Clinical and biochemical prognostic criteria in women patients with polycystic ovary syndrome and infertility undergoing ovarian laparoscopically drillingSindromul ovarelor polichistice (SOP) reprezintă una din cele mai răsp&acirc;ndite forme ale endocrinopatiei, care are drept consecinţă hiperandrogenia şi infertilitatea anovulatorie. La etapa actuală se practică diferite metode de tratament al SOP. A determina criteriile clinice și bioclinice de prognostic la pacientele cu sindromul ovarelor polichistice și infertilitate supuse drilling-ului ovarian laparoscopic.Клинические критерии и биохимический прогноз у больных с синдромом поликистоза яичников и бесплодием с применении лапарoскопического метода лечен

Grejdian-Voloceai, Victoria

Mazur-Nicorici, Lucia

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

234 Buletinul AȘMIntroducereSindromul ovarelor polichistice (SOP) reprezintă una din cele mai răspândite forme ale endocrinopatiei, care are drept consecinţă hiperandrogenia şi infertilita-tea anovulatorie [124, 125, 152]. Totodată, aceasta este una dintre cele mai studiate patologii din ginecologia endocrinologică şi reproductologie. În studierea mani-festărilor SOP sunt îndreptate o multitudine de studii clinice şi experimentale. Consensul de la Rotterdam din 2003 este considerat a fi acum standardul global de definire a SOP. Trebuie menționat că, deși tratează în de-talii numeroasele dificultăți în obținerea unui dia gnostic standardizat, din nefericire acesta nu a fost capabil să ofere clarificări diferențiate și de perspectivă [162]. La etapa actuală se practică diferite metode de tratament al SOP. Imposibilitatea definirii SOP drept nosologie unică face ca aceasta să determine 2 direc-ții de conduită medicală: corecția dereglărilor de ciclu menstrual, acnee, seboree, hirsutism şi alopecie, iar pe de altă parte tratamentul infertilității.Pentru obţinerea unei sarcini în SOP, la fel ca şi în celelalte cazuri de sterilitate endocrină, are loc stimu-larea ovulației cu CC sau cu gonadotropine. Conform datelor literaturii, ovulația prin administrarea CC se obţine în 40-80%, sarcina în 20-40% cazuri [Kujak A., Kupesic S., 2000] [136].Totuşi terapia cu CC implică şi anumite rezerve: sarcina survine de 2 ori mai rar decât survenirea ovu-lației; 20-40% din paciente sunt CC – rezistente; se în-registrează efect antiestrogenic periferic – endometriu subţire şi insuficienţa glerei cervicale în perioada pre-ovulatorie.Astfel, cliniciştii din ce în ce mai frecvent se con-fruntă cu paciente rezistente la inducerea ovulației cu CRITERIILE CLINICE ȘI BIOCHIMICE DE PROGNOSTIC LA PACIENTELE CU SINDROMUL OVARELOR POLICHISTICE ȘI INFERTILITATE SUPUSE DRILLING-ULUI OVARIAN LAPAROSCOPICVictoria VOLOCEAI – dr. șt. med., asist. univ., Lucia MAZUR-NICORICI –  dr. șt. med., conf. univ. IP USMF „NicolaeTestemițanu”Tel.: +373 22 205 230; 22 205 248; e-mail: sănătatepub@usmf.mdRezumatSindromul ovarelor polichistice (SOP) reprezintă una din cele mai răspândite forme ale endocrinopatiei, care are drept consecinţă hiperandrogenia şi infertilitatea anovulatorie. La etapa actuală se practică diferite metode de tratament al SOP. A determina criteriile clinice și bioclinice de prognostic la pacientele cu sindromul ovarelor poli-chistice și infertilitate supuse drilling-ului ovarian laparoscopic.Cuvinte-cheie: sindromul ovarelor polichistice, infertilitatea, criterii, variabile, laparoscopie, diagnoză.Summary. Clinical and biochemical prognostic criteria in women patients with polycystic ovary syn-drome and infertility undergoing ovarian laparoscopically drillingPolycystic ovary syndrome (PCOS) is one of the most widespread forms of endocrinopathy, resulting in hyper-androgenicity and anovulatory infertility [124, 125, 152]. This is one of the most studied pathologies in endocrinol-ogy,  gynecology and reproduction. The purpose of this paper is to determine the clinical and biochemical criteria for prognosis in patients with polycystic ovary syndrome and infertility undergoing laparoscopic ovarian drilling. Key words: Polycystic ovary syndrome (PCOS), infertility, criteria, variable reserve, laparoscopy, ovarian drilling, diagnosis.