Incursion in the history of rheumatology, from origins to the present

Disciplina reumatologie și nefrologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldov

Калейдоскоп гастроинтестинальных проявлений при системной красной волчанке

Departamentul Medicină Internă, disciplina Cardiologie, IP USMF Nicolae TestemiţanuSystemic lupus erythematosus (LES) is an inflammatory autoimmune systemic disease with various clinical manifestations, the gastrointestinal tract being one of the least frequent LES. However, most of the gastrointestinal manifestations are caused by drug-induced adverse reactions and infections, while disease-related symptoms are not as common as other organ diseases within lupus. The purpose of the research was to study the particularities of gastrointestinal manifestations in systemic lupus erythematosus. The history of the disease and the clinical and paraclinical examination were examined, in compliance with the criteria for classification of SLICC lupus, 2012, collected socio-demographic data, socio-economic status (SES), and specific researches for the detection of gastrointestinal pathology. We also estimated esophageal dysfunctions and dysfunctions that were associated with SS and high disease activity. Necrotizing gingivitis is a rare manifestation but associated with renal impairment and antiphospholipid syndrome with reserved prediction. Abdominal pain was found in pancreatitis, gastroduodenal ulcers and colitis, but also when no other nozology was diagnosed. Thus, pathologies such as ulcerative colitis, Crohn’s disease and collagen colitis were only detected in 2 cases, but it is noted that treatment with GCS or immunosuppressants often eclipses the clinical manifestations of these diseases. Concerning lupus mesenteric vasculitis, this pathology was diagnosed in 3 (2.3%) by surgery and 1 case of death. Note that gastrointestinal manifestations are commonly seen in lupus patients, but part is due to adverse drug reactions. Most gastrointestinal complications related to SLE are caused by vasculitis that responds well to corticosteroids and immunosuppressive agents. Early diagnosis and timely treatment are essential to improve prognosis.Системная красная волчанка (СКВ) является воспалительным аутоиммунным системным заболеванием с различными клиническими проявлениями, желудочно-кишечный тракт является одним из наименее частых. Большинство проявлений желудочно-кишечного тракта вызваны побочными реакциями лекарственных средств и инфекциями, тогда как связанные с заболеванием симптомы не так распространены, как поражение других органов при волчанке. Целью исследования было изучение особенностей желудочно-кишечных проявлений при системной красной волчанке. Изучение истории болезни, клинического и параклинического обследования было проведено в соответствии с критериями классификации волчанки SLICC 2012 года, собранными социально-демографическими данными, социально-экономическим статусом и конкретными исследованиями для выявления патологии желудочно-кишечного тракта. Мы также оценили дисфункции пищевода и дисфункции, связанные с синдромом Шогрен и высокой активностью заболевания. Некротизирующий гингивит является редким проявлением, но связан с почечной недостаточностью и антифосфолипидным синдромом с неблагоприятным прогнозом. Боль в животе была обнаружена при панкреатите, гастродуоденальных язвах и колитах, но также и при отсутствии какой-либо другой нозологии. Таким образом, патологии, такие как язвенный колит, болезнь Крона и колит коллагена, были обнаружены только в 2-х случаях, но отмечается, что лечение ГКС или иммунодепрессантами часто затмевает клинические проявления этих заболеваний. Что касается волчаночного васкулита, эта патология была диагностирована у 3 (2,3%) в ходе хирургической операции и в 1 случае посмертно. Примечание: желудочно-кишечные проявления обычно наблюдаются у пациентов с волчанкой, но часть – из-за неблагоприятных реакций на лекарства. Большинство желудочно-кишечных осложнений, связанных сСКВ, вызваны васкулитом, который хорошо реагирует на кортикостероиды и иммунодепрессанты. Ранняя диагностика и своевременное лечение необходимы для улучшения прогноза

