The ultrasonically guided percutaneous nephrostomy by trocar – the indications and efficacy

Catedra de Oncologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, IMSP Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Nefrostomia percutanată ecoghidată (NPC) este o procedură intervențională minim-invazivă utilizată pentru decompresia sistemului pielo-caliceal renal. În 1955, Goodwin, a publicat un raport care descrie această procedură. Uropatia obstructivă este o afecțiune întâlnită frecvent în tumorile organelor bazinului mic şi constituie aprox. 25% în structura maladiilor oncologice. NPC se poate efectua prin 2 metode: - clasică - prin trocar (unimomentană ) TrNPC Material şi metode: Lotul de studiu a constituit 50 pacienți, tratați în perioada 2016-2019 în departamentul de urologie a IMSP IO, cărora le-au fost aplicate 70 de TrNPC. Metoda a fost implimentată cu succes, iar materialul publicat este propria experiență. Rezultate: Instrumentarul utilizat: ecograful și sonda abdominală cu ghidaj, set de nefrostomie, trocar N9 Fr. Din lotul constituit, femei au fost - 37 (74%) și - 14 (28%) bărbați, vârsta medie fiind de 62 ani. Dintre aceștia, 28 (56%) – bolnavi la prima adresare, 22 (44%) – adresare repetată. Indicațiile pentru TrNPC: pacienții cu tumori avansate ale bazinului mic cu diferite grade de hidronefroză. TrNPC s-au instalat: pe stânga la 19 pacienți, pe dreapta 15, iar 18 pacienți bilateral. În dependență de stadiul tumoral: stadiul I - 2(4%), stadiul II – 3(6%), stadiul III-IV - 45 (90%). Pentru pacienții cu stadiile I – II de boală, indicațiile către TrNPC a servit: traumatismul iatrogen intraoperator sau strictura anastamozei uretero-intestinale postoperatorii. Complicații întâlnite: hemoragie difuză – 2(4%), dislocația drenului cu reinstalarea acestuia 3(6%). Concluzii: 1.TrNPC este o metoda unimomentană mult mai efectivă şi sigură în drenarea obstrucțiilor infra renale în compaţie cu NPC clasică. 2. Având complicații minime TrNPC poate fi efectuată în condiții de ambulatoriu.Background: Ultrasound-guided percutaneous nephrostomy (PNE) is a minimally invasive method used to decompress the renal pyelocalcal system. Goodwin in 1955 published a report describing this procedure. Obstructive uropathy is a common disease founded in pelvic organ tumors and constitutes - 25% of all oncological diseases. PNE can be performed by 2 methods: - classic (multiple maneuvers) - by trocar ( unimoment method ) Methods and materials: The study group consists of 50 patients treated during the 2016-2019 period in the urology department of the IMSP IO, 70 TrPNEs being applied. The method was successfully implemented and the material is own experience. Results: The used instruments: ultrasound scan, abdominal guided catheter, nephrostomy set, trocar N9 Fr. Of the patients group, women were - 37 (74%), men were - 14 (28%), the mean age was 62 years. From them 28 (56%) were first addressed patients and 22 (44%) were patients at secondary address. The TrPNEs indications were: advanced pelvic tumors with clinical manifested hidronefrose. Were performed TrPNE: on the left at 19 patients, on the right at 15 patients, bilateral at 18 patients. The tumor grade: I degree – 2 (4%), II degree – 3 (6%), III – IV degree – 45 (90%). For the I – II degree the TrPNEs indication was the iatrogenic trauma or the ureter-intestinal anastomose stricture. The procedural complications: diffuse haemorrhage – 2 (4%), PNE tube complications 3 (6%). Conclusions: 1.TrPNE it is a more effective and safely unimoment method used for the infrarenal obstructions then the classic method. 2. TrPNE has minimal complications, also it is possible to use the procedure in ambulatory conditions

Nuclear antigen Ki-67 – a high-risk index for the development of gastric cancer in patients with chronic gastric diseases

Departamentul Gastropulmonologie, Institutul Oncologic, Catedra Oncologie, Hematologie şi Radioterapie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tipul intestinal de cancer gastric se dezvoltă pe fundalul maladiilor gastrice cronice, prin proliferarea necontrolată a epiteliului mucoasei gastrice. Scopul: Evidenţierea gradului de expresie a Ki-67 în carcinoamele gastrice şi în mucoasa gastrică nemalignizată cu modificări inflamatorii, induse de infecţia cu Helicobacter pylori. Material şi metode: Studiul imunohistochimic a fost realizat pe materialul tisular postoperator la bolnavi de cancer gastric tip difuz şi intestinal din formaţiunea tumorală şi din mucoasa gastrică non-neoplazică. Preoperator a fost efectuată analiza imunologică la anticorpii IgG Hp, ce a fost pozitivă la toţi pacienţii cu cancer gastric de tip intestinal. Rezultate: Expresia Ki-67 în mucoasa gastrică a variat în funcţie de severitatea schimbărilor produse de infecţia cu Helicobacter pylori. Schimbări ale mucoasei peritumorale – de tipul gastrită cronică, severitatea căreia a fost apreciată conform criteriilor histologice ale sistemului Sydney. Expresia Ki-67 în carcinoamele gastrice a fost foarte variabilă comparativ cu imunopozitivitatea din mucoasa gastrică peritumorală. În adenocarcinoamele de tip intestinal imunopozitivitatea celulelor neoplazice a fost mult mai sporită decît în mucoasa nemalignizată. Concluzii: Infecţia cu Helicobacter pylori induce în mucoasa gastrică un proces inflamator, instalîndu-se condiţii de proliferare locală, ceea ce crează condiţii de promoţie a cancerului gastric de tip intestinal. S-a observat o rată mai mare de proliferare a celulelor epiteliale în adenocarcinoamele de tip intestinal şi o rată mai mare de proliferare a celulelor limfoide în mucoasa peritumorală cu infiltrat inflamator, faţă de stroma carcinoamelor.Introduction: Gastric cancer of intestinal-type can appear on the background of chronic gastric diseases with uncontrolled proliferation of gastric mucosal epithelium. Aim: To study the degree of Ki-67 expression in gastric carcinomas and in non-malignant gastric mucosa with inflammatory changes due to Helicobacter pylori. Material and methods: Immunohistochemistry was applied on postoperative tissue specimens from patiens with gastric cancer of diffuse and intestinal type, from the tumor and non-affected gastric mucosa. Preoperative, all patients with intestinal-type gastric cancer tested positive for IgG Hp antibodies. Results: Ki-67 expression varied dependently on the severity of changes produced by H.pylori. The changes in the peritumoral mucosa like chronic gastritis, were appreciated by the Sydney classification. Ki-67 expression in gastric carcinomas varied significantly compared to the one from peritumoral gastric mucosa. In intestinal-type adenocarcinomas immunopositivity of tumoral cells was higher than in non-malignant mucosa. Conclusions: Helicobacter pylori infection induces gastric mucosal inflammation leading to local proliferation that creates conditions for gastric cancer of intestinal-type development. It can be observed a higher proliferation rate of epithelial cells in intestinal-type adenocarcinomas and that of lymphoid cells in peritumoral mucosa with inflammatory infiltrate

Sentinel lymph node mapping for obstructive colon malignancy

Catedra Chirurgie n.1 „N. Anestiadi” şi Laboratorul de Chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, USMF „N. Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere: Prezența metastazelor în nodulii limfatici reprezintă cel mai important factor pronostic de supraviețuire a pacienților cu cancer de colon potențial curabil. La momentul actual metoda de marcare a nodulilor limfatici santinelă pentru neoplaziile ocluzive colorectale nu este definitivată. Deşi nu modifică procedeul chirurgical, mappingul în cancerul de colon poate ameliora stadializarea conform criteriului pN şi poate reduce timpul necesar examenului morfopatologic prin limitarea acestuia doar la nodulii limfatici „pozitivi”. Material şi metodă: În studiu au fost incluşi 22 pacienți cu ocluzii neoplazice de colon, raportul B:F a fost 1.44:1 (13/9) cu vârsta medie 60.91±3.51 (28-84) ani. Scorul ocluziei a fost 8.41±0.49 (5-12). Marcarea nodulilor limfatici santinelă a fost efectuată utilizând colorant albastrul de metilenă 1% 10 ml (10mg/mL) ProMetic Pharma Inc. şi Patenbalu V 2.5% 2 ml Guerbet GmbH. injectate in vivo intratumoral. Nodulii depistați au fost examinați histologic HE. Rezultate: Rata de succes a marcării nodulilor limfatici santinelă a constituit 95.45% (21/22). În 4 cazuri sau colorat câte 1 nodul, câte 2 noduli sau colorat în 9 cazuri, 3 noduli au fost marcați în 4 cazuri, 4 şi 5 noduli sau colorat în 1 caz şi în 2 cazuri au fost marcați 6 noduli. În mediu au fost marcați 2.5±0.33 (0-6) noduli. Histologic pozitivi au fost 38% (n=8) noduli santinelă. Sensibilitatea metodei a fost 100%, specificitatea 7%. Stadiul tumorii a fost T3N0M0 (n=14) şi T3N1M0 (n=8). Nu au fost semnalate reacții adverse în cazul utilizării albastrului de metilenă şi paten balau V în condiții de ocluzie neoplazică de colon. Concluzii: Prezentăm în premieră metoda de marcare a nodulilor santinelă în condiții de ocluzie neoplazică de colon. Mappingul nodulilor limfatici santinelă poate fi utilizat cu succes în condiții de colon oclusiv neoplazic cu scop de stadializare mai exactă a tumorii conform criteriului pN şi a indicațiilor pentru chimioterapie.Introduction: Sentinel lymph node metastases are one of the most important prognostic factors for survival in patients with colorectal malignancies. Up to date there is no widely accepted consensus upon sentinel lymph node mapping for obstructed colorectal cancer. Although the method does not modify the surgical treatment, it could provide accurate staging according to the pN criterion, as well as focusing the pathologic examination just to the positive lymph nodes. Material and method: In the study were included 22 patients with obstructive colon malignancies, M:F ratio was 1.44:1 (13/9) with the mean age of 60.91±3.51 (28-84) years. Mean colon obstruction score was 8.41±0.49 (5-12). Sentinel lymph node mapping was achieved using methylene blue 1% 10 ml (10mg/mL) ProMetic Pharma Inc. and Patenbalu V 2.5% 2 ml Guerbet GmbH injected in vivo intratumoral. All stained lymph nodes were examined histologically HE.Results: The success rate was 95.45% (21/22). One stained node was detected in 4 cases, 2 nodes (n=9), 3 (n=4), 4 and 5 stained nodes were in 1 case respectively and 6 (n=2). The mean number of stained sentinel lymph nodes was 2.5±0.33 (0-6). Sensitivity was 100% and specificity was 7%. Histological positive were 38% (n=8) sentinel lymph nodes. Tumor staging was T3N0M0 (n=14) and T3N1M0 (n=8). There were no adverse reactions related to dye injection.Conclusions: We present the first report regarding sentinel lymph node mapping in obstructed colonic malignancy. Sentinel lymph node mapping may be successfully used in case of malignant colonic obstruction in order to accurately determine the tumor stage according to the pN criterion, as well as for postoperative chemotherapy patient’s selection

The role of oophorectomy as adjuvant complex therapy for patients with breast cancer (preliminary assessment)

Catedra de oncologie, hematologie și radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Cea mai eficientă metodă de stopare a producerii de estrogeni la femeile cu cancer mamar (CM) în pre-/perimenopauză o reprezintă ablația ovariană. Ablația funcției ovariene poate fi realizată prin ovariectomie bilaterală sau prin utilizarea hormonului eliberator de gonadotropină (GnRH). Scop. Analiza rezultatelor imediate ale ovariectomiei în tratamentul complex adjuvant al pacientelor cu CM. Materiale și metode. Au fost studiate rezultatele la 61 paciente cu CM tratate în faza reproductivă cu vârsta între 22-48 de ani, care au fost supuse tratamentului hormonal, chimioterapic și ovariectomie. Rezultate. Pacientele cu tipul luminal A (RE+RP+Her2/neu-) au fost divizate în 3 loturi în dependență de metoda de tratament adjuvant: lotul I – chimio-/radioterapie + ovariectomie + tamoxifen – 31 paciente (50,81%); lotul II - chimio-/radioterapie + GnRH – 22 paciente (36,06%); lotul III - chimio-/radioterapie + tamoxifen – 8 paciente (13,11%). Dintre cele 31 de paciente din lotul I, date de progresare loco-regională în primii 2 ani nu s-au înregistrat la 29 de paciente, ceea ce constituie 93,54%; pentru lotul II – 19 din 22 (86,36%); lotul III – la 5 din 8 (62,5%). Concluzii. Ovariectomia în tratamentul complex adjuvant al pacientelor cu CM tip luminal A reprezintă metoda cu rata cea mai înaltă de reducere a cazurilor de progresare loco-regională comparativ cu alte metode de tratament hormonal.Introduction. The most effective method to stop the production of estrogen for patients in reproductive and perimenopausal phases presents ovarian ablation. Ovarian function ablation may be achieved by bilateral oophorectomy which leads to irreversible ablation of ovarian function with Gonadotropin releasing hormone analogues (GnRHAs). Purpose. Analysis of the immediate results of oophorectomy as adjuvant complex therapy for patients with breast cancer (BC). Material and methods. There were 61 patients with BC treated during the reproductive phases, aged 22-48 years, who were admitted within the Mastology Research Laboratory, Chemotherapy and Radiotherapy Departments of the Oncological Institute. Results. Patients with luminal A type (ER+PR+Her2/neu-) was were divided into 3 groups: group I – chemo-/ radiotherapy + oophorectomy + tamoxifen - 31 cases (50,81%); group II - chemo-/radiotherapy + GnRH - 22 cases (36,06%); group III - chemo-/radiotherapy + tamoxifen - 8 cases (13,11%). Of the 31 patients in group I, loco-regional progression data in the first 2 years have not been recorded in 29 patients, which is 93,54%; for group II - 19 cases (86,36%) of 22; for group III – 5 cases (62,5%) of 8. Conclusions. The role of oophorectomy in the adjuvant complex therapy for patients with luminal A type it is the method with the highest rate of reduction of cases of loco-regional progression comparated with other methods of hormonal treatment

The retroperitoneal sarcomas – the experience of single centre

Catedra de Oncologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, IMSP Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Sarcoamele retroperitoneale (SRP) constituie un grup heterogenic de tumori maligne. Criteriile comune ale acestor tumori sunt: regiunea anatomică în care se dezvoltă; proveniența mezenchimală; clinică silențioasă; rata înaltă a recurenței. RPS constituie 1/3 dintre toate tumorile retroperitoneumului și constituie aproximativ 15% dintre toate sarcoamele țesuturilor moi. Succesul tratamentului constă în diagnosticul precoce și radicalitatea actului chirurgical. Material și metode: lotul de studiu a fost constituit din 217 pacienți ai serviciului Gastrologie a IMSP IO, Chișinău, între anii 2005- 2019. Materialul histologic a fost examinat de un expert morfopatolog, Rezultate: Pentru diagnostic au fost utilizate USG, CT, MRI și examinarea histologică a materialului histologic obținut prin biopsie sau înlăturarea tumorii în întregime. Din totalul de 217 pacienți cu TRP, în 82 cazuri (36 bărbați și 46 femei, vârsta medie constituind 54,52 ani) au fost determinate una din formele histologice de SRP ceea ce a constituit 37,20%. Formele histologice identificate: liposarcom -23 cazuri (28,04%), leiomiosarcom – 20 cazuri (24,39%), histiocitom fibros malign 16 cazuri (19,51%), fibrosarcom – 6 cazuri (7,31%), angiosarcom 4 cazuri (4,87%), hemangiopericitom - 3 cazuri (3,65%), sarcom nediferențiat - 10 cazuri (12,19%). Tratamentul chirurgical radiacal a fost posibil de efectuat în 70 cazuri (85,36%), într-un caz s-a efectuat intervenție chirurgicală citoreductivă (1,21%), și în 10 cazuri (12,19%) s-a efectuat laparotomie de diagnostic. Pentru asigurarea radicalității în 27 cazuri (32,92%) s-a efectuat excizia ”en bloc”: în 17 cazuri (24,28%) cu un organ, în 8 cazuri (9,75 %) – 2 organe și într-un caz (1,42%) – 3 organe. Cele mai sacrificate organe au fost: rinichi – 10 cazuri (14,28%), colon - 6 cazuri (8,57%), intestin subțire - 6 cazuri (8,57%), splină - 4 cazuri (4,87%), glanda suprarenală - 2 cazuri (2,85%), pancreas - 2 cazuri (2,43%), stomac - 1 caz (1,42%). Rata recurențelor a constituit 25,61%. Concluzii: Sarcoamele retroperitoneale constituie cea mai întânită entitate nozologică dintre TRP în corpul uman, se caracterizează prin heterogenitate morfologică și are un tablou clinic nespecific. Deseori, asigurarea radicalități tratamentului chirurgical este necesară sacrificarea unui organ adiacent ca rinichi, colon, intestin subțire, splină.Background: Retroperitoneal sarcomas (RPS) represent a heterogenic group of malignant tumors. The common criteria of this group are: the common anatomical base; the mesenchymal origin of the tumor; the silent clinical manifestation; the high frequency of recurrence. RPS constitutes one-third of the malignant tumors occurring in retroperitoneum and accounting for approximately 15% of the soft tissue sarcomas of the human body. The success of treatment depends on early diagnosis and radical surgery. Methods and materials: the study group consists of 217 patients with primitive retroperitoneal tumors (PRT), reviewed by an expert pathologist, during the period 2005-2019 from the Gastrology clinic of IMSP IO Chisinău. Results: For diagnostic purpose following investigations were applied: USG, CT, MRI and histological exam of biopsy specimen of removed tumor. From the group of 217 patients with PRT we identified one of the histological forms of sarcoma in 82 cases (37,20%; 36 men and 46 women, average age 54,52 years). Identified histological forms are: liposarcoma - 23 cases (28,04%), leiomyosarcoma – 20 cases (24,39%), malign fibrous histiocytoma - 16 cases (19,51%), fibrosarcoma – 6 cases (7,31%), angiosarcoma - 4 cases (4,87%), hemangiopericytoma - 3 cases (3,65%), unclassified sarcoma - 10 cases ( 12,19%). Radical surgical treatment was performed in 70 cases (85,36%), in one case was performed cytoreductive surgery (1,21%), and in 10 cases (12,19%) was performed laparotomy of evaluation. To ensure the radicality in 27 cases (32,92%) was performed excision ”en bloc”: in 17 cases (24,28%) one organ, 8 cases (9,75 %) – 2 organs and 1 case (1,42%) – 3 organs. Slaughtered organs were: kidney – 10 cases (14,28%), colon - 6 cases (8,57%), small intestine - 6 cases (8,57%), spleen - 4 cases (4,87%), adrenal gland - 2 cases (2,85%), pancreas - 2 case (2,43%), stomach - 1 case (1,42%). The rate of recidivism recorded is 25,61%. Conclusion: The retroperitoneal sarcoma is the most common primitive retroperitoneal tumor in human body, that is characterized by morphological heterogeneity and it has an unspecific clinical manifestation. Often to ensure the radicality of surgery, it is necessary to sacrifice some adjacent organs (kidney, colon, small intestine, spleen)

Практические рекомендации для семейных врачей и среднего медицинского персонала по уходу за больными с пункционными нефростомами

Department of Hematology and Oncology, Institute of Oncology, Nicolae Testemitanu State Medical and Pharmaceutical University, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica MoldovaBased on the results obtained in our clinic, ultrasound guided percutaneous nefrostomy was performed and implementained with success. The resulting experience starting in 2006 in over 150 patients, confirms that percutaneous nefrostomy was indicated as the first line mini-invasive surgical method used in suprarenal uni- or bilateral obstructions caused by advanced local tumors in small pelvises. Taking into consideration that experience, we decided to present some special practical recommendation useful for applying tubal nefrostomy including the surrounding skin. The proposed advice is directed at family doctors and nurses and will be useful also for patient families in some difficult situations.Анализируя результаты, полученные в нашей клинике, мы можем сказать, что чрескожная пункционная нефростомия была успешно внедрена и хорошо усвоена. Опыт работы с 2006 года у более 150 пациентов, позволяет нам утверждать, что чрескожная нефростомия является хирургическим малоинвазивным методом для отведения мочи при инфраренальной обструкции вызванной местно-распространенными тазовыми опухолями. На этом опыте, мы решили представить некоторые конкретные практические рекомендации за уходом больных с нефростомической трубкой и кожи вокруг неё. Рекомендации, предлагаемые для семейных врачей и медсестер, будут полезны и для родственников в некоторых сложных ситуациях, с которыми могут столкнуться эти пациенты

Insulinoma – a rare neuroendocrine tumor: clinical case and review of literature

Laboratorul Științific Tumorile Toracelui, Sistemului Digestiv și Urogenital, Secția Gastrologie, IMSP Institutul Oncologic, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Insulinomul este o tumoare neuroendocrină rară, provenită din celulele ß ale pancreasului. Incidența insulinoamelor este de 1 la 1 milion de populație pe an, 90-95% dintre acestea sunt tumori benigne, 90% sunt localizate intrapancreatic și 90% sunt solitare. Insulinoamele se pot întâlni sporadic sau în asociere cu sindromul MEN-1. Manifestările clinice includ simptome ale hipoglicemiei, clasificate în neuroglicopenice și adrenergice. Material și metode: Pacient de 23 de ani, s-a prezentat cu un tablou clinic de hipoglicemie, manifestat prin: simptome neuroglicopenice (stări convulsive periodice) și adrenergice (slăbiciune generală pronunțată, tremor, palpitații și transpirații profuze), cu debutul acestora timp de aproximativ 1 an. Examenul fizic a fost fără particularități. Hipoglicemia ajungea până la 0,8-1,1 mmol/l cu corijarea acesteia la administrarea glucozei. RMN abdominal a relevat o formațiune de volum a cozii pancreasului de 25*37*27 mm, cu contur clar, omogenă, hipervasculară, fără semne de invadare a structurilor adiacente. S-a intervenit chirurgical, intraoperator depistându-se o formațiune tumorală de culoare brună, incapsulată, localizată la nivelul cozii pancreasului, fără date de metastazare la distanță; s-a efectuat enucleerea tumorii. Rezultate: Înlăturarea chirurgicală a tumorii a dus la dispariția simptomelor și la normalizarea glicemiei. Rezultatul histologic a relevat o tumoare neuroendocrină bine diferențiată G1 (Pancitokeratina +, Sinaptofizina +, Cromogranina A +, Ki67-10%). Concluzii: Diagnosticul precoce și tratamentul chirurgical sunt cruciale în menajarea insulinoamelor. Procedura de elecție este enucleerea tumorii, însă în unele cazuri este necesară o rezecție mai extinsă. Simptomele hipoglicemice dispar odată cu înlăturarea tumorii.Introduction: Insulinoma is a rare neuroendocrine tumor originating from ß-cells of the pancreas. The incidence of insulinoma is 1 to 1 million population per year, 90-95% of these are benign tumors, 90% have intrapancreatic localization and 90% are solitary. Insulinomas can occur sporadically or in association with MEN-1 syndrome. Clinical manifestations include symptoms of hypoglycemia classified as neuroglycopenic and adrenergic. Material and methods: 23-year old male patient presented with a clinical picture of hypoglycemia manifested by: neuroglycopenic symptoms (periodic seizures) and adrenergic symptoms (severe fatigue, tremors, palpitations and profuse sweating) for approximately 1 year. Physical exam was normal. Hypoglycemia was down to 0,8-1,1 mmol/l, with return to normal range after glucose administration. Abdominal MRI revealed a homogenous, hypervascular tumor mass in the pancreatic tail of 25*37*27 mm in size, with regular contour and without signs of invasion in adjacent structures. Surgical intervention was made and an encapsulated tumor of brown color, localized in the tail of the pancreas was found intraoperatively, with no signs of distant metastases; tumor enucleation was performed. Results: Surgical removal of the tumor led to the disappearance of symptoms and a normalized glucose level. Histologic report revealed a well differentiated G1 neuroendocrine tumor (Pancytokeratin +, Synaptophysin +, Chromogranin A+, Ki67-10%). Conclusions: Early diagnosis and surgical treatment are crucial in the management of insulinomas. The elective procedure is tumor enucleation, however, in certain a cases a more extended resection is necessary. Hypoglycemic symptoms disappear after tumor removal

Incomplete endoscopic polypectomy

Catedra Chirurgie nr.1 ”N. Anestiadi”, USMF „Nicolae Testemițanu”, Centrul medical ”Excellence”, Catedra Boli interne nr. 6, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Polipectomia endoscopică (PE) previne cancerul digestiv, însă rezecția poate fi incompletă. Scopul: Determinarea ratei rezecției incomplete (RRI) și factorilor de risc. Material și metode: Studiul este prospectiv, pe 417 de pacienți după PE. PE s-a considerat incompletă în condiții posthistologice R1 și Rx a specimenului postoperator și la prezența țesutului neoplazic la marginea plăgii. Rezultatul principal a fost procentul de polipi incomplet rezecați – RRI. Corelația dintre RRI și dimensiunile polipului, morfologie, histologie, tehnica PE și experiența endoscopistului s-au analizat statistic. Rezultate: S-au rezecat 548 leziuni neoplazice ale mucoasei digestive. Morfologic: 239 leziuni 0-Ip, 169 (0-Is), 138 (0-IIa,b,c) și 2 (0-III). Leziuni diminutive (≤5 mm) – 86 (15,69%), mari (≥20 mm) – 58 (10,58%). Histologic: polipi hiperplastici – 22 (3,79%), adenoame (Ad) – 443 (80,84%), adenocarcinoame – 24 (4,37%). RRI=8,76%: R1 = 34 (6,2%) (R1m=29; R1p=5), Rx=14 (2,55%) (Rxm=12; Rxp=2). RRI a fost 17,3% și 6,8% pentru neoplaziile >15mm și 5-15mm; 27,0% și 5,2% pentru Ad festonate și Ad convenționale. Experiența endoscopistului: RRI=24,6% în primele 30 PE și 9,2% după 110 PE. RRI=34,2% în PE cu forcepsul. Rezecția “en bloc” a avut o RRI de 2,1% comparativ cu rezecția pe fragmente (22,6%). Au influențat RRI: dimensiunile leziunii, tehnica de rezecție, experiența endoscopistului. Localizarea, morfologia, histologia nu influențează RRI. Concluzii: PE cu forcepsul este inadecvată. PE cu ansa este eficientă în leziunile pediculate. În leziunile sesile și plane este indicată mucozectomia, tehnicile “en bloc”. Selectarea tehnicii PE se face corespunzător dimensiunilor, localizării, morfologiei neoplaziei. Rezecția leziunilor mari, localizate în flexurile și orificiile TGI, cu morfologie dificilă, TEL, va fi considerată dificilă și se va efectua în centre specializate.Introduction: Endoscopic polypectomy (PE) prevents digestive cancer, although resection can be incomplete. The aim: Determine the rate of incomplete resections (RIR) and risk factors. Methods and materials: This is a prospective study on 417 patients after PE. PE was considered incomplete in R1 and Rx post-histologic conditions of post-surgery specimen and if neoplastic tissue was present in wound’s margins. The main result was the percentage of incomplete resected polyps – RIR. The correlation between RIR and the polyp’s dimensions, morphology, histology, PE technique, and endoscopist’s experience was statistically analyzed. Results: 548 neoplastic lesions of the digestive mucosa were resected – morphology: 239 (0-Ip), 169 (0-Is), 138 (0-IIa,b,c), and 2 (0-III), 86 (15.69%) diminutive lesions (≤5 mm) and 58 (10.58%) large (≥20 mm); histology: 22 (3.79%) hyperplastic polyps, 443 (80.84%) adenomas (Ad), 24 (4.37%) adenocarcinomas. RIR=8.76%: R1=34 (6.2%) (R1m=29; R1p=5), Rx=14 (2.55%) (Rxm=12; Rxp=2), RIR=17.3% and 6.8% for >15mm and 5-15 mm neoplasia; RIR=17.3% and 5.2% for serrated and conventional Ad’s; Endoscopist’s experience: RIR=24.6% in the first 30 EP and RIR=9.2% after 110 PE. RIR=34.2% in forceps PE. RIR=2.1% for en bloc and RIR=22.6% for piecemeal resections. RIR were influenced by lesion’s dimension, resection technique, and endoscopist’s experience. The location, morphology, and histology don’t affect RIR. Conclusion: Forceps PE is inadequate. PE with loop is efficient for pediculate lesions. Mucosectomy, en bloc technique, is indicated for sessile and flat neoplasia. Selecting the PE technique must depend on dimensions, location, and morphology of neoplasia. Resection of large lesions, located in flexures and orifices of GIT, with difficult morphology, LST, is considered difficult and must be performed in specialized centers

Pancreaticoduodenectomy in the noncholedocopancreatic tumors

Catedra Oncologie, Hematologie și Radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Institutul Oncologic, Laboratorul științific chirurgie gastrică și toracică, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Rezecția pancreato-duodenală este intervenția chirurgicală radicală pentru tumorile coledoco-cefalo-pancreatice și a regiunii vateriene. Scopul: Estimarea rolului rezecției pancreatoduodenale în tumorile noncoledocopancreatice. Materiale și metode: Studiul nostru este constituit din 6 pacienți (4 bărbați și 2 femei cu vârsta cuprinsă între 35 și 56 de ani), care au suportat rezecții pancreatoduodenale pe motivul tumorilor noncoledocopancreatice în secția gastrologie a Institutului Oncologic din Moldova în perioada anilor 2008-2015. Rezultate: În 3 (50%) cazuri din 6 rezecția pancreatoduodenală a fost efectuată pe motivul tumorilor maligne ale duodenului. Volumul chirurgical în aceste cazuri a fost extins. În alte 2 cazuri, rezecția pancreatoduodenală a fost efectuată pentru cancer gastric cu invazia pancreasului și duodenului, operați cu volum lărgit (rezecție pancreatoduodenală cu limfodisecție D2). Într-un singur caz rezecția pancreatoduodenală a fost efectuată pe motivul cancerului de colon cu invazie în cefalopancreas, lobul hepatic drept, vezicula biliară și duoden, volumul operator constituind hemicolonectomie dreaptă combinată cu rezecție pancreatoduodenală, rezecție marginală a lobului hepatic drept și colecistectomie cu limfodisecție paraaortală și parapancreatică. Invazia tumorală în pancreas a fost confirmată histopatologic postoperator în ambele cazuri cu cancer gastric și în cazul cancerului de colon. Concluzii: Rezecția pancreatoduodenală în tumorile noncoledocopancreatice s-a dovedit a fi radicală în sarcoamele retroperitoneale, cancerul gastric și cancerul de colon, cu invazie tumorală în pancreas, ceea ce asigură rezultate semnificative și supraviețuire la distanță.Introduction: The pancreaticoduodenectomy is a radical surgery for the tumors of head of the pancreas, of the choledoc and of the papilla vater region. Purpose: To estimate the role of the pancreaticoduodenectomy in the noncholedocopancreatic tumors. Materials and methods: Our study consists of 6 patients (4 men and 2 women aged between 35 and 56 years), who suffered pancreaticoduodenectomy because of noncholedocopancreatic tumors in gastroenterology department of the Oncology Institute of Moldova during the 2008-2015 years. Results: In 3 (50%) cases of 6 pancreaticoduodenectomy was performed because of malignant tumors of the duodenum. Surgical volume in these cases was extended. In two cases (33.33%), pancreaticoduodenectomy was performed for gastric cancer with pancreatic invasion in pancreas and duodenum, operated by enlarged surgical volume (pancreaticoduodenectomy with limphadenectomy D2). In one case (16.67%) pancreaticoduodenectomy was performed becouse of colon cancer with invasion in the head of the pancreas, right hepatic lobe, gall bladder and duodenum, surgical volume being enlarged: right hemicolonectomy, pancreaticoduodenectomy, right hepatic lobe resection and cholecystectomy with paraaortal and parapancreatic limphodisection. Tumor invasion in the pancreas was confirmed histologically after surgery in both case with gastric cancer and in case of colon cancer. Conclusions: Pancreaticoduodenectomy in the noncoledocopancreatic tumors proved to be radical in duodenal sarcomas, gastric cancer and colon cancer with tumor invasion into the pancreas, which provides significant results and survival away

Clinical-morphological and immunohistochemical tests in breast cancer patients of childbearing potential in the preoperative period

Catedra Oncologie, Hematologie şi Radioterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Institutul Oncologic, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tumorile glandei mamare sunt, de fapt, tumori hormono-dependente şi în cazul pacientelor aflate în fazele reproductive şi perimenopauză trebuie de redus maximal acţiunea estrogenior prin blocarea acestora sau prin reducerea numărului de estrogeni liberi circulanţi. Determinarea receptorilor hormonali (RH) este importantă în perioada preoperatorie prin trepanobiopsie pentru alegerea tacticii de tratament. Scopul studiului este studierea aspectelor investigațiilor clinico-morfologice şi imunohistochimice ale bolnavelor de cancer mamar (CM) faza reproductivă în perioada preoperatorie. Material şi metode: Tipul studiului realizat este descriptiv axat pe analiza investigațiilor clinico-morfologice şi imunohistochimice ale bolnavelor de CM faza reproductivă în perioada preoperatorie. Au fost studiate cartelele de ambulator şi fişele de observație clinică a 42 de paciente tratate de CM în faza reproductivă cu vârsta între 21-50 de ani, care s-au aflat în laboratorul Mamologie, secțiile Chimioterapie şi Radioterapie ale IMSP Institutul Oncologic. Rezultate: Clinic diagnosticul a fost suspectat la 37 paciente (88%); USG – la 26 paciente (74,25%); mamografic, suspecție de cancer a fost înregistrată la 20 din 25 (80%); morfologic (citologic sau histologic), diagnosticul a fost confirmat în toate 42 de cazuri, dintre care citologic – 27 cazuri (64,28%) din 42, iar în 11 cazuri s-a recurs la examenul histologic cu/fără examenul de urgență intraoperator sau trepanobiopsie la 4 paciente. Statutul imunohistochimic al tumorii a fost efectuat la 31 de paciente din 42 (73,80%) cu predominarea tumorilor ER+PgR+Her2neu- în 48,4% şi ER+PgR+Her2neu+ în 22,6%. Concluzii: Investigațiile clinico-paraclinice de bază cu o informativitate înaltă pentru depistarea CM în faza reproductivă sunt reprezentate de examenul clinic, USG, mamografia, examenul morfologic şi imunohistochimic cu determinarea RH.Introduction: Breast tumors are hormone-dependent tumors, therefore during reproductive and perimenopausal phases, patients require a maximal reduction of estrogen effects through blocking them or by reducing circulating free estrogen. Determination of hormone receptors (HR) is important in the preoperative period by trepanobiopsy for treatment strategy election. The purpose of study was research of the morphological and immunohistochemical tests in breast cancer (BC) patients of child-bearing potential in the pre-surgical period. Material and methods: This is a descriptive study focused on the analysis of clinical and morphological and immunohistochemical testing in breast cancer (BC) patients of child-bearing potential in the pre-surgical period. There were studied outpatient cards and inpatient records of 42 patients with BC treated during the reproductive phase, aged 21-50 years, who were admitted within the Mastology Research Laboratory, Chemotherapy and Radiotherapy Departments of the Oncological Institute. Results: Clinically, the diagnosis was suspected in 37 patients (88%); via ultrasound imaging in 26 patients (74.25%); mammographically suspected cancer was recorded in 20 of 25 (80%) subjects; morphologically (cytologically and histologically) the diagnosis was confirmed in all 42 cases, including cytology – 27 cases (64.28%) out of 42, and in 11 cases histology was used with/without emergency surgical intraoperative evaluation or trepanobiopsy in 4 patients. Tumor immunohistochemical profile was performed in 31 patients out of 42 (73.80%) with a prevalence of ER+PgR+Her2neu- tumors in 48.4% and PgR+ER+HER2neu+ in 22.6% of cases. Conclusions: Basic clinical and paraclinical examinations of a high informativity for BC detection during the reproductive phase are the following: clinical examination, ultrasound imaging, mammography, morphological and immunohistochemical tests with HR determination