comes the potential for misconduct, no different than with civilian prosecutors. Commanders too can improperly coerce witnesses or withhold favorable evidence. Enter the “unlawful command influence” doctrine, the military’s response to combating this misconduct. While routinely associated with civilian prosecutorial misconduct, the military standard turns out to be very different and seems to better protect against improper influence than its civilian counterpart. What accounts for this difference, given that both standards are designed to ensure a fair and impartial trial? This Article is the first to raise this varying treatment and explore potential explanations. It ultimately teases out the concepts of “systemic integrity” and “individual autonomy” from the respective stories. The military’s focus on procedural protections and concern for the appearance of impropriety reveals a value for systemic integrity, whereas the civilian emphasis on defendant choice and finality of proceedings reveals a value for individual autonomy. This is not simply an academic exercise. These concepts can help frame current controversies surrounding prosecutorial and commander discretion. On the civilian side, scholars and judges alike have widely criticized courts for not doing enough to combat prosecutorial misconduct. On the military side, legislators have railed against commanders for their lack of prosecution of sexual assault crimes. Recognizing which value—individual autonomy or systemic integrity—underlies these practices can better assist necessary reforms