Interrelația dintre frică și durerea dentară

Introduction. Pain is perceived by signals from the afferent and efferent nerve fibers. Stimulation of the related fibers causes the release of peptides from neuron-substance P and neuroinin A, releasing inflammatory mediators. Fear is a natural human emotion, which involves a universal and individual emotional biochemical response. Objective of the study. To evaluate the affinity of dental pain with the fear of dental procedures and their interaction in patients with cardiovascular disease. Materials and methods. Descriptive research was conducted in a group of 45 patients with cardiovascular disease and dental pain. Pain was assessed by VAS pain, fear by the Fear Assessment Scale in Dentistry. Results. Male : female ratio 3:1, predominantly urban, married 24.44%, average age 51.22±0.68, education 14.25±12.33 (i-v 9-19) years. The value of VAS pain was 63.77±3.78 (i-v) 20-100 mm, the fear was investigated in 3 stages: waiting time, examination and dentistry procedures. The results showed that the average fear was 51.75±12.34, mainly 81.2±7.88 mm (i-v 40-100). Fear while waiting - 51.27±1.45, examination period at 56.85±3.89 mm. The data obtained showed a close correlation between pain and time spent in dental treatment (r = 0.69), average correlation of pain on injection with anesthetic (r = 0.53) and low correlation of the waiting period (r = 0.28). Pain and fear correlated poorly with age (r = 0.33) and years of study (r = 0.29). Conclusion. There is a positive discrepancy between pain and fear and a close correlation between the level of pain and fear during dental procedures.Introducere. Durerea este percepută prin semnalele de la fibrele nervoase aferente și eferente. Stimularea fibrelor aferente determină eliberarea peptidelor din neuron- substanța P și neuroinina A, eliberând mediatorii inflamatori. Frica este o emoție umană naturală, ce implică un răspuns biochimic universal și emoțional individual. Scopul studiului. A evalua afinitatea durerii dentare cu frica de proceduri stomatologice și interacțiunea acestora la pacienții cu boli cardiovasculare. Materiale și metode. Cercetarea descriptivă a fost realizată la grup de 45 pacienți cu boli cardiovasculare și dureri dentare. Durerea a fost evaluată prin VAS durere, frica a fost estimată prin Scala de Evaluare a Fricii în Stomatologie. Rezultate. Raportul bărbați/ femei 3:1, predominant mediul urban, căsătoriți 24,44%, vârsta medie 51,22±0,68, studii 14,25±12,33 (i-v 9-19) ani. Valoarea durerii VAS a fost 63,77±3,78 (i-v) 20-100 mm, frica a fost cercetată în 3 etape: timpul de așteptare, examinare și proceduri. Rezultatele au arătat că frica medie a constituit 51,75±12.34, preponderent la tratament constituind 81,2±7,88mm (i-v 40-100). Teamă în timpul așteptării - 51,27±1,45, perioada de examinare la 56,85±3,89 mm. Datele obținute au demonstrat corelare strânsă între durerea și timpul aflării la tratamentul stomatologic (r = 0,69), corelare medie durerea la injecția cu anestetic (r = 0,53) și corelare joasă perioada de așteptare (r = 0,28). Durerea și frica au corelat slab cu vârsta (r = 0,33) și cu anii de studii (r = 0,29). Concluzie. Între durere și frică este discrepanță pozitivă și corelare strânsă între nivelul durerii și frică pe durata procedurilor dentare

