Insight about Colonic Microbiota Imbalance and Obesity

Since the 1990s, nutritionists have concluded that poor food hygiene, as well as environmental and food pollution, are the cause of the major serious diseases affecting humanity: overweight and obesity, which induce persistent systemic pro-inflammatory status, and hence all complications metabolic disorders, cancers, joint diseases, skin disorders, psychological disorders. The human body hosts a large number of microbes, including bacterial, fungal and protozoal microorganisms, which together constitute our microbe. Dysbiosis, generated by a sedentary lifestyle, consuming highly industrialized food, and non-compliance with the mass program, can lead to obesity, with a decrease in quality of life and shortening it. Obesity and metabolic disorders related to obesity are characterized by specific changes in the composition and function of the human intestinal microbe. Among the possible strategies for preventing and/or treating obesity, the microbiota is intended to restore or modulate its composition by consuming probiotics, prebiotics or both (synbiotics)

Sustenabilitatea alimentației și conexiunile cu mediul ambiant

Introducere. Alimentația sustenabilă este în strânsă conexiune cu mediul ambiant și cu sănătatea consumatorilor din areal. Mâncarea, consumată dintr-o varietate de motive precum nutriție, experiență/plăcere senzorială sau în scopuri culturale, reprezintă baza stilului de viață, a sistemului economic și social. Legăturile dintre serviciile ecosistemice, biodiversitatea și sănătatea globală cuprind multifațete și se manifestă la diferite scale temporale. Prin urmare, abordările ecosistemice sunt absolut relevante pentru conceptul One Health, care îmbrățișează interconexiunea dintre oameni, fauna sălbatică și ecosisteme. Impactul acestor schimbări ecosistemice afectează relațiile interdependente ale schimbărilor climatice, cu efecte rezultate, cum ar fi epuizarea stratului de ozon, emisii acide, poluare și ecotoxicitate, poluarea aerului, apei și solului, epuizarea resurselor și/sau pierderea biodiversității și a funcțiilor ecosistemice ale acesteia. Amenințările asupra sănătății fiind impuse de determinanții ecologici, care rezultă din interacțiunea unui agent cu gazda în triada epidemiologică sau ecologică a bolii cu dilemele care provoacă pericolele pentru mediu, trebuie abordate în colaborare. Impactul factorilor de ecomediu asupra sănătății populaţiei sunt elucidate împreună cu recomandări din implicaţia folosirii gândirii ecologice şi abordări pentru intervențiile de sănătate publică și educație pentru contracararea problemelor apărute sub aceste amenințări ecologice. Scopul. Dezvoltarea în România de programe de intervenție nutrițională adecvate sustenabilității nutriționale și promovării sănătății populaționale prin colaborarea continuă în echipe multidisciplinare. Material și metode. Evaluarea sistemelor de sustenabilitate și de intervenție la nivel european și adaptarea acestora la specificul național. Pentru o nutriție mai bună, specialiștii din domeniul medical (nutriționiști, dieteticieni, medici de familie sau alte specialități aferente, psihologi, antrenori de fitness, ingineri din industria alimentară etc.) pot reprezenta un suport viabil pentru populație în adoptarea unei alimentații adecvate, variate și sustenabile în aceeași măsură, pe baza unor protocoale. Rezultate. Promovarea managementului sistemic, multidimensional, poate evidenția și susține eficient conexiunile dintre mediu, nutriția durabilă și dimensiunile ecologice, sociale și economice, dar mai ales cele care țin de sănătate. Aceasta se poate face prin crearea unor sisteme și etape succesive de aplicare a unor protocoale la nivel regional și național, prin implicarea autorităților din diverse domenii (medical, farmaceutic, protecția consumatorului, agențiile de protecție a mediului, industria alimentară și de suplimente alimentare, rețeaua agricolă, domeniul financiar sau sisteme sociale și de învățământ). Concluzii. Oricât de complexă este evaluarea continuă a sustenabilității și durabilității resurselor alimentare, fiecare regiune și țară are nevoie de un program de evaluare și de intervenție propriu, adaptat nivelului cultural alimentar, economic, dar și de sănătate nutrițională. Orice specialist din domeniu, în calitate de expert și de consumator, poate contribui activ la dezvoltarea sustenabilă a sistemului de nutriție, modelând obiceiurile nutriționale individuale și comunitare într-un mod durabil

Interdependența între schimbările climatice și dăunătorii agricoli cu impact pe sănătatea umană și soluțiile posibile de ameliorare

