Particularități clinice în diagnosticul tumorilor filoide ale sânului

Tumorile glandelor mamare sunt cele mai frecvente dintre tumorile întâlnite la femei și, în cazul celor maligne, sunt responsabile de deces în 15% din cazuri. Tumorile fi loide se întâlnesc mai frecvent la femeile cuprinse între vârsta de 35-50 de ani. Scopul lucrării constă în evidențierea particularităților semnelor clinice ale tumorilor fi loide. Obiectivele lucrării constituie aprecierea vârstei frecvent afectate de tumora fi loidă, a semnelor clinice caracteristice și a particularităților radioimagistice. Lotul de studiu constituie 81 de bolnave investigate și tratate în secțiile de mamologie ale IO din anii 2007 – 2014. În rezultatul studiului s-a constatat, că tumorile fi loide afectează toate vârstele, cu predilecție perioada fertilă; clinic este caracteristică creșterea bruscă din momentul depistării și dimensiunile majore la momentul adresării; radioimagistic, sunt bine delimitate cu un halou radiotransparent, septuri conjunctive neconsolidate și structură heterogenă

Клинические признаки в диагностике филойдных опухолей молочной железы

Simpozion Naţional de Oncologie cu participare internaţională „Vigilenţa oncologică în activitatea medicală, depistarea precoce şi tratamentul tumorilor” dedicat aniversării de 40 ani de activitate a Catedrei de Oncologie, Hematologie şi Radioterapie a USMF “N. Testemiţanu”Summary: Breast tumors are the most common form of tumors found in women and in the case of malignancy, death occurs in 15% of cases. Filoyd tumors are more common in women between 35-50 years of age. The purpose of this study is to highlight the clinical and radioimaging particularities of the filoide tumors. Objectives of the study consist in assessment of the commonly affected age, specific clinical signs and radioimaging features. The study group include 81 patients, treated in breast cancer departament from Institute of Oncology in the 2007-2014 years. The result of the study established that filoyd tumors affects all ages, predominantly childbearing; clinical features increase since the detection till major dimensions at addressing; radio-imaging, filoyd tumors are well demarcated, with connective unconsolidated septa and heterogeneous structure.Резюме: Опухоли молочной железы у женщин являются наиболее распространенными среди других и при злокачественных несут ответственность за летальность в 15% случаев. Листовидные опухоли чаще встречаются у женщин 35-50 лет. Целью данной работы является выделение клинических признаков листовидных опухолей. Главной задачей данной работы является описание характерных клинических признаков. Исследованная группа состоит из 81 больной, которые находились на лечении в отделениях маммологии Института Онкологии в 2007 - 2014г. Результаты исследования установили, что листовидные опухоли встречаются во всех возрастах, преимущественно в репродуктивной фазе, при этом клиническим признаком является резкое и быстрое увеличение в размерах опухоли; маммографически, характерным признаком является хорошо разграниченное просветление с «нимбом», соединительной перегородки неконсолидированной и гетерогенной структуры

The intraoperatively risk criteria of pancreatitis in radical operation for gastric cancer (prophylaxis and treatment)

Catedra Hematologie-Oncologie şi Terapie de Campanie, USMF „Nicolae Testemiţanu” IMSP Institutul Oncologic, Secţia GastrologieThe problem of treatment the patients with postoperative acute panceatites in inpatient is a very difficult problem in surgical gastroenterology. The incidence of this disease is in the permanent increase, more after gastric surgery performed in the cancer. Our study group is compoused from 37 patients with gastric cancer after radical surgery. This patients was divided in a 2 big study group. The study was based on the detected the α–amilaze in the serum before surgery, during the surgery and in the first 3 days after surgery. Was studied the PAPO evolution in depended of topografic the tumor, the raport with other organs, morfologycal form and type of the surgery. Problema tratamentului în staţionar a pacienţilor cu pancreatită acută postoperatorie este una dintre cele mai dificile în gastroenterologia chirurgicală. Incidenţa acestei patologii este în permanentă creştere, preponderent după operaţiile pe stomac, efectuate pe motiv de cancer. Grupul nostru de studiu este constituit din 37 pacienţi cu cancer gastric operaţi radical. Acești pacienți au fost repartizați în 2 grupuri mari de studiu. Studiul s-a bazat pe aprecierea indicelui α–amilazei serice preoperator, în ziua operaţiei şi în primele 3 zile postoperator. S-a studiat evoluţia PAPO în dependenţă de sediul tumorii, rapotul cu alte organe, forma morfologică și volumul intervenției chirurgicale

Oxygenotherapy in patients with chronic obstructive pulmonary disease

Catedra Anesteziologie şi reanimatologie N1 “V.Ghereg”, USMF “Nicolae Testemiţanu”Managing oxygen appropriately in patients with chronic obstructive pulmonary disease is challenging as patients can be harmed by too much or too little oxygen. In the article is presented a clinical case of a patient with chronic obstructive pulmonary disease who had an unfavorable evolution during the postoperative period due to administration of high concentration of oxygen which led to respiratory acidosis and hemodynamic instability. Oxigenoterapia la pacienţii cu bronhopneumopatie obstructivă cronică prezintă anumite provocări deoarece starea pacienţilor se poate agrava dramatic atât la administrara oxigenului cu concentraţie scăzută cât şi la administrarea oxigenului cu concentraţii mari. În articol este prezentat cazul unei paciente cu bronhopneumopatie obstructivă cronică care a avut o evoluţie nefavorabilă în perioada postoperatorie, motivul fiind administrarea oxigenului în concentraţii mari care a condus la hipercapnie şi acidoză respiratorie cu dereglări de cunoştinţă şi instabilitate hemodinamică

Evaluările prealabile către ovariectomie ale bolnavelor de cancer al glandelor mamare faza reproductivă în perioada preoperatorie.

Este binecunoscut faptul că tumorile glandei mamare în aproximativ 70% sunt tumori hormono-dependente, astfel în cazul pacientelor afl ate în fazele reproductive și perimenopauză este necesară o reducere maximal posibilă a acțiunii estrogenior prin blocarea acestora sau prin reducerea numărului de estrogeni liberi circulanți. În baza datelor preliminare din acest studiu, blocarea chirurgicală sau chimică (inhibiţia ovariană) a producerii de estrogeni a fost efectuată preponderent adjuvant (19 cazuri din 42, 45%), de sinestătător sau în asociere cu chimio- şi/sau radioterapie, urmată de tratamentul de durată cu Tamoxifen

The predisposing factors in the evolution of postoperative pancreatitis in gastric cancer

USMF „Nicolae Testemiţanu” catedra Hematologie şi Oncologie IMSP Institutul Oncologic, laboratorul gastropulmonologieOur study group consists of 75 patients with gastric cancer which were treated radically during the years 2010-2013. There were analysed the following indices: age, sex, chronic deseases (chronic pancreatitis, chronic cholecystitis), the presence of abdominal adherence process, level of spreading in the pancreas, the results of postoperative acute pancreatitis (POAP). As a result we obtained the following data: the most affected ages vary between 51-60 years. In 74.6% of cases (56 patients) were detected chronic pathologies. All six cases of chronic pancreatitis have evolved POAP to 100%. Cases with chronic cholecisto-pancreatitis were complicated by POAP in 50% (17). POAP incidence is higher in abdominal adhesive processes (21cases) constitute 42.85% (9 cases). Invasion of the pancreas was found in 20 patients, and the incidence of POAP în this group was 75% (15 patients).Grupul nostru de studiu este constituit din 75 de pacienţi cu cancer gastric trataţi radical pe parcursul anilor 2010-2013. Au fost analizaţi următorii indici: patologiile cronice (pancreatita cronică, colecistita cronică); prezenţa procesului aderenţial intraabdominal; gradul de implicare patologică a pancreasului (aderare, sau invazia tumorii gastrice în pancreas), rezultatele prin manifestarea pancreatitei acute postoperatorii (PAPO). În rezultat am constatat următoarele date: vârsta predilect afectată variază între 51-60 ani. În 74,6% cazuri (56 pacienţi) au fost depistate patologiile cronice. Toate cazurile (6) cu pancreatită cronică au evoluat cu PAPO. Cazurile cu colecisto-pancreatită cronică în anamneză s-au complicat cu PAPO în 50% (17). Incidenţa PAPO este înaltă în procesele aderenţiale intraabdominale şi constituie 42,85% (9 din 21cazuri). Invazia în pancreas s-a constatat la 20 de pacienţi, iar incidenţa PAPO în acest grup a constituit 75% (15 pacienţi)

Rezultatele imediate şi la distanţă în tratamentul chirurgical radical al bolnavilor de cancer gastric

Cancerul gastric prezintă o problemă complicată în sănătatea publică. În pofi da diminuării morbidităţii prin cancerul gastric în ultimele decenii, indicele letalităţii rămâne destul de înalt. Mortalitatea prin cancer gastric ocupă locul II în structura mortalităţii oncologice. Intervenţia chirurgicală este elementul principal în tratamentul radical al bolnavilor de cancer gastric. Scopul lucrării a constat în analiza rezultatelor imediate şi la distanţă ale tratamentului radical chirurgical în dependenţă de volumul intervenţiei chirurgicale. S-au analizat datele referitor la 585 bolnavi cu cancer gastric, operaţi radical la IMSP Institutul Oncologic în anii 2009 – 2014. Bolnavii au fost divizaţi în 2 loturi în dependenţă de caracterul intervenţiei chirurgicale: lotul I constituit din 376 bolnavi cu intervenţii chirurgicale tipice şi lotul II – din 209 de bolnavi cu intervenţii chirurgicale lărgite şi combinate. Loturile au fost comparabile după sex şi vârstă. Au fost înregistrate complicaţii postoperatorii în 11 (2,9%) şi 19 (9,1%) cazuri respectiv (

Splenectomy in a combined treatment of non-Hodgkin's limfoma with a primary damage of spleen

Catedra Hematologie şi Oncologie USMF „Nicolae Testemiţanu” IMSP Institutul Oncologic, laboratorul gastropulmonologieIn our study we included 21 patients with non-Hodgkin limphoma with a primary damage of the spleen. In 13 cases after splenectomy patients were treated after schemes polychemiotherapeuc CVLP, COH or CHOP. Other 8 polychemiotherapeuc patients did not require treatment after splenectomy. In 18 cases there were registered a total remission or a clinical and hematological stabilization. There was not registered the improvement of patients in 3 cases. One of them died after a tumor progression process damaging both spleen and liver, marrow bone and paraaortal lymph. În studiul nostru am inclus 21 de bolnavi cu limfom Non-Hodgkin cu afectarea primară a splinei. În 13 ca zuri după splenectomie bolnavii au urmat tratamentul polichimioterapic după schemele CVLP, COP sau CHOP. Alţi 8 bolnavi nu au necesitat tratamentul polichimioterapic după splenectomie. În 18 cazuri (85,7%) a fost înregistrată remisiune totală sau stabilizare clinico-hematologică. Nu s-a înregistrat ameliorarea stării bolnavilor în 3 cazuri, unul dintre ei a decedat în urma progresării procesului tumoral cu afectarea în afara splinei a ficatului, măduvei osoase şi a ganglionilor paraaortali

Postoperative enzime changes in the radical operations in case of gastric cancer

USMF ”N. Testemițanu”, catedra Hematologie și Oncologie, IMSP Institutul Oncologic laboratorul gastropulmonologie, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Pe parcursul anilor – 2009-2011 sub supravegherea noastră au fost 13 bolnavi de cancer gastric – 8 bărbați şi 5 femei cu vârsta 40-65 ani – care au suportat operații radicale pe motive de cancer. Am monitorizat bolnavii în aspectul modificării indicilor enzimatici: α-amilaza, proteina C-reactivă, amilaza pancreatică şi lipaza în ziua operației, primele 3 zile, dacă indicii reveneau la normă, se repeta determinarea lor şi în ziua externării bolnavului. În cazul, că enzimele rămâneau la nivele sporite, determinarea lor se prelungea pe toată perioada până la externare. În rezultatul studiului am stabilit că amilaza plasmatică suporta devieri de la cifrele normale cu sporirea indicilor săi chiar în ziua operației şi, îndeosebi, în primele 3 zile postoperatorii. Cele mai profunde şi durabile modificări au fost înregistrate din partea lipazei, care s-a manifestat mai târziu și „normalizat” după o perioadă de tratament foarte îndelungat. În cazul, când indicii enzimatici persistau o perioadă mai îndelungată şi, în pofida tratamentului cu inhibitori sau cu administrare de citostatice, nu aveau tendința spre normalizare ne-am convins, în cele din urmă, că pancreatita a evoluat în pancreonecroză (2 cazuri) şi tratamentul a durat în timp cu vindecare peste 20-30 şi mai multe zile. Concluzii:1. Pancreatitele postoperatorii în cancerul gastric corelează cu 2 factori principali: 1) extinderea tumorii gastrice cu implicarea pancreasului; 2) traumatizarea glandei pancreatice în timpul mobilizării stomacului sau în cazul rezecției parțiale a pancreasului şi în splenectomie. 2. Cel mai precoce se modifică indicii amilazei, dar modificarea lipazei care persistă îndelungat este rezultatul evoluției în pancreonecroză şi normalizarea lor este criteriul vindecării pancreatitei.In our study we were monitorised and analised changes of ensimatic indixes of 13 patients radical operated with gastric cancer. We were find, that, in a fact, the exopancreatic sistem is very sensible than smolest traumatic actions during operations. More earlier was change amilase, but if increases lipase and persistes more time, probability of pancreatitis this is very higher, what was confirmate in our study

Dynamics of exopancreatic indexes regarding the volume of radical operation in case of gastric cancer and the conservativ treatment

Catedra Hematologie şi Oncologie USMF „Nicolae Testemiţanu” IMSP Institutul Oncologic, laboratorul gastropulmonologieIn our study we have included 11 patients with gastric cancer radicaly operated, who manifested an acute pancreatitis in the postoperative period. The patients have been examined in the aspect of changing the enzimatic indexes: α-amilase, lipase, C-reactive protein and pancreatic amilase (P-amilase). The first group consisted of 4 patients with direct and large injury of pancreas within the radical enlarged and combined operations, were treated with contrical and sandostatin. The second group was formed of 7 patients, who ungergone radical enlarged operations, were treated only with contrical, so being motivated the easier evolution of acute postoperative pancreatitis, due to a minimal injury of pancreas. The radical enlarged and combined operations in gastric cancer increase the period of hyperfermentemia and increase the risk of severe evolution of acute postoperative pancreatitis. Values of plasmatic amilase to grow up beginning from the operation day and during the first two days after operation, but the period of hyper-α-amilazemia is longer in case of radical enlarged and combined operations. Values of lipase grow too during the first days after operations, despite the data from literature, but the period of hiperlipazemia is longer in cases of radical enlarged and combined operations. C-reactive protein increases during the first postoperative days and maintains until the moment when patients go home. In cases of radical enlarged operations with minimal injury of pancreas, contrical is recommended to be administered intraoperatively and during the first postoperative days it is enough for reglation of exopancreatic disorders. In cases of radical enlarged and combined operation with large direct injury of pancreas or parapancreatic tissue, the administration of sandostatine in the first days after operations is recommended. În studiul clinic am inclus 11 pacienți operați radical pe motiv de cancer gastric, care au manifestat, în perioada postoperatorie, pancreatită acută. Bolnavii au fost investigați în aspectul modificării indicilor enzimatici: α-amilaza, lipaza, proteina C-reactivă și amilaza pancreatică (Pamilaza). Grupul I format din 4 pacienți cu traumatizarea mai profundă a pancreasului în cadrul operațiilor lărgite (limfodisecţie D1 –D3) şi combinate, au fost tratați cu contrical și sandostatin. Grupul II format din 7 pacienți, au suportat operații radicale lărgite, tratați doar cu contrical, astfel fiind argumentată evoluția ușoară a PAPO, rezultată în urma unui traumatism minimal al organului. Operațiile radicale lărgite şi combinate pe motiv de cancer gastric majorează durata hiperfermentemiei și crește riscul evoluției PAPO spre forme severe. Valorile amilazei plazmatice cresc chiar din ziua operației și primele 2 zile ale perioadei postoperatorii, iar durata hiper-α-amilazemiei este mai mare în cazul operațiilor radicale lărgite şi combinate. Valorile lipazei sporesc la fel din primele zile după operație, spre deosebire de datele literaturii, iar durata hiperlipazemiei este mai mare în cazul operațiilor radicale lărgite şi combinate. Proteina Creactivă crește în primele 10 zile postoperator și se menține până la externare. În cadrul operațiilor lărgite, unde traumatismul pancreasului este mai mic, contricalul administrat intraoperator și în primele zile postoperatorii este suficient pentru reglarea disfuncției exopancreasului. În cazul operațiilor radicale lărgite, în timpul cărora are loc un traumatism mai masiv şi direct al pancreasului, sau a țesutului parapancreatic, este argumentată administrarea și a sandostatinei, îndeosebi, din primele zile după operație