THE RELATIONSHIP BETWEEN FEAR AND TOOTHACHE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Durerea este percepută prin semnalele de la fibrele nervoase aferente și eferente. Stimularea fibrelor aferente determină eliberarea peptidelor din neuron- substanța P și neuroinina A, eliberând mediatorii inflamatori. Frica este o emoție umană naturală, ce implică un răspuns biochimic universal și emoțional individual. Scopul studiului. A evalua afinitatea durerii dentare cu frica de proceduri stomatologice și interacțiunea acestora la pacienții cu boli cardiovasculare. Materiale și metode. Cercetarea descriptivă a fost realizată la grup de 45 pacienți cu boli cardiovasculare și dureri dentare. Durerea a fost evaluată prin VAS durere, frica a fost estimată prin Scala de Evaluare a Fricii în Stomatologie. Rezultate. Raportul bărbați/ femei 3:1, predominant mediul urban, căsătoriți 24,44%, vârsta medie 51,22±0,68, studii 14,25±12,33 (i-v 9-19) ani. Valoarea durerii VAS a fost 63,77±3,78 (i-v) 20-100 mm, frica a fost cercetată în 3 etape: timpul de așteptare, examinare și proceduri. Rezultatele au arătat că frica medie a constituit 51,75±12.34, preponderent la tratament constituind 81,2±7,88mm (i-v 40-100). Teamă în timpul așteptării - 51,27±1,45, perioada de examinare la 56,85±3,89 mm. Datele obținute au demonstrat corelare strânsă între durerea și timpul aflării la tratamentul stomatologic (r = 0,69), corelare medie durerea la injecția cu anestetic (r = 0,53) și corelare joasă perioada de așteptare (r = 0,28). Durerea și frica au corelat slab cu vârsta (r = 0,33) și cu anii de studii (r = 0,29). Concluzie. Între durere și frică este discrepanță pozitivă și corelare strânsă între nivelul durerii și frică pe durata procedurilor dentare.Introduction. Pain is perceived by signals from the afferent and efferent nerve fibers. Stimulation of the related fibers causes the release of peptides from neuron-substance P and neuroinin A, releasing inflammatory mediators. Fear is a natural human emotion, which involves a universal and individual emotional biochemical response. Objective of the study. To evaluate the affinity of dental pain with the fear of dental procedures and their interaction in patients with cardiovascular disease. Materials and methods. Descriptive research was conducted in a group of 45 patients with cardiovascular disease and dental pain. Pain was assessed by VAS pain, fear by the Fear Assessment Scale in Dentistry. Results. Male : female ratio 3:1, predominantly urban, married 24.44%, average age 51.22±0.68, education 14.25±12.33 (i-v 9-19) years. The value of VAS pain was 63.77±3.78 (i-v) 20-100 mm, the fear was investigated in 3 stages: waiting time, examination and dentistry procedures. The results showed that the average fear was 51.75±12.34, mainly 81.2±7.88 mm (i-v 40-100). Fear while waiting 51.27±1.45, examination period at 56.85±3.89 mm. The data obtained showed a close correlation between pain and time spent in dental treatment (r = 0.69), average correlation of pain on injection with anesthetic (r = 0.53) and low correlation of the waiting period (r = 0.28). Pain and fear correlated poorly with age (r = 0.33) and years of study (r = 0.29). Conclusion. There is a positive discrepancy between pain and fear and a close correlation between the level of pain and fear during dental procedures

Xerostomia în stomatologie

Catedra de propedeutică stomatologică „Pavel Godoroja”, Disciplina de cardiologie, USMF „Nicolae TestemițanuBackground. The severity of xerostomia ranges from mild oral discomfort to significant oral diseases that can compromise the patient's health, food intake and quality of life. Its symptoms can present as a dry mouth, difficulty swallowing, oral mucosa or dry skin. Objective of the study. To review the systematic literature to estimate the prevalence of xerostomia and to estimate the frequency of xerostomia in polyclinic patients. Material and Methods. The data were extracted from the PubMed and American Journal of Dentistry databases over a period of 3 years. 144 studies were identified and 46 articles were selected. At the same time, 52 rheumatic patients were examined. Results. The estimated overall prevalence of dry mouth was 22,0% (17,0-26,0%). We surveyed 52 patients by Xerostomia Inventory - an 11-item summated rating scale which combines the responses to individual items into a single continuous-scale score which represents the severity of chronic xerostomia: I sip liquids to aid in swallowing food; feels dry mouth eating a meal; I get up at night to drink; my mouth feels dry; I have difficulty in eating dry foods; I suck sweets or cough lollies to relieve dry mouth; I have difficulties swallowing certain foods; the skin of my face, lips, nose and eyes feels dry. Respondents are choose 1 of 3 responses “Never” scoring 1; “Occasionally” 2-; and “Often Conclusion. Score 1 was found in 38 (73.07) patients, 2 - 8 (15.38) and 3- 6 (11.53%) cases. Dry mouth symptoms should be alleviated and secondary complications can be prevented.Introducere. Severitatea xerostomiei se prezintă de la un disconfort oral ușor până la boli orale semnificative, care pot compromite sănătatea pacientului, aportul alimentar și calitatea vieții. Simptomele ei se pot prezenta ca gură uscată, dificultate la înghițire, mucoasă bucală sau piele uscată. Scopul lucrării. Revizuirea literaturii sistematic, pentru a estima prevalența xerostomiei în studiile epidemiologice și estimarea frecvenței xerostomiei la pacienții ce se adresează la policlinică. Material și Metode. Datele au fost extrase din bazele de date PubMed și American Journal of Dentistry pe o durată de 3 ani. Au fost identificate 144 studii și selectate 46 articole. Totodată au fost examinaţi 52 pacienți reumatologici. Rezultate. Prevalența globală estimată a uscăciunii gurii a fost de 22,0% (17,0-26,0%). Am anchetat 52 pacienți conform Chestionarului Xerostomia, cu 11-itemi: sorbesc lichide pentru a ajuta la înghițirea alimentelor; simt gura uscată când mănânc; mă ridic noaptea să beau; dificultăți în a mânca alimente uscate; sug acadele sau tușesc pentru a reduce gura uscată; dificultăți la înghițirea anumitor alimente; pielea feței, ochii, buzele, interiorul nasului se simt uscate. Respondenții aleg 1 din 3 răspunsuri: „Niciodată” notând 1; „Ocazional” - 2; și „Adesea” - 3, pentru ultimele 4 săptămâni, apoi acestea sunt combinate într-un singur scor, care reprezintă severitatea xerostomiei cronice. Concluzii. Scorul 1 a fost identificat la 38 (73,07) pacienți, 2-8 (15,38) și 3-6 (11,53%) cazuri. Simptomele uscăciunii gurii trebuie ameliorate, iar complicațiile secundare pot fi prevenite