Introducere. Sănătatea populației este reprezentată de suma anumitor factori precum situația familială, profesională, socială și economică. La acești factori se adaugă calitatea mediului în care trăiesc și își desfășoară activitatea, și calitatea hranei. Un factor mai nou este schimbarea climei, care influențată sănătatea populației prin sporirea poluării factorilor de mediu (apă, aer, sol, alimente). Pe lângă efectele directe, ca topirea ghețarilor, dezintegrarea calotelor polare, creșterea nivelului mării, modificări în distribuția precipitațiilor, creșterea frecvenței și intensității evenimentelor naturale extreme, schimbările climatice provoacă la nivel global și efecte indirecte. Unele dintre acestea implică agenții patogeni, transportul adaptarea și dezvoltarea acestora în mediu. Schimbările climatice influențează și abundența, și etologia dăunătorilor sezonieri precum ciupercile, acarienii, rozătoarele, nematicidele, plantele dăunătoare culturilor agricole și insectele zburătoare. Scopul. Prezenta lucrare are ca scop identificarea provocărilor schimbărilor climatice pentru sănătate și sistemul medical. Material și metode. Au fost consultate bazele de date PubMed și ResearchGate pentru perioada 2017–2023 folosind următoarele cuvintele-cheie: schimbări climatice, pesticide, agricultură, dăunători agricoli, sănătate. Rezultate. Bolile plantelor sunt influențate de temperatura mediului ambiant, de umiditate și de radiațiile solare, foarte schimbătoare în ultimele decenii pe contul schimbărilor climatice. Condițiile umede favorizează germinarea, răspândirea şi activitatea sporilor precum şi proliferarea ciupercilor și bacteriilor. Concomitent cu schimbările climatice, dăunătorii agricoli și-au adaptat etologia la noile condiții de mediu, inclusiv la pesticidele utilizate pentru eradicarea lor. Acest fapt a impus necesitatea dezvoltării de noi pesticide, cu concentrație și perioadă de remanență mai mari decât cele existente. Pesticidele pot intra în contact cu corpul omului prin piele (calea dermică), prin inhalare sau prin înghițire (ingerare). Utilizarea pesticidelor și consumul alimentelor cu pesticide au dus la creșterea incidenței cazurilor de cancer, de leziuni grave ale sistemelor reproductiv şi digestiv, de patologii renale şi pulmonare, de dureri abdominale, de tulburări ale sistemului cardiovascular etc., simultan cu creșterea numărului de spitalizări și a costurilor sistemelor de sănătate. Concluzii. Având în vedere natura multivariată a schimbărilor climatice și pragurile neliniare în procesele naturale, este dificil să se estimeze tipul și/ sau cantitatea pesticidelor care urmează să fie utilizate pentru noile culturi care să rezolve problema, dar în același timp să nu afecteze starea de sănătate. O soluție pentru asigurarea hranei sigure, fără pesticide și/sau fără hormoni, este agricultura celulară

Modelling of avoidance of food additives: a cross country study

Food additives are strictly regulated and from technological point of view are useful ingredients. However, due to negative media news seeking for sensation, and sometimes irresponsible producer behaviour, utilisation of food additives generates consumer aversion, thus shopping rejection. The present study examines the factors that influence consumers’ motives and attitudes towards the avoidance of food additives. On the basis of a questionnaire survey, a theoretical model was developed and applied by path analysis in three European countries (Hungary, Romania and Spain), respectively. Results suggested that even though the avoidance of food additives (action) can be modelled identically, it can be influenced by different measures based on the country’s specific features. For the grounding of the shopping decisions towards the avoidance of food additives, it is important to decrease the perceived risk, to improve consumers’ knowledge, as well as to take into consideration the peculiarities of the concerned countries.info:eu-repo/semantics/acceptedVersio

Human Papilloma Virus (HPV) Infection and HPV Vaccination: Assessing the Level of Knowledge among Students of the University of Medicine and Pharmacy of Tirgu Mures, Romania

Introduction: Human Papilloma Virus (HPV) infection, a cause in the development of cervical cancer, remains a topic of great interest. About 80% of sexually active women are at risk of acquiring an HPV infection at some point in life, the peak incidence of infection having been identified in young women. The aim of the study was to assess medical students’ knowledge and attitudes about sexually transmitted diseases, HPV infection, HPV vaccinations, and the students’ sexual behaviour. Material and method: A transversal study was conducted by applying a questionnaire to students on the first and 6th year of school at the Faculty of Medicine of Tirgu Mures University, Romania. Results: The study resulted in 522 questionnaires fully completed. The percentages of students who have heard about HPV were 82.1% from the first year and 99.1% from the 6th year of medicine school, but the level of knowledge was different: 62% of senior students had a good or very good level of knowledge, whereas 55.1% of first year students, had little knowledge on the topic. About 75% of 6th year students would have their child vaccinated against HPV, compared with only 52.4% of first year students (p &lt;0.001). Conclusions: The level of knowledge about HPV infection among students in their first year of medicine school is rather low, significantly lower compared to year 6th year students, which suggests acquiring some basic information in this area since the first year of college or even high school.</p