Simultaneous solving of concomitence of chronic calculous cholecystitis and ventral hernia

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „NicolaeTestemiţanu”, Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal “Sfântul Arhanghel Mihail”, Chişinau, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Asocierea litiazei biliare cronice cu o hernie ventrală prezintă o provocare pentru orice chirurg în alegerea volumului, tipului și etapelor intervenției chirurgicale. Material si metode: Este expusă analiza a 23 (1,52%) cazuri de intervenții simultane de colecistectomie laparoscopică (CL) și reparație a defectului herniar, selectate din 1512 cazuri de CL, tratate în SC ”Sf.Arh.Mihail” în perioada 2013 – 2018. Defectele de herniere au fost localizate: hernii ombilicale - 13, hernii epigastrice - 7, eventrații postoperatorii – 3. Rezultate: CL s-a practicat în prima etapă operatorie. Aplicarea primului port a fost dependentă de dimensiunile și localizarea herniei: 12 cazuri - supraombilical, 6 –subombilical, 5 - transherniar sub control digital. Trocarele ajutătoare amplasate tipic. Colecistectomie retrogradă cu evacuarea piesei prin incizia primului port. Ulterior efectuată herniotomie. Hernioplastie diversificată dependent de dimensiunile și tipul herniei: cu proteză sintetică ”Promesh ” 16 cazuri (3 - amplasate intraabdominal, 13 - subaponeurotic), plastie procedeul Mayo – 4 cazuri, plastie procedeul Sapejco – 3 cazuri. Morbiditate și mortalitate postoperatorie absentă. Concluzie: Tratamentul chirurgical simultan, constituie intervenția preferabilă în soluționarea litiazei biliare simptomatice și a herniei ventrale concomitente. Utilizarea protezei sintetice în închiderea defectului de herniere reduce riscul recurenței herniilor.Introduction: The association of chronic biliary lithiasis with a ventral hernia presents a challenge for any surgeon in choosing the volume, type and stages of surgery. Material and methods: The analysis of 23 (1.52%) cases of simultaneous intervention of laparoscopic cholecystectomy (LC) and repair of hernia defect, selected from 1512 LC cases treated in Clinical Hospital "Sf.Arh.Mihail" during 2013 - 2018, is exposed. The location of hernia defect was: umbilical hernia – 13 cases, epigastric hernia – 7 cases, postoperative hernia – 3 cases. Results: LC was performed in the first operative step. The application of the first port was dependent on the size and location of the hernia: 12 cases – over the navel, 6-under the navel, 5-through the hernia under digital control. Helpful ports standard located. Retrograde cholecystectomy with evacuation of the piece through the first port incision. Herniotomy was subsequently performed. Various hernioplasty depending on the hernia size and type it was been done: with synthetic prosthesis "Promesh" 16 cases (3-placed in the abdomen, 13 – under the aponeurosis), Mayo procedure plasty - 4 cases, Sapejco procedure plasty - 3 cases. Postoperative morbidity and mortality absent. Conclusion: Simultaneous surgical treatment is most common intervention in solving of symptomatic chronic calculous cholecystitis and concomitant ventral hernia. The use of synthetic prosthesis in closing the hernia defect reduces the risk of recurrence of hernias

Maintenance of safeno-femural jonction intact in the case of surgical intervention for various illness

