INTERCEPTIVE ORTHODONTIC TREATMENT IN ANTERIOR CROSSBITE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Angrenajul invers este o deviație în plan sagital de la ocluzia ideala în zona anterioară. Aceasta reprezintă malpoziția linguală a unuia sau mai multor dinți superiori maxilari față de dinții anteriori mandibulari. Scopul lucrării. Planificarea tratamentului ortodontic pentru corectarea optimă a angrenajului invers în dentiția mixtă. Material și metode. Pacienta G.A,7 ani s-a adresat cu acuze estetice și funcționale, iar în urma examinării clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul de Malocluzie clasa I Angle asociată cu angrenaj invers în reg.d.21.. Rezultate. S-a confecționat un aparat mobilizabil la maxilarul superior, adăugarea dizocluziei cu scopul de a permite saltul dentar. Tratamentul ortodontic a decurs cu succes, astfel ,timp de 5 luni am obținut acoperire în regiunea dinților frontali. Concluzii. Tratamentul ortodontic interceptiv este de succes atunci când este aplicat la timp ceea ce va facilita dezvoltarea armonioasă a maxilarelor.Background. An anterior crossbite is a deviation in the sagittal plane from the ideal occlusion. This represents the lingual malposition of one or more maxillary upper teeth relative to the mandibular anterior teeth. Objective of the study. Plannig the orthodontic treatment for optimal correction of crossbite in the mixed dentition. Material and methods. Patient G.A, 7 years old, suffered from aesthetic and functional accusations, and following the clinical and paraclinical examination, the diagnosis of Malocclusion Class I Angle associated with crossbite of the maxillary left central incisor. Results. A mobile appliance was made for the upper maxillary with disocclusion in order to allow the dental jump. The orthodontic treatment was successfully completed, so far 5 months was obtained coverage in the region of the front teeth. Conclusion. Interceptive orthodontic treatment is successful when it is applied in time, which will facilitate the harmonious development of the superior and inferior maxillary

Metode de creare a spațiului pe arcada dentară la pacienți cu anomalii dentomaxilare

Background. Dento-maxillary disharmonies are disorders of the dental occlusion with various clinical manifestations, what it is important to consider in planning the treatment of orthodontic patients, but to appreciate the facial and occlusal development it is necessary to determine the etiology and to examine clinically in order to obtain all the information to achieve the expected results. Objective of the study. Determining the method of creating space on the dental arch by evaluating clinical and paraclinical parameters. Material and Methods. In order to highlight the methods of creating space in orthodontics, a biometric study was performed based on a group of 18 patients. Subjects were assessed according to the following characteristics: age and sex of patients, type of malocclusion according to the Angle classification, location of disharmonies at the level of the 2 jaws, ways to create the space used for treatment of associated abnormalities, duration of treatment. Results. The study was based on data selected from the analysis of 18 patients with dento-alveolar abnormalities who underwent orthodontic treatment by various methods and a variety of techniques. Class I Angle was detected in 6 patients, Cl.II / 1 in 7 and Cl.II / 2 in 5 patients. All the patients were between 10-15 and 15-18 ages. During the clinical examination, it was determined that all patients went to the orthodontist due to the aesthetic defect induced by dento-maxillary anomalies, which creates an essential psychological discomfort. Conclusion. The analysis of etiological factors in the occurrence of dento-maxillary disharmony with crowding was significant by the incidence of dysfunctions of the dento- maxillary apparatus by 38%, where oral respiration and maxillary compressions were detected in 14 patients and cause 30% of dysfunctions, and dental abnormalities of size and volume were present in 4 patients with a value of 8%.Introducere. Dizarmoniile dento-maxilare reprezintă tulburări la nivelul ocluziei dentare cu manifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în planificarea tratamentului pacienților ortodontici, iar pentru a aprecia dezvoltarea facială și ocluzală este necesar de a determina etiologia și de a efectua un examen clinic minuțios cu scop de a obține toată informația pentru a atinge rezultatele scontate. Scopul lucrării. Determinarea metodei de creare a spațiului pe arcada dentară prin evaluarea parametrilor clinici și paraclinici. Material și Metode. Pentru a evidenția metodele de creare a spațiului în ortodonție, s-a efectuat un studiu biometric bazat pe un lot de 18 pacienți. Subiecții au fost evaluați în funcție de următoarele caracteristici: vârsta și sexul pacienților, tipul malocluziei după clasificarea Angle, localizarea dizarmoniile la nivelul celor 2 maxilare, modalitățile de creare a spațiului utilizat pentru tratamentul anomaliilor asociate, durata tratamentului. Rezultate. Studiul s-a bazat pe datele selectate din analiza a 18 pacienți cu anomalii dento-alveolare, care au fost supuși unui tratament ortodontic prin diferite metode și varietăți de tehnici. Clasa I Angle s-a depistat la 6 pacienți, Cl.II/1 la 7 și Cl.II/2 la 5 pacienți. Din totalul pacienților, cei mai mulți au fost cu vârsta cuprinsă în categoriile de 10-15 ani și 15-18 ani. În cadrul examenului clinic, s-a constat că toți pacienții s-au adresat la medicul ortodont din cauza defectului estetic indus de anomaliile dento-maxilare, ceea ce le creează un disconfort psihologic esențial. Concluzii. Analiza factorilor etiologici în apariția dizarmoniilor dento-maxilare cu înghesuire s-a semnificat prin incidența disfuncțiilor aparatului dento-maxilar cu 38 %, unde respirația orală și compresiunile de maxilar au fost depistate la 14 pacienți și determină 30 % din disfuncții, iar anomaliile dentare de dimensiuni și volum au fost prezente la 4 pacienți cu o valoare de 8 %

METHODS OF CREATING SPACE ON THE DENTAL ARCADE IN PATIENTS WITH DENTOMAXILLARY ABNORMALITIES

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Dizarmoniile dento-maxilare reprezintă tulburări la nivelul ocluziei dentare cu manifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în planificarea tratamentului pacienților ortodontici, iar pentru a aprecia dezvoltarea facială și ocluzală este necesar de a determina etiologia și de a efectua un examen clinic minuțios cu scop de a obține toată informația pentru a atinge rezultatele scontate. Scopul lucrării. Determinarea metodei de creare a spațiului pe arcada dentară prin evaluarea parametrilor clinici și paraclinici. Material și Metode. Pentru a evidenția metodele de creare a spațiului în ortodonție, s-a efectuat un studiu biometric bazat pe un lot de 18 pacienți. Subiecții au fost evaluați în funcție de următoarele caracteristici: vârsta și sexul pacienților, tipul malocluziei după clasificarea Angle, localizarea dizarmoniile la nivelul celor 2 maxilare, modalitățile de creare a spațiului utilizat pentru tratamentul anomaliilor asociate, durata tratamentului. Rezultate. Studiul s-a bazat pe datele selectate din analiza a 18 pacienți cu anomalii dento-alveolare, care au fost supuși unui tratament ortodontic prin diferite metode și varietăți de tehnici. Clasa I Angle s-a depistat la 6 pacienți, Cl.II/1 la 7 și Cl.II/2 la 5 pacienți. Din totalul pacienților, cei mai mulți au fost cu vârsta cuprinsă în categoriile de 10-15 ani și 15-18 ani. În cadrul examenului clinic, s-a constat că toți pacienții s-au adresat la medicul ortodont din cauza defectului estetic indus de anomaliile dento-maxilare, ceea ce le creează un disconfort psihologic esențial. Concluzii. Analiza factorilor etiologici în apariția dizarmoniilor dento-maxilare cu înghesuire s-a semnificat prin incidența disfuncțiilor aparatului dento-maxilar cu 38 %, unde respirația orală și compresiunile de maxilar au fost depistate la 14 pacienți și determină 30 % din disfuncții, iar anomaliile dentare de dimensiuni și volum au fost prezente la 4 pacienți cu o valoare de 8 %.Background. Dento-maxillary disharmonies are disorders of the dental occlusion with various clinical manifestations, what it is important to consider in planning the treatment of orthodontic patients, but to appreciate the facial and occlusal development it is necessary to determine the etiology and to examine clinically in order to obtain all the information to achieve the expected results. Objective of the study. Determining the method of creating space on the dental arch by evaluating clinical and paraclinical parameters. Material and Methods. In order to highlight the methods of creating space in orthodontics, a biometric study was performed based on a group of 18 patients. Subjects were assessed according to the following characteristics: age and sex of patients, type of malocclusion according to the Angle classification, location of disharmonies at the level of the 2 jaws, ways to create the space used for treatment of associated abnormalities, duration of treatment. Results. The study was based on data selected from the analysis of 18 patients with dento-alveolar abnormalities who underwent orthodontic treatment by various methods and a variety of techniques. Class I Angle was detected in 6 patients, Cl.II / 1 in 7 and Cl.II / 2 in 5 patients. All the patients were between 10-15 and 15-18 ages. During the clinical examination, it was determined that all patients went to the orthodontist due to the aesthetic defect induced by dento-maxillary anomalies, which creates an essential psychological discomfort. Conclusion. The analysis of etiological factors in the occurrence of dento-maxillary disharmony with crowding was significant by the incidence of dysfunctions of the dento-maxillary apparatus by 38%, where oral respiration and maxillary compressions were detected in 14 patients and cause 30% of dysfunctions, and dental abnormalities of size and volume were present in 4 patients with a value of 8%

ORTHODONTIC TREATMENT FOR PATIENTS WITH PERIODONTAL DISEASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Unul din raționamentele ortodonției moderne ce promovează tratamentul ortodontic este prevenția bolii parodontale. Acest raționament este bazat pe faptul că malocluziile pot provoca apariția bolii parodontale și invers, tratamentul timpuriu al acestora previne apariția problemelor parodontale. Scopul lucrării. Prezentarea interconexiunii dintre boala parodontală și Anomaliile Dento-Maxilare și justificarea importanței tratamentului ortodontic ca metodă de prevenție a bolii parodontale. Material și metode. În acest studiu este subliniat impactul tratamentului ortodontic asupra îmbunătățirii stării parodontale. Metoda de lucru este rewiev-ul bibliografic analitic și descriptiv al articolelor listate în bazele de date științifice Embase și PubMed. Rezultate. Un studiu randomizat a fost efectuat în cadrul Universității de Științe Medicale Dentare din Tehran, pe pacienți cu semne clinico-radiologice de parodontită agresivă. Tratamentul grupului dat a necesitat o planificare multidisciplinară și ancoraj specific. Studiul a prezentat scăderea pungilor parodontale de la 1,93±0,9 mm la începutul tratamentului ortodontic, la 1,79±0,87 la 3 luni de la început și la 1,7±0,85 mm la 6 luni. S-a constatat și o îmbunătățirea a adâncimii defectului osos în mediu de la 2,5±0,46 mm la începutul tratamentului, 2,34±0,54 mm la 3 luni și 2,09±0,7 mm la 6 luni. Lățimea defectului intra-osos a cunoscut și ea o îmbunătățire de la 2,15±1,11 mm început, 1,9±1,11 mm la 3 și la 6 luni de la început. Concluzii. Analizând bibliografia de profil, au fost identificate corelații semnificative între malocluzii și starea parodontală. Studiile realizate sugerează că malocluziile reprezintă markerii de risc pentru boala parodontală.Background. One of the reasons of modern orthodontics that promotes orthodontic treatment is the prevention of periodontal disease. This reasoning is based on the fact that malocclusions can cause periodontal disease and conversely, their early treatment prevents the debut of periodontal disease. Objective of the study. Demonstrating of the interconnection between periodontal disease and Dento-Maxillary Anomalies and the justification of the importance of orthodontic treatment as a method of periodontal disease prevention. Material and methods. In this study, the impact of orthodontic treatment on the improvement of the periodontal condition is emphasized. The researching method implies the analytical and descriptive bibliographic review of the articles listed in the Embase and PubMed scientific databases. Results. A randomized trial was conducted at Tehran University of Dental Medical Sciences, on patients with clinical-radiological signs of aggressive periodontitis. The treatment of the given group required multidisciplinary planning and specific anchoring. The study showed a decrease in periodontal pockets from 1.93 ±0.9 mm at the beginning of orthodontic treatment, to 1.79±0.87 at 3 months from the start and to 1.7±0.85 mm at 6 months. There was also an improvement in the depth of the bone defect on average from 2.5±0.46 mm at the start of treatment, 2.34±0.54 mm at 3 months and 2.09±0.7 mm at 6 months. Intra-osseous defect width also improved from 2.15±1.11 mm at baseline, 1.9±1.11 mm at 3 and 6 months from baseline. Conclusions. Analyzing the dental bibliography, significant correlations between malocclusions and periodontal status have been identified. Studies suggest that malocclusions are risk markers for periodontal disease

Metode de creare a spațiului pe arcada dentară la pacienți cu anomalii dento-maxilare

Introducere. Dizarmoniile dento-maxilare reprezintă tulburări la nivelul ocluziei dentare cu manifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în planificarea tratamentului pacienților ortodontici, iar pentru a aprecia dezvoltarea facială și ocluzală este necesar de a determina etiologia și de a efectua un examen clinic minuțios cu scop de a obține toată informația pentru a atinge rezultatele scontate. Scopul lucrării. Determinarea metodei de creare a spațiului pe arcada dentară prin evaluarea parametrilor clinici și paraclinici Materiale și metode. Studiul a fost realizat în baza datelor selectate din fișele pacienților aflați în tratament din incinta Catedrei de Ortodonție IMSP Institutul Mamei și Copilului, Clinica „Emilian Coțaga” și din Clinica Stomatologică SRL,,Orto-Dental’’. Pacienții au fost examinați în perioada 2018-2020. Diagnosticul a fost stabilit în baza examenului clinic și paraclinic, cu înregistrarea datelor necesare în fișa medicală a pacientului. Rezultate. Studiul s-a bazat pe datele selectate din analiza a 18 pacienți cu anomalii dento-alveolare, care au fost supuși unui tratament ortodontic prin diferite metode și varietăți de tehnici. Clasa I Angle s-a depistat la 6 pacienți, Cl.II/1 la 7 și Cl.II/2 la 5 pacienți. Din totalul pacienților, cei mai mulți au fost cu vârsta cuprinsă în categoriile de 10-15 ani și 15-18 ani. În cadrul examenului clinic, s-a constat că toți pacienții s-au adresat la medicul ortodont din cauza defectului estetic indus de anomaliile dento-maxilare, ceea ce le creează un disconfort psihologic esențial. Concluzii. •Estimarea deficitului de spațiu disponibil și necesar pe arcada dentară în funcție de planul de referință induce la selectarea metodei de diagnostic utile; •Aprecierea eficienței tratamentului ortodontic în dizarmoniile dento- maxilare cu înghesuire se manifestă prin obținerea unui echilibru ocluzal optimfuncțional

Influence of the post-harvest storage time on the multi-biological potential, phenolic and pyrrolizidine alkaloid content of comfrey (Symphytum officinale L.) roots collected from different European regions

Comfrey (Symphytum officinale L.) roots are well-known bioactive ingredients included in various cosmeceutical and pharmaceutical preparations. In this study, the influence of the post-harvest storage on the chemico-biological potential of roots collected from different European regions and stored for up to six months was investigated. Total phenolic content (TPC) and total phenolic acid content (TPAC) were spectrophotometrically estimated, whereas the levels of individual phenolic and pyrrolizidine alkaloidal markers were determined by HPLC-DAD and HPLC-MS/MS, respectively. The changes in the biological potential was tracked via antioxidant (DPPH, ABTS, CUPRAC, and FRAP) and anti-enzymatic (cholinesterase, tyrosinase, glucosidase, and amylase) assays. TPC and TPAC varied from 6.48-16.57 mg GAE/g d.w. root and from 2.67-9.03 mg CAE/g, respectively. The concentration of the four phenolics (rosmarinic acid, globoidnan A, globoidnan B, rabdosiin) and six pyrrolizidine alkaloids generally showed maximum values at 1-3 months, after which their levels significantly decreased. With respect to the bioassays, the samples showed a wide range of antioxidant and anti-enzymatic effects; however, a direct storage time-bioactivity relationship was not observed. Similar conclusions were also revealed by the multivariate and correlation analyses. Our study could improve the current knowledge of the shelf-life properties of comfrey-based products and enhance their industrial exploitation

Apiaceae essential oils: boosