Risk factors associated with depression in epilepsy

Introducere. Depresia reprezintă cea mai frecventă problemă copleșitoare în rândul pacienților cu epilepsie, care le afectează calitatea vieții, provocând oboseală, iritabilitate și idei suicidale. Conform studiilor recente, se apreciază că prevalența depresiei în epilepsie se situează între 9,5% și 85%. Scopul lucrării. Elucidarea factorilor de risc predispozanți care ar putea crește posibilitatea apariției depresiei la pacienții cu epilepsie. Material si Metode. S-a efectuat o analiză narativă în baza de date PubMed, aplicând căutarea de cuvinte „depresia în epilepsie”, „factori de risc”. Articolele au fost identificate utilizând filtrele: tip de articol - meta- analiză, revizuire sistematică, studiu clinic, studiu controlat randomizat, în perioada 2018-2023. Căutarea a rezultat - 208 articole, doar 16 studii au fost eligibile pentru analiza finală. Rezultate. Depresia la pacienții cu epilepsie este frecvent întâlnită, fiind cauzată de următorii factori de risc: nivel scăzut de educație - 43,75% din cazuri; sex feminin, șomaj, copii și tineri, crize epileptice frecvente - 18,75%; politerapie, epilepsie focală, stigmă, anxietate, epilepsie de lob temporal cu scleroză hipocampală - 12,5%; vârstă înaintată, aderență slabă la medicamente antiepileptice, crize de tip absență, pacienți după intervenții chirurgicale, gene pleiotropice (CD3G și SLCO3A1), statut de necăsătorit, crize epileptice continue, copii cu crize mai severe; tulburare bipolară, tulburare de panică și tulburare obsesiv-compulsivă, experiențe de maltratare în copilărie, grad înalt de dizabilitate - 6,25%. Concluzii. Se evidențiază mai mulți factori de risc asociați cu depresia la pacienții cu epilepsie - nivel scăzut de educație, sex feminin, șomaj, copii și tineri, crize epileptice frecvente. Medicii ar trebui să țină cont de aceștia pentru a oferi o prevenire eficientă a depresiei la acești pacienți.Background. Depression is the most common overwhelming problem among epilepsy patients, affecting their quality of life, causing fatigue, irritability and suicidal ideation. According to recent studies, the prevalence of depression in epilepsy is estimated to be between 9.5% and 85%. Objective of the study. Elucidating predisposing risk factors that may increase the likelihood of depression in patients with epilepsy. Material and methods. A narrative analysis was performed in the PubMed database, applying the word search „depression in epilepsy”, „risk factors”. Articles were identified using the filters: article type - meta-analysis, systematic review, clinical trial, and randomized controlled trial, in the period 2018-2023. The search resulted - 208 articles, only 16 studies were eligible for final analysis. Results. Depression in patients with epilepsy is common and is caused by the following risk factors: low level of education - 43.75% of cases; female, unemployment, children and young people, frequent epileptic seizures - 18.75%; polytherapy, focal epilepsy, stigma, anxiety, temporal lobe epilepsy with hippocampal sclerosis - 12.5%; older age, poor adherence to antiepileptic drugs, absence-type seizures, patients after surgery, pleiotropic genes (CD3G and SLCO3A1), unmarried status, continuous epileptic seizures, children with more severe seizures; bipolar disorder, panic disorder and obsessive-compulsive disorder, experiences of childhood maltreatment, high degree of disability - 6.25%. Conclusion. Several risk factors associated with depression in patients with epilepsy are highlighted - low level of education, female, unemployment, children and young people, frequent epileptic seizures. Doctors should consider these to provide effective depression prevention in these patients

Epileptogeneza procesului cauzat de neurocisticercoză – noi concepţii şi abordări

Neurocisticercoza (NCC) este documentată ca una dintre cele mai frecvente infecţii helmintice şi importante cauze ale epilepsiei în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv şi Moldova. Factorii cei mai importanţi, ce contribuie la menţinerea procesului de epileptogeneză în cadrul NCC, sunt chisturile în faza de degenerare şi calcificatele intracerebrale. Este dovedită şi asocierea între NCC şi scleroza hipocampală (SH), ce favorizează apariţia epilepsiei farmacorezistente. Tehnicile moderne de evaluare vor permite detectarea bazei structurale a epilepsiei datorate NCC, evoluţiei ei şi asocierii cu SH

Epilepsia cauzată de neurocisticercoza – Particularităţi clinice şi management

Infecţiile sistemului nervos central (SNC), ce implică riscul de apariţie a epilepsiei, pot fi cauzate de un larg spectru de agenţi virali, bacterieni, protozoare, fungi, helminţi. Neurocisticercoza (NCC), conform OMS, este printre cele mai răspândite neuroparazitoze umane și este o cauză a epilepsiei simptomatice. Studiul de faţă pune în evidenţă particularităţile clinice, neuroimagistice, neurofi ziologice și molecular-genetice ale epilepsiei datorate NCC

Relationship between epilepsy and Herpes Simplex virus-1 encephalitis

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Virusul Herpes simplex (VHS) este cea mai frecventă cauză a encefalitelor virale non-endemice, cu o incidență de 2-3 cazuri/milion pe an. Supraviețuitorii encefalitei VHS-1 dezvoltă frecvent crize epileptice. Atunci când VHS-1 provoacă encefalită, invadează și lezează preferențial structurile limbice, inclusiv hipocampul, care prezintă și modificări neuropatologice în Epilepsia de lob temporal. Scopul. Demonstrarea relației dintre infecția cu VHS-1 complicat cu encefalita si apariția ulterioară a epilepsiei. Material si metode. Prezentarea cazului clinic al unui pacient care anterior (2019) a suportat o encefalită herpetică provocată de VHS-1, iar pe 08.12.2022 a prezentat prima criză epileptică. Pacientul a fost spitalizat și investigat prin Electroencefalografie (EEG) și Imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) cerebrală. Rezultate. Bărbat de 26 ani, transportat cu SAMU după ce a suferit o criză epileptică, posibil cu debut focal, ulterior cu pierdere de conștiență, cu trecere în bilaterale tonico-clonice si mușcarea limbii, în timp ce conducea automobilul. Cu 3 ani în urmă (2019) a suportat o encefalită herpetică (VHS1 – Anticorpi IgG 8,59 (N- m.m 0.6), iar după acel eveniment avea stări frecvente de deja-vu (2-3 pe zi). O săptămână în urmă ( 08.12.2022) a suportat prima dată o criză epileptică la sala de sport, iar pe 15.12.2022 a 2 criză, fiind la volan. Pacientul a fost investigat prin EEG si IRM cerebrală, iar conform rezultatelor acestor investigații a fost stabilit diagnosticul de Epilepsie structurală de lob temporal, datorat modificărilor structurale temporal dreapta (encefalomalacie de lob temporal, bazal pe dreapta), cu crize focale (de tip deja vu), cu sau fără alterarea conștientei, periodic cu trecere in bilaterale tonico-clonice. Concluzie. S-a stabilit o cauzalitate între encefalita virală (HSV-1) și apariția Epilepsiei, aceasta nu doar că deschide noi căi pentru prevenirea și controlul acestei tulburări, dar și îmbunătățește înțelegerea leziunilor cerebrale induse de virusuri.Introduction. Herpes simplex virus (HSV) is the most common cause of non-endemic viral encephalitis, with an incidence of 2-3 cases/million per year. Survivors of HSV1 encephalitis frequently develop epileptic seizures. When HSV-1 causes encephalitis, it preferentially invades and damages limbic structures, including the hippocampus, which also shows neuropathological changes in Temporal Lobe Epilepsy. Objectives. The demonstration of the relationship between herpetic encephalitis (HSV-1) and the occurrence of epileptic seizures. Material and methods. The presentation of the clinical case of a patient who previously (2019) suffered a herpetic encephalitis caused by HSV-1, and after 3 years had the first epileptic seizure. Results. A 26-yearold man was admitted with an epileptic seizure, possibly with a focal onset, later with loss of consciousness, with bilateral tonic-clonic seizures and tongue biting, while driving the car. A week ago, he suffered the first epileptic seizure at the gym and the second seizure after seven days while driving. Three years ago, he suffered a herpetic encephalitis (HSV1 – IgG antibodies 8.59 (N < 0.6), and after that event he had frequent deja-vu states (2-3 per day). The patient was investigated by EEG and brain MRI, and according to the results of the investigations the established diagnosis was structural temporal lobe epilepsy, due to right temporal structural changes (temporal lobe encephalomalacia, basal on the right), with focal seizures (deja vu type), with or without alteration of consciousness, periodically passing into bilateral tonic-clonic. Conclusion. In this case, a causality has been established between viral encephalitis (HSV1) and the occurrence of Epilepsy, this not only opens new ways for the prevention and control of this disorder, but also improves the understanding of brain lesions induced by viruses

Vertij pozițional paroxismal benign în sarcină. Caz clinic

Introduction: Benign Paroxysmal Positional Vertigo (BPPV) is a disorder of peripheral vestibular system with a ratio of 2:1 in women to men. The association between BPPV and pregnancy is not clear. We suspect that hormonal changes can induce some types of BPPV. Aim: To analyze the risk factors in BPPV in pregnancy. Methods: We report a case of a pregnant 37-years old woman. BPPV were diagnosed for the first time in the 12 weeks of gestational age. Our patient was receiving Duphaston (Dydrogesterone) and bed rest to prevent abortion before the onset of symptoms of BPPV. From medical history: second gestation, first baby was born by cesarean section. Results: In the Emergency Department, she was diagnosed with first attack of BPPV and Epley maneuver was performed. One week ago, she was diagnosed with imminent miscarriage with retroplacental hematoma; Duphaston treatment was initiated. Prolonged rest bed is a risk factor for development of BPPV in pregnancy. Various theories on the involvement of hormonal changes in the pathophysiology of BPPV are discussed in the literature. Coban et al. link their clinical cases of BPPV in pregnancy with relatively low estrogen and high progesterone levels, during the late gestational weeks. Conclusion: We hypothesized that BPPV in pregnancy in our case is linked with prolonged bed resting and hormonal changes. The treatment of choice in BPPV in pregnancy is Epley maneuver.Introducere: Vertijul pozițional paroxismal benign (VPPB) este o patologie a sistemului vestibular periferic cu raportul de 2:1 la F:B. Legătura dintre VPPB si sarcină nu este clară. Noi suspectăm implicarea modificărilor hormonale in inducția unor tipuri de VPPB. Scopul: Analiza factorilor de risc implicați în VPPB în timpul sarcinii. Metode: Raportăm cazul clinic a unei paciente de 37 ani. Diagnosticul de VPPB în sarcină a fost stabilit la termenul de 12 săptămâni gestaționale. Pacienta administra Duphaston (Dydrogesterone) și regim de odihnă la pat pentru prevenția avortului, înainte de primul atac VPPB. Din anamneză: a doua sarcină, 1 naștere prin cezariană. Rezultate: La stabilirea diagnosticului de VPPB, pacientei s-a efectuat manevra Epley în departamentul de urgență. O săptămână în urmă a fost diagnosticată cu eminență de avort și hematom retroplacentară; a fost inițiat tratamentul cu Duphaston. Regimul la pat prezintă unul din factorii de risc în apariția VPPB la gravide. Conform literaturii modificările hormonale ar putea fi implicate în patofiziologia VPPB. Coban și coautorii au prezentat cazuri clinice cu VPPB la gravide, unde au raportat nivelul scăzut de estrogen și nivel ridicat de progesteron, pe parcursul gestației. Concluzii: Regimul la pat îndelungat și modificările hormonale ar putea fi implicate în apariția VPPB în timpul sarcinii. Tratamentul de elecție în VPPB în sarcină este tehnica Epley

The long-term prognosis of women who developed acute disseminated encephalomyelitis

Introducere. Encefalomielita acută diseminată (ADEM) este o boală neurologică determinată de distrugerea mielinei printr-o inflamație atipică mediată autoimun. ADEM afectează predominant copii, dar se atestă și la adulți cu un raport bărbați/femei de 1.3:1. Scopul lucrării. Diferențierea unui algoritm de diagnosticare în cazul unei paciente adulte cu ADEM și evaluarea pronosticului raportat la corelația clinico-imagistică a dimensiunii cazului. Material și metode. Prezentarea unui caz clinic al unei femei de 45 ani cu ADEM. Pacienta a fost investigată prin tomografie computerizată (CT) și rezonanță magnetică nucleară (RMN). Rezultate. Femeia s-a adresat cu cefalee insuportabilă, diplopie, limitarea mișcărilor în membrele inferioare, accent pe stânga, mialgie, amorțeli ale feței și retenție de urină. Debut de 3 săptămâni în urma unei intoxicații alimentare. CT cerebral fără focare heterodense. Examenul neurologic releva pareza nervilor abducens, hipertonie musculară, înviorarea reflexelor osteo-tendinoase și reflexe patologice pozitive. Pe parcursul a 3 zile evoluție cu dinamică negativă cu apariția de pareză ușoară a mâinii stângi și deglutiție cu dificultate la lichide. La RMN cerebral și cervical - proces demielinizant acut supra-infratentorial și medular cervical cu semne de activitate a procesului patologic. Peste 3 zile de la puls terapie simptomele au regresat. Concluzii. Stabilirea precoce a diagnosticului și inițierea rapidă a tratamentului determină pronosticul unei femei ce a dezvoltat ADEM care este direct proporțional cu gradul de expunere la infecția virală sau bacteriană care a declanșat boala autoimună.Background. Acute disseminated encephalomyelitis (ADEM) is a neurological disease caused by the destruction of myelin by an atypical autoimmune-mediated inflammation. ADEM predominantly affects children, but is also seen in adults with a male/female ratio of 1.3:1. Objectives. The differentiation of a diagnostic algorithm in the case of an adult patient with ADEM and the evaluation of the prognosis related to the clinical-imaging correlation of the size of the case. Methods. Presentation of a clinical case of a 45-year-old woman with ADEM. The patient was investigated by computed tomography (CT) and nuclear magnetic resonance (MRI). Results. The woman addressed with excruciating headache, diplopia, and limitation of movements in the lower limbs, emphasis on the left, myalgia, facial numbness, and urinary retention. Onset 3 weeks after food poisoning. Brain CT without some mass. The neurological examination revealed paresis of the abducens nerves, muscle hypertonia, hyperreflexia of osteo-tendinous reflexes and positive pathological reflexes. During 3 days with negative dynamics made by mild paresis of the left upper limb and difficulty swallowing liquids. Cerebral and cervical MRI - an acute supra- infratentorial and medullary demyelinating process at the cervical level with signs of active pathological process. After 3 days of pulse therapy, the symptoms regressed. Conclusions. Early establishment of the diagnosis and rapid initiation of treatment determine the prognosis of a woman who developed ADEM which is directly proportional to the degree of exposure to the viral or bacterial infection that triggered the autoimmune disease

„Diagnosticul dual” al epilepsiei farmacorezistente și a crizelor psihogene non-epileptice. Caz clinic

Department of Neurology no. 2, Nicolae Testemitanu SUMPh, Department of Neurology, Epileptology and Internal Disease, Institute of Emergency MedicineBackground. According to the ICD-10, psychogenic non-epileptic seizures (PNES) are classified as dissociative disorders. Patients with drug-resistant epilepsy are at higher risk of developing PNES, which are diagnosed in 20-30%. Objective of the study. Efectuarea diagnosticului diferențial între crize epileptice și PNES-uri și demonstrarea combinației acestora în “diagnostic dual”. Material and Methods. We present the clinical case of a 42-year-old patient, diagnosed with epilepsy from the age of 13, with focal seizures, with altered awareness and evolution to bilateral tonic, suspected of being drugresistant on polytherapy with Carbamazepine 1200 mg/day, Levetiracetam 3000 mg/day and Topiramate 50 mg/day. Results. The patient was investigated by brain magnetic resonance imaging - right frontobasal posttraumatic sequelae, video-EEG monitoring with recording of 2 paroxysmal events: one without electrographic correlation, suspected to be PNES, and other with electrographic correlation - epileptic seizure with frontal semiology. The patient was assessed by a psychologist and psychiatrist with the identification of intra-family conflicts, established moderate global cognitive deficits, anxiety and severe depression. Subsequently the scheme of antiepileptic treatment was modified, antidepressants in combination with psychotherapy sessions was added. Conclusion. In the management of drug-resistant epilepsy it is necessary to consider the possibility of epileptic seizures and PNES. Also, it is important the electrographic correlations on EEG and multidisciplinary team collaboration.Introducere. Conform ICD-10, crizele psihogene non-epileptice (PNES) sunt clasificate ca tulburări disociative. Pacienții cu epilepsie farmacorezistentă manifestă risc crescut în dezvoltarea PNES-urilor, fiind diagnosticate în 20-30%. Scopul lucrării. Pentru a face un diagnostic diferențial între crizele epileptice și PNES și pentru a demonstra combinația celor în „diagnosticul dual”. Material și Metode. Se prezintă cazul clinic al unei paciente de 42 de ani, diagnosticată cu epilepsie de la 13 ani, cu crize focale, alterarea conștienței și bilateralizare tonice, suspectă a fi farmacorezistentă pe politerapia cu Carbamazepină 1200 mg/zi, Levetiracetam 3000 mg/zi și Topiramat 50 mg/zi. Rezultate. Pacienta a fost investigată prin rezonanță magnetică cerebrală – sechele posttraumatice fronto-bazale pe dreapta, video-EEG monitorizare cu înregistrarea a 2 evenimente paroxistice: unul fără corelare electrografică, suspect a fi PNES și celălalt cu corelare electrografică – criză epileptică cu semiologie frontală. A fost evaluată de psiholog și psihiatru cu identificarea de conflicte intrafamiliale, stabilite deficite cognitive globale moderate, anxietate și depresie severă. Ulterior, schema de tratament antiepileptic a fost modificată, cu asocierea de antidepresive și cu ședințe de psihoterapie. Concluzii. În managementul epilepsiei farmacorezistente se impune a lua în considerare posibilitatea prezenței, pe lângă crizele epileptice și a PNES-urilor, importanța corelărilor electrografice la EEG și a colaborării în echipă multidisciplinară

Benign paroxysmal positional vertigo in pregnancy. Case report.

Introduction: Benign Paroxysmal Positional Vertigo (BPPV) is a disorder of peripheral vestibular system with a ratio of 2:1 in women to men [1]. The association between BPPV and pregnancy is not clear. We suspect that hormonal changes can induce some types of BPPV. Aim: To analyze the risk factors in BPPV in pregnancy. Methods: We report a case of a pregnant 37-years old woman. BPPV were diagnosed for the first time in the 12 weeks of gestational age. Our patient was receiving Duphaston (Dydrogesterone) and bed rest to prevent abortion before the onset of symptoms of BPPV. From medical history: second gestation, first baby was born by cesarean-section. Results: In the Emergency Department she was diagnosed with first attack of BPPV and Epley maneuver was performed. One week ago she was diagnosed with imminent miscarriage with retroplacental hematoma; Duphaston treatment was initiated. Conclusion: We hypothesized that BPPV in pregnancy in our case is linked with prolonged bed resting and hormonal changes. The treatment of choice in BPPV in pregnancy is Epley maneuver

Meningoencefalita virală: aspecte clinice şi neurofiziologice

Meningoencefalitele virale reprezintă infl amaţia ţesutului cerebral provocată de un grup polimorf de viruşi. Crizele epileptice sunt prezente nu doar în faza acută ale encefalitelor virale, dar de asemenea, există un risc major de crize neprovocate în perioada tardivă cu evoluţie în epilepsie simptomatică. Encefalita cu Herpes simplex (HSE) este probabil cel mai frecvent asociată cu epilepsia. Crizele epileptice pot fi un simptom prezent la 50% din pacienți cu encefalite virale, din motivul implicării cortexului fronto-temporal extrem de epileptogen. Scopul acestui studiu a fost de a evalua aspectele clinice şi neurofi ziologice ale meningoencefalitelor virale

Caracteristica receptorilor hormonilor steroizi în cancerul glandei mamare

Studiul ReEs şi RePg în ţesutul tumoral la 140 paciente cu CGM, din care 41 cu cancer primar multiplu metacron al glandelor mamare (CPMMGM), a stabilit o frecvenţă înaltă a tumorilor ReEs şi RePs negative, ce reprezintă o particularitate a bolnavelor de CGM din Republica Moldova. Tumori ReEs şi RePg la vârsta menopauzală sunt prezente, practic, la fiecare a doua pacientă, ceea ce limitează posibilitatea tratamentului cu antiestrogeni şi progestine. Posibil că majorarea tumorilor ReEs şi RePg pozitive în cancerele metacrone este rezultatul tratamentului cimioterapic şi hormonal al primului cancer