Catedra Chirurgie nr.1 ”Nicolae Anestiadi”, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Spitalul ”Sf. Arhanghel Mihail”, Chișinau, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Conform diferitor date în 20-30% din populația adultă din întreaga lume suferă de maladia varicoasă (MV). Cu toate aceste o problemă comună după inervențile chirurgicale la pacienții cu MV cronică sunt venele varicoase reziduale și recidivante. În majoritatea publicațiilor științifice se raportează o rată a recurenței după operație de 20-40%. Material și metode: În studiu au fost incluși 110 bolnavi (157 extremități afectate) cu MV primară. De la momentul operației până la efectuarea examenului clinic au trecut 82,01±1,7 luni (45-155 luni). Femei-75 (68.18%), bărbați-35 (31,82%). Vârsta medie la momentul operației a fost 48,3±11,79 ani (19-70 ani). Durata medie a MV la momentul operației a fost 19,34±11,46 ani (1-48 ani). Recidiva MV se atestă în 29,29% cazuri (prezența refluxului patologic venos și a venelor varicoase vizibile). Rezultate: Păstrarea joncțiunii safeno-femurale intacte a fost depistată în 8 cazuri, ceea ce constituie 5,09% din numărul total de observații și 15,68% din numărul total de cazuri ale recidivei refluxului în regiunea joncțiunii safeno-femurale. Indicicele mediu al masei corporale la pacienții cu păstrarea crosei intacte a fost 28,99±4,42 kg/m2 , versus 26,86±3,98 kg/m2 la persoanele cu deconectarea joncțiunii safeno-femurale (P=0,07). Accesul pentru crosectomie a fost situat mult mai distal de plica inghinală la pacienții cu păstrarea joncțiunii safeno-femurale intacte. Concluzii: Păstrarea joncțiunii safeno-femurale intacte mai rămâne o cauză a recidivei MV, fiind favorizată de indicele crescut al masei corporale la momentul intervenției chirurgicale și abordul chirurgical inadecvat mai distal de plica inghinală.Introduction: According to different data, 20-30% of the adult population worldwide suffers from Varicose Veins (VV). However, a common problem after surgical intervention to patients with chronic VV is remanent varicose veins and relapsing varicose veins. In most scientific publications, a recurrence rate of 20-40% is reported. Material and methods: In the study, 110 patients (157 affected extremities) with primary VV. From the time of surgery to the clinical examination 82.01 ± 1.7 months (45-155 months). Women–75 (68.18%), male–35 (31.82%). The mean age at the time of surgery was 48.3±11.79 years (19–70 years). VV duration at the time of surgery 19.34±11.46 years (1–48 years). VV relapse is evident in 29.29% cases (presence of venous pathological reflux and visible varicose veins). Results: The maintenance of the sapheno-femoral junction intact was detected in 8 cases, representing 5.09% of the total observations and 15.68% of the total cases of reflux relapsing in the region of the sapheno-femoral junction. The mean body mass index for patients with intact crown was 28.99±4.42 kg/m2 , versus 26.86±3.98 kg/m2 in people with disconnection of the sapheno-femoral junction (P=0.07). Access to crosectomy was far removed from the inguinal regeion to patients with intact sapheno-femoral junction. Conclusions: Keeping the intact sapheno-femoral junction still remains a cause of VV relapse, being favored by the increased body mass index at the time of surgical intervention and the inappropriately more distal surgical approach of the inguinal region

Opportunities for diagnosis and treatment in degenerative complications in biliary lithiasis

SUMF "Nicolae Testemitanu", Chisinau, Republic of Moldova, The MC ”Sf. Arh. Mihail” Hospital, Chisinau, Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction 1-3% of patients with cholelithiasis develop GC. Difficulties in diagnosis and selection of the operation procedure, remain controversal issues. Purpose Analysis of experience treating patients with degenerative complications in gallstone disease. Material and methods The analysis of 14 cases of GC Conclusions clinically diagnosed and treated in 2010-2019. 9 patients had anamnesis of gallstones for more than 10 years. Women- 10 men- 4. The diagnosis included: clinical aspects, laboratory tests, USG, contrast CT, ERSP, MRI with cholangiography, laparoscopy. Results Increased efficacy in diagnosis had MRI with cholangiography and CT. Treatment methods: laparoscopic cholecystectomy with enlarged diathermocoagulation of the vesicular lodge(2), extended classical cholecystectomy with enlarged resection of the area of destruction and ablation of regional lymph nodes, Kerh drainage (2), classic cholecystectomy with external tumor drilling and Champeau drainage(1), cholecystectomy, tumor drilling and internal drainage (3), cholecisectomy, tumor resection, bihepaticojejunostomy a la Roux and ablation of lymph nodes (6) Morbidity (50%). Conclusions The volume of surgery in CVB correlates with the tumor stage. Radical surgery with enlarged tumor removal contributes to a higher survival rate. In advaexternal drilling and drainage interventions present the elective treatment optionnced stages, internal or

Feasibility of hernia defect reconstruction with synthetic prosthesis in oncological patients after colon interventions

Scopul lucrării. Hernia incizională este relatată în 14-28% după intervenții pentru cancer de colon (CrCl). Cura herniei duce la o ameliorare semnificativă a calității vieții pacientului oncologic. Tehnica de reparație cu proteză sintetică prin separare a componentelor mușchiului drept, introdusă de Ramirez (1990) și modificată de Carbonell, Rives, Stoppa este cunoscută în tratamentul herniilor ventrale. Scopul este analiza eficacității reparării defectelor de herniere cu proteză sintetică amplasată în teaca mușchilor drepți la pacienți operați pentru CrCl. Materiale și metode. 11 pacienți cu hernii incizionale după operații pentru CrCl. Vârsta a variat 53-77 ani, cu media 65,3±2,6 ani. Raport b/f – 6/5. Rezultate. Din istoric - CrCl drept - hemicolectomie cu anastomoză primară(6), CrCl stâng - anastomoză primară(4), hemicolectomie stângă cu colostomie(1), operație de reconstrucție peste 1,5 ani. 8 bolnavi au fost supuși chimioterapiei pre- și postoperatorii. Eventrațiile au apărut în termeni 0,5-2 ani postoperator. Cura herniei s-a practicat în termeni 2-5 ani după intervenția oncologică. Tehnica: după herniotomie, teaca posterioară a mm. drepți a fost deschisă și separată. În 6 cazuri cu d.d. < 5 cm suturare cu reinserție completă a foițelor aponeurotice posterioare, în 5 cazuri cu d.d. >10 cm pentru protejarea viscerilor foițele aponeurozei posterioare fixate cu fir continuu neresorbabil de peritoneului sacular în 3 cazuri și omentul mare 2 cazuri. Proteza amplasată retromuscular, foița aponevrotică anterioară suturată in 6 cazuri, in 5 cazuri fixata de proteză cu aplicarea tehnicii de substituție. Morbiditate în 2 cazuri (18,2%), mortalitate - 0%. Concluzii. Tehnica reparării defectelor de herniere cu proteză sintetică amplasată în teaca mușchilor drepți este simplă, ușoară și fezabilă la pacienți operați pentru CrCl. Ea reduce la minim interacțiunea viscer-proteză, cu evident potențial „tension free”.Aim of study. Incisional hernia is reported in 14-28% after interventions for colon cancer (ClCr). The cure of the hernia leads to a significant improvement in the quality of life of the oncological patient. The technique of repair with synthetic prosthesis by separating the components of the rectus muscle, introduced by Ramirez (1990) and modified by Carbonell, Rives, Stoppa, is known in the treatment of ventral hernias. The aim is analysis of the effectiveness of the repair of hernia defects with a synthetic prosthesis placed in the sheath of the rectus muscles in patients operated for ClCr. Materials and methods. 11 patients with incisional hernias after operations for ClCr. The age ranged from 53 to 77 years, with an average of 65.3±2.6 years. Ratio m/f – 6/5. Results. From the history - right ClCr - hemicolectomy with primary anastomosis(6), left ClCr - primary anastomosis(4), left hemicolectomy with colostomy (1), reconstruction operation over 1.5 years. 8 patients underwent pre- and postoperative chemotherapy. The herniations occurred within 0.5-2 years postoperatively. The hernia cure was practiced within 2-5 years after the oncological intervention. Technique: after herniotomy, the posterior sheath of right mm. was opened and separated. In 6 cases with d.d. < 5 cm suturing with complete reinsertion of the posterior aponeurotic sheets, in 6 cases with d.d. >10cm to protect the viscera, the sheets of the posterior aponeurosis are fixed with continuous non-resorbable thread to the saccular peritoneum in 3 cases and the greater omentum in 2 cases. The prosthesis placed retromuscular, the anterior aponeurotic sheet sutured in 6 cases, in 5 cases fixed to the prosthesis with the application of the substitution technique. Morbidity in 2 cases(18,2%), mortality - 0%. Conclusions. The technique of repairing herniation defects with a synthetic prosthesis placed in the sheath of the rectus muscles is simple, easy and feasible in patients operated for ClCr. It minimizes viscer-prosthetic interaction, with obvious "tension free" potential

Diagnostic and medico-surgical options in Mirizzi syndrome

Scopul lucrării. Prezentându-se cu o incidență rară la pacienții cu litiază biliară de 1 la 1000, sindromul Mirizzi(SM) rămâne o provocare serioasă atât pentru un chirurg începător, cât și pentru un bun practician. În pofida modernizării tehnicilor de abordare, subiectul rămâne unul dificil în chirurgia biliară. Scopul lucrării este evaluarea rezultatelor tratamentului pacienților cu sindrom Mirizzi Materiale și metode. Experienţa diagnostică şi terapeutică a 13 pacienţi cu SM, tratați în anii 2006 - 2019. Vârsta a variat 54-81 ani, cu media 69,9±2,6 ani. Raport f/b – 8/5. Anamnestic de litiază biliară -10,1±0,43 ani Rezultate. Analiza a confirmat la toți pacienții prezența durerilor colicative, icter obstructiv asociat și angiocolită recurentă, cu o suferință litiazică de 7- 14 ani. 11 pacienţi au manifestat un icter recurent tranzitoriu, icterul continuu a fost în 2 cazuri. Conform clasificării Csendez: tip I - 2 cazuri, tip II - 4, tip III - 5, tip IV - 2 cazuri. Metode elective sugestive de diagnostic preoperator: colangiografie RMN, CPGR endoscopică asociată cu PST și drenarea căilor biliare în sindrom icteric persistent. În 10 cazuri a fost utilizată colangiografia intraoperatorie. Volumul operator a fost selectat dependent de tipul leziunii. Înlăturarea calculului și lichidarea defectului fistular prin utilizarea de preferinţă a unui lambou vezicular menajat(4) cu drenare Kehr - 6 cazuri; colecistectomia, coledocolitotomia coledocoduodenostomie în 4 cazuri; colecistectomia, coledocolitotomia coledochojejunostomie Roux-în-Y în 3 cazuri. Morbiditate în 3 cazuri(27,3%), mortalitate - 0% Concluzii. Preoperator diagnosticul sugestiv de sindrom Mirizzi se axează pe colangiografia RMN şi CPGRE, diagnosticul de certitudine fiind dat de colangiografia intraoperatorie premergătoare disecției veziculei biliare. Obiectivele intervenţiei necesită adaptate tipului și particularităţilor morfologice, în funcţie de topografia fistulei.Aim of study. Presenting with a rare incidence in patients with biliary lithiasis 1 in 1000, Mirizzi syndrome(MS) remains a serious challenge for both the novice surgeon and the good practitioner. Despite the modernization of approach techniques, the subject remains a difficult one in biliary surgery. The aim of study was the evaluation of treatment outcomes of patients with Mirizzi syndrome. Materials and methods. The diagnostic and therapeutic experience of 13 patients with MS, treated between 2006 and 2019. The age ranged from 54 to 81 years, with an average of 69.9±2.6 years. f/m ratio – 8/5. History of gallstones -10.1±0.43 years. Results. The analysis confirmed in all patients the presence of colic pains, signs of associated obstructive jaundice and recurrent angiocolitis, on the background of 7-14 years of biliary lithiasis. 11 patients showed transient recurrent jaundice, continuous jaundice was in 2 cases. According to the Csendez classification : type I - 2 cases, type II - 4, type III - 5, type IV - 2 cases. Suggestive elective methods of preoperative diagnosis: MRI cholangiography, endoscopic CPGR associated with PST and drainage of bile ducts in persistent jaundice syndrome. Intraoperative cholangiography was used in 10 cases. The operative volume was selected depending on the type of lesion. Removal of the calculus and liquidation of the fistula defect by preferably using a managed vesical flap with Kehr drainage - 6 cases; cholecystectomy, choledocholithotomy choledochoduodenostomy in 4 cases; cholecystectomy, choledocholithotomy, Roux-in-Y choledochojejunostomy in 3 cases. Morbidity in 3 cases (27.3%), mortality - 0%. Conclusions. Preoperatively, the suggestive diagnosis of Mirizzi syndrome focuses on MRI cholangiography and CPGRE, the certainty diagnosis being given by the intraoperative cholangiography preceding the dissection of the gallbladder. The objectives of the intervention need to be adapted to the type and morphological particularities, depending on the topography of the fistula