Резюме. Клинические критерии и биохимический прогноз у больных с синдромом поликистоза яичников и бесплодием с применении лапарoскопического метода  леченияБольные с синдромом поликистоза яичников (SOP0 является одной из наиболее распространенных форм эндокринных патологии, что приводит к нарушение гормонального статуса. На данном этапе исполь-зуется различные методы лечения SOP. Целью данной работы является определение клинических и биохи-мических критериев прогноза у больных с синдромом поликистоза яичников и бесплодия с применением лапарoскопического метода  лечения.Ключевые слова: синдром поликистоза яичников, бесплодие, критерии, лапароскопию, диагностика.VARIA235Științe MedicaleClomifen, iar terapia cu gonadotropine este însoţită de un risc înalt de dezvoltare a sindromului de hiperstimu-lare ovariană. Caracteristicile stimulării la pacientele cu SOP sunt particulare, cu un nivel de reactivitate la FSH scăzut și un răspuns puternic, întotdeauna mul-tifolicular. Aceste elemente determină un număr mare de ovocite, un număr mare de embrioni, o rată de im-plantare bună și o rată de sarcini bună. Rezerva pe care o putem formula este riscul crescut de sarcini multiple și de hiperstimulare ovariană. Iată de ce, în ultimii ani se atestă discuții din ce în ce mai mari asupra trata-mentului chirurgical în patologia SOP, drept metodă de inducere a ovulației.Așadar, a doua linie de tratament constă în efec-tuarea terapiei chirurgicale (DOL, laser cu Argon sau CO; rezecţie cuneifornă a ovarelor). Eficacitatea trata-mentului chirurgical, indiferent de metoda endoscopică aplicată este aceeaşi [106, 133, 134]. O serie de studii confirmă frecvenţa inducerii ovulației postlaparoscopie de cca 70-90%, iar frecvenţa survenirii sarcinii 40-70% (Donesky B.W., Adaschi E.Y., 1995) [95]. Unele studii vin nu doar să confirme beneficiul metodei laparosco-pice, dar şi aprecierea avantajelor şi dezavantajelor di-feritor tipuri de operaţii (Гаспаров А. С., 1996) [16].Scopul acestei lucrări a fost de a determina crite-riile clinice și biochinice de prognostic la pacientele cu sindromul ovarelor polichistice și infertilitate supuse drilling-ului ovarian laparoscopic.Material și metodeStudiul a fost efectuat în cadrul IMSP SCM Nr. 1. Au fost supuse DOL 179 de paciente cu sindrom al ovarelor polichistice și infertilitate CC – rezistente în perioada anilor 2012-2014. Criteriile de includere au fost: anamneza familială, debutul menarhăi, caracteris-tica ciclului menstrual, anamneza ginecologică,  durata infertilității, metodele de inducere a ovulației, durata tratamentului de inducere a ovulației); IMC și gradul de manifestare a hiperandrogeniei (gradul de manifestare a pilozității scara Ferriman – Gallaway), testările hor-monale – LH, FSH, T, E, DHEAS, P, AMH. Criteriile de excludere: Tumorile ovariene androgen secretoare; hipotireoza primară; patologia ficatului cu dereglarea sintezei de proteine; hirsutism idiopatic; hiperprolac-tinemia; boala Ițenco – Cushing; infertilitatea perito-nial  – tubară, uterină, endometrioza.Rezultate și discuțiiAnaliza datelor ce țin de vârsta celor 178 de paciente incluse în studiu a arătat prezența vârstei cuprinsă între 18-42 ani, în medie 27±1,2 ani, cu următoarea structură în funcție de vârstă: până la 22 ani s-a apreciat 15 (8,43±2,08%) cazuri, 23-30 ani – 114 (64,04±3,60%) cazuri, 31-36 ani – 39 (21,90±3,10%) cazuri, iar după 37 ani – 10 (5,63±1,73%) cazuri.Rezultatele obținute în cadrul studiului reflectă faptul că în lotul I majoritatea pacientelor aparțineau limitelor de vârstă cuprinse între 23-30 de ani – 65 (66,32±4,77%) paciente și 31-36 de ani – 20 (20,40± 4,07%) paciente, iar cota minimă a revenit pacientelor cu infertilitate determinată de SOP cu vârsta peste 37 de ani – 6 (6,12±2,42%) cazuri și a celor cu vârsta cuprinsă între 18-22 de ani – 7 (7,14±2,69%) cazuri. În cadrul lotului II, majoritatea pacientelor aparțineau de asemenea intervalului de vârstă 21-30 de ani – 49 (61,25±5,45%) cazuri, urmate, în descreștere, de pa-ciente de 31-36 de ani – 19 (23,75±4,76%) cazuri, inter valului 18-22 de ani – 8 (10,00±3,35%) paciente și, în final, celor cu o vârstă mai mare de 37 de ani – 4 (5,00±2,44%) cazuri.Analizând datele referitoare la caracteristica ciclului menstrual se constată (tabelul 1): dereglarea ciclului menstrual după 2 ani de la menarhă de tip amenoree – în 17 (9,55±2,20%) cazuri: în lotul I – 7   (7,14±2,60%) versus lotul II – 10 (12,50±3,70%) cazuri; oligomenoree– 134 (75,28±3,23%) cazuri: în lotul I –76 (77,55±4,21%) cazuri și în lotul II – 58  (72,50±4,99%) cazuri; ciclu menstrual regular – 27  (12,19±2,4%) cazuri: în lotul I – 15 (15,30±3,63%) și în lotul II – 12 (15,00±3,99%) cazuri.Toate pacientele din sublotul I a (100%) au avut semne clinice de oligo-/amenoree, manifestate prin oligomenoree – 14 (66,67±3,4%) paciente, iar amenoree  – 7 (33,33±2,1%) paciente. Astfel, rezultatele noastre reflectă faptul că majoritatea pacientelor incluse în studiu au avut dereglări de ciclu menstrual de tip oligo/amenoree, caracteristice pentru diagnosticul de SOP stabilit de către consensul de la Rotterdam, fără ca să stabilim o diferență semnificativă între loturile supuse examinării p<0,5.Studierea indexului de masă corporală a pacientelor incluse în studiu constată predominarea pacientelor cu un index de obezitate, preponderent în lotul al II- lea și, anume, în rândul celor care au avut o rezervă ovariană în exces. Rezultatele studiului confirmă prezența pa-cientelor cu SOP cu un IMC normal <25 în rândul pacientelor preponderent cu un AMH mai jos decât valorile de referință (lotul I), dar nu se stabilește o diferență semnificativă între loturile supuse examinării, p<0,5. În lotul II doar 52 (65,00±5,33%) cazuri au avut un IMC normal, ¼ din paciente având  un IMC între 26-30 – 20 (25,00±4,84%) cazuri, înregistrând, de ase-menea, o diferență nesemnificativă între loturi după acest criteriu, p<0,5.Menţionăm că una dintre acuzele principale ale pa-cientelor incluse în studiu este infertilitatea. Aşadar, am 236 Buletinul AȘMconstatat infertilitate primară la – 107 (60,11±3,67%) cazuri, infertilitate secundară – 71 (39,89±3,67%) ca-zuri. Durata infertilității a constituit, în medie 6,5± 0,9  ani și a fost repartizată în felul următor: mai frec-vent s-a determinat infertilitate în 2 extreme, în lotu-rile studiate: de până la 3 ani în I lot de examinare – 63 (64,28±4,84%) paciente versus 43 (53,75±5,57%) paciente din lotul II, p<0,5 și infertilitate mai mare de 6 ani, în I lot – 6 (6,12±2,42%) paciente versus 15  (18,75±4,36%) paciente în lotul II, p<0,01. O dife-rență nesemnificativă între loturi se stabilește la inter-valul de  infertilitate 3-6 ani p>0,5 (Tab.1).Analiza rezultatelor investigațiilor de laborator au determinat importanța următorilor hormoni serici LH, FSH, T, AMH [11, 19].Așadar, apreciem o diferență semnificativă statis-tică între mediile loturilor suspuse cercetării în evalua-reara portului LH: FSH: în lotul I – 2,32±2,60 compa-Tabelul 2Rata sarcinii la pacientele din studiu supuse drillingului ovarian laparoscopicFactorul Caracteristica factorialăIndicatoriNRata sarciniiPearsson Chi2 χ2 pN %Vârsta, ani<35 118 74 62,7 0,81 χ² = 11,74p<0,01>35 20 14 20,0 0,28Indicele de masă corporală<25 80 58 72,5 0,82 χ² = 11,89p<0,0126-29 34 18 52,9 0,54>30 24 2 8,3 0,12Ciclul menstrualRegulat 17 12 66,7 0,71 χ² = 11,84p<0,01Oligoamenoree 94 56 59,6 0,58Amenoree 27 10 37,0 0,28Hormonul luteinizant<10 53 22 41,0 0,29 χ² = 20,86p<0,001>10 86 56 65,2 0,73Infertilitate<3 ani 76 59 64,5 0,61 χ² = 21,74p<0,0013-6 ani 51 27 52,9 0,35>6 ani 21 2 9,5 0,19rativ cu lotul II – 3,00±1,91, p>0,5 și a  nivelului plas-matic al testosteronului, în lotul I – 2,60±2,01 versus lotul II  – 3,51±2,20, p>0,5. Astfel, datele studiului pre-zent demonstrează faptul că pentru SOP este caracteris-tic nivel scăzut de FSH, nivel mărit de AMH, LH și T.Astfel, rezultatele obţinute în studiul dat confirmă o corelaţie directă între nivelurile de LH şi restabilirea fertilității. Totodată, rezultatele studiului dat demon-strează că vârsta pacientei şi durata infertilității influe-nţează vădit restabilirea fertilității: cu cât este mai mare durata infertilității (χ² = 21,74 p<0,001) şi vârsta paci-entei (χ² = 11,74 p<0,01) cu atât este mai mic procentul de restabilire a funcţiei reproductive.Acestea fiind spuse, studiul nostru propune un algoritm de conduită chirurgicală a pacientelor SOP CC-rezistente în funcție de AMH, în vederea obținerii unei rate cât mai înalte a ovulației și sarcinii.Tabelul1Criteriile biochimice atestate la ginecopatele în loturile studiateMetode de diagnosticLot I(n=98) Lot II (n=80) t PM±m M±mNivel plasmatic al hormonului luteinizant (IU/L) 11,41±2,33 8,63±1,92 0,92 p<0,5Nivel plasmatic al hormonului foliculostimulant (IU/L) 5,10±1,41 2,81±0,82 1,40 p<0,5Raportul foliculostimulant: luteinizant 2,32±2,60 3,00±1,91 0,21 p>0,5Nivel plasmatic al testosteronului (nmol/L) 2,60±2,01 3,51±2,20 0,30 p>0,5Hormonul anti-Mullerian (ng/ml) 7,70±1,31 10,41±2,2 1,05 p<0,5237Științe MedicaleConcluzii1. Tratamentul pacientelor care suferă de sindro-mul ovarelor polichistice și infertilitate rămâne a fi o problemă prioritară a ginecologiei contemporane,luând în considerație creșterea numărului de paciente care suferă de această patologie.2. Studiul a demonstrat că rata succesului DOL co-relează statistic cu AMH, nivelul seric al LH (p = 0,29, χ ² = 20,862), vârsta (p = 0,81, χ² = 11,74), durata inferti-lității (p = 0,61, χ² = 21,74), IMC (p = 0,82, χ² = 11,89), deci este multifactorial dificil de prognozat şi necesită un criteriu mai relevant.Bibliografie1. Alebic M. S., Stojanovic N., Duhamel A. The phe-notypic diversity inper-follicle anti-Mullerian hormone production in polycystic ovary syndrome. Human Repro-duction. 2015. doi:10.1093/humrep/dev131.2. Asuncion M., Calvo R. M., San Millan J. L. et al.A  prospective study of the prevalence of the polycystic ovary syndrome in unselected Caucasian women drom Spain. J.  Clin. Endocrinol. Metab. 2000, 85, p. 2435-2438.3. Bishop S. C., Basch S., Futterweit W. Polycysticovary syndrome, depression, and affective disorders. En-docr. Pract. 2009, 15, p. 475-557.4. Battaglia C., Artini P. G., D’Ambrogio G. et. al.The role of color Doppler imaging in the diagnosis of poly-cystic ovary syndrome. Am. J. Obstet. Gynecol. 1995,  172, p. 108-113.5. Bhide P., Gudi A., Shah A. et al. Serum anti-mulle-rian hormone levels across different ethnic groups: across-sectional study. BJOG. 2015, 12 (122), p. 1625-1634.6. Broekmans F. J., Visser J. A., Laven J. S. et al. AntiMullerian hormon and ovarian disfunction. Trends. Endo-crinol. Metab. 2008, 5 (89), p. 1039-1087.7. Cohen J. Laparoscopic procedures for treatamentof infertility related to polycystic ovary syndrome. Hum. Repr. Update. 1996, 2, p. 337-344.8. Carlsen S. M., Vanky E., Fleming R. Anti-Mul-lerian hormone concentrationsin androgen – suppresed women with polycystic ovary syndrome. Human Reproduc-tion. 2009, 24, p. 1732-1738.9. Elmashad A. I. Impact of laparoscopic ovariandrilling on anti-Mullerian hormone levels and ovarian stromal blood flow using three-dimensional power Dopp-ler in women with anovulatory polycystic ovary syndrome. Fertil. Steril. 2011, 7(95), p. 2342-2348.10. Jacobs H. S. Laparascopic ovarian puncture inpolycystic ovary syndrome. Ed. R. Homburg, M. Dunitz. 2001, p.163 -169.11. Van Houten E. L., Themmen A. P., Visser J. A.Anti-Mullerian hormone (AMH): regulator and marker of ovarian function. Annales d’endocrinologie. 2010, 3(71), p. 191-198.

Клинические критерии и биохимический прогноз у больных с синдромом поликистоза яичников и бесплодием с применении лапарoскопического метода лечени

https://bulmed.md/bulmed/article/download/3020/3020

Клинические критерии и биохимический прогноз у больных с синдромом поликистоза яичников и бесплодием с применении лапарoскопического метода лечени

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science