Test-retest reliability of patients global assessment, physician global assessment and Womac Index in knee osteoarthritis

Introduction: In osteoarthritis pain and physical function are the main outcome measures, and selfreport questionnaires are the preferent assessment method. This is evidence suggesting that self-reports of physical function represents what people experience while performing activities rather than their ability to perform activities. Objective: To study reliability characteristics for global assessments and compared test reliability of both PGA, MDGA vs. WOMAC in knee osteoarthritis. Methods: Patients that were at least 40 years old and had experienced clinical symptoms of OA in the knee at least 3 months before inclusion into study were eligible for inclusion in this trial. All patients were required to fulfill the American College of Rheumatology classification criteria for OA in the knee. The Patient Global Assessment (PGA) asked a patient to rate on the scale how they feel overall. The Physician Global Assessment (MDGA) is a similar item completed by the assessing physician. Both these measures were incorporated into other indices. To assess patient pain we used the Western Ontario and McMaster Universities Index; The WOMAC contains five pain, two stiffness, and 17 physical function items, and is available in five-point Likert (LK) and 100-mm visual analogue (VA). Results: We examined 53 patients with OA of 50 years old. Patients completed the PGA, visual analog scale for pain (VAS Pain), VAS Fatigue, VAS Sleep and PGA. Physicians completed the MDGA at the time of the patients appointment day. Test results were assessed using interclass correlations (ICC). “Substantial” reliability was between 0.69-0.79 and “almost perfect” > 0.80. As endpoint, physical function and the patient’s global assessment were evaluated at baseline and at the 8 week. The Western Ontario and McMaster Universities (WOMAC) Osteoarthritis Index was used to assess physical function and pain. This study was conducted according to the principles of the Declaration of Helsinki (1996) and good clinical practice. In the study participated three rheumatologists and 53 patients. Test reliability was 0.702 for PGA, 0.961 for MDGA, and 0.897 for WOMAC; VAS results were 0.742 for Pain, 0.741 for Fatigue, and 0.800 for Sleep. The correlation between PGA and MDGA was -0.172. The WOMAC measured pain in 50%, stiffness in 42.7% and physical function in 53.9%. Conclusion: The patients with osteoarthritis had relatively low physical function and knee pain. The Patient Global Assessment, Physician Global Assessment, WOMAC index, and VAS Pain, VAS Fatigue, and VAS Sleep all showed good to excellent test-retest reliability in OA after hospitalization. MDGA was more reliable than PGA. The correlation between PGA and MDGA was low

Oral health related quality of life in patients with diffuse connective tissue diseases

Introduction. Health-related quality of life (H-RQoL) is an individual's perception of their position in life in the context of the culture and value systems in which they live, regarding both positive and negative elements in relation to their goals, expectations, standards and concerns. within five dimensions: physical and material, social and emotional wellbeing, development and activity. Aim of study. Oral health-related quality of life (OHRQOL) is “a set of multidisciplinary elements that reflects people's comfort when they eat, sleep, and engage in social interaction, self-esteem, and oral health satisfaction”. Moreover, OHRQOL is associated with functional, psychological, and social factors, the sensation of pain or discomfort.The Aim of study was to assess the affinity of oral health-related quality of life with health-related quality of life and their interaction in patients with diffuse connective tissue disease. Methods and materials. A descriptive study was conducted selecting patients in a group of 21 subjects with diffuse connective tissue diseases. The quality of life was quantified by SF-8 (Short Form) in 8 domains and OHRQOL - in 7 domains with 14 questions. Although, were evaluated pain and fatigability by VAS, PGA and MDGA Results. Data analyzed reveal the predominance of women (85.71%) in the study group, with a female to male ratio of 7: 1. The mean ± SD quality of life SF-8 physical and mental was 41,77 ± 15.76 and 56,90± 11.61 points, respectivily with wide variational interval - from 9.2 to 74.6 points. The pain by VAS was 62.50 ± 5.72 mm with wide variational interval - from 43 to 80, fatigability 60,5 ± 6,23 (range 40-74), PGA 53,0± 11,72 (range 30-66), MDGA – 51,33± 5.76 (range 40-70). The next scoring OHRQOL intems were social functional limitation (1p), physical pain (3p), psychological discomfort (5,14 p) and physical disability (2,23p), psychological disability (1,57p), social disability (2,75p) and disability (4p). The strongest correlation of domain of oral HR QoL was found with SF- 8 physical status (r=0.64), followed by VAS fatigability (r=0.59) and MDGA (r=0.57). Within OHRQOL the data showed that psychological discomfort closely correlated with psychological disability (r=0.56) and life dissatisfaction correlated with social disability (r=0.42). Physical state correlation data with OHRQOL domains have been closely correlated with social disability and functional incapacity (r=0.53). At the same time SF-8 mental status has been correlated with psychological discomfort (r=0.43), followed by psychological disability (r=0.39). Correlation of OHRQOL questionnaire indices found close correlation between psychological discomfort and social disability. Conclusion. Oral health-related quality of life and health-related quality of life assessment should be seen as complementary and can be used together to improve mutual understanding of patients' QOL status as well as partnership in disease management. At the same time, PGA and MDGA can be useful tools in assessing the activity of systemic diseases, as they have a low risk of misclassifying an inactive disease and can capture the health aspects of patients that adversely affect their well-being and treatment outcomes

Fenomenul de deșert medical în Republica Moldova

Scopul. Evaluarea deșerturilor medicale la nivel de asistență medicală primară din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru elaborarea propunerilor de asigurare a accesului echitabil și universal la servicii de sănătate în Republica Moldova Obiective. Analiza studiilor și experiențelor internaționale privind deșerturile medicale; identificarea dimensiunii fenomenului deșerturilor medicale și existența unui personal medical suficient, calificat și motivat în asistența medicală primară din Republica Moldova; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor factorilor de decizie la nivel central, local și din asistența medicală primară în vederea gestiunii deșerturilor medicale; elaborarea unor propuneri de soluționare a accesului echitabil la servicii de sănătate în condiții de deșertificare medicală în Republica Moldova. Materiale și metode. Pentru a atinge scopul și obiectivele studiului am elaborat un studiu transversal descriptiv mixt, ce a inclus un sondaj prin chestionare a directorilor centrelor medicilor de familie, reprezentanți ai Autorităților Publice Locale și intervievarea în profunzime a reprezentanților factorilor de decizie din domeniul sănătății (6 interviuri), în perioada anilor 2021-2022. Metodele studiului: istorică, sociologică, comparativă, biostatistică, grafică. Rezultate obținute. Mai bine de un deceniu, expresia „deșerturi medicale” este folosită în mod obișnuit pentru a descrie teritoriul unde lipsește accesul adecvat la asistență medicală. Conceptul de acces potențial presupune accesul real sau efectiv la asistența medicală cu următoarele dimensiuni: disponibilitatea de a oferi servicii medicale calitative, accesibilitatea locației, organizarea îngrijirii și serviciilor medicale, convenabilitatea (orele de muncă), acceptabilitatea îngrijirii în funcție de așteptări. Indicatorii de acces trebuie să țină seama și de compoziția demografică a populației deservite: vârsta populației, cheltuieli din buzunar pe contul serviciilor neacoperite de asigurarea medicală, sensibilitatea culturală, lingvistică, de religie și juridică. În cadrul studiului, ne-am propus să evaluăm deșerturile medicale la nivel de asistență medicală primară din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru elaborarea propunerilor de asigurare a accesului echitabil și universal la servicii de sănătate în Republica Moldova. Rezultatele experiențelor de practici internaționale privind deșerturile medicale în țările europene au evidențiat principalele nevoi: distanța, lista de așteptare și costurile excedente. Vârsta medie a medicilor de familie din țările europene diferă de la o țară la alta. În Malta, Ucraina, România predomină vârstele 35-54 de ani, Belgia și Luxemburg 35-64 de ani, pe când Lituania și Ungaria prezintă date ale medicilor de familie cu vârsta peste 75 ani în 4-5 %, condiționate în primul rând de gradul de migrație, ocuparea postului, dar și de actele normative în vigoare. În urma analizei datelor literaturii se constată că asigurarea cu medici de familie în Republica Moldova este inferioară în comparație cu țările Uniunii Europene și a Regiunii Europene, și se află sub nivelul normativ de 6,6/10000 populație. În anul 2020 în Republica Moldova au fost identificați 1595 de medici de familie, ce acopereau 4,5 la 10000 populație, iar asistente ale medicilor de familie 3908, acoperirea 11,0 la 10000 populație. Pe lângă faptul că există un număr insuficient de personal medical în AMP la nivel național, se constată și o distribuție neuniformă a lor, cu concentrarea medicilor de familie în orașe și insuficiență în mediul rural și viceversa, insuficiență de asistente medicale ale medicului de familie în municipiul Chișinău. Totodată repartizarea după vârstă, a constatat că cei mai mulți medici de familie se încadrează în categoria de 55-64 ani – 30%, urmată de 45-54 ani – 27,7%, categoriile de vârstă de 35-44 ani. Cu toate acestea, medicii de familie cu vârsta până la 54 ani prevalează (59,9%) față de cei după această vârstă (40,1%). Este necesar de acordat o atenție deosebită faptului că 10,1% din medici de familie sunt în categoria de vârsta de peste 65 de ani, ceea ce înseamnă că acești specialiști posibil vor părăsi sistemul sănătății în timpul cel mai apropiat. Concluzii. Fenomenul de deșert medical este comun tuturor sistemelor de sănătate, însă definirea rămâne insuficient explorată. Asigurarea cu medici de familie și asistenți ai medicilor de familie a instituțiilor medico-sanitare publice este insuficientă și neuniformă – situație caracteristică pentru toate sistemele de sănătate, inclusiv pentru Republica Moldova. În zonele rurale ale țării situația fiind mai dificilă decât în zonele urbane. Unele raioane sunt slab asigurate cu medici de familie, iar dotarea este la nivel critic

Клинические критерии и биохимический прогноз у больных с синдромом поликистоза яичников и бесплодием с применении лапарoскопического метода лечени

Clinical and biochemical prognostic criteria in women patients with polycystic ovary syndrome and infertility undergoing ovarian laparoscopically drillingSindromul ovarelor polichistice (SOP) reprezintă una din cele mai răspândite forme ale endocrinopatiei, care are drept consecinţă hiperandrogenia şi infertilitatea anovulatorie. La etapa actuală se practică diferite metode de tratament al SOP. A determina criteriile clinice și bioclinice de prognostic la pacientele cu sindromul ovarelor polichistice și infertilitate supuse drilling-ului ovarian laparoscopic.Клинические критерии и биохимический прогноз у больных с синдромом поликистоза яичников и бесплодием с применении лапарoскопического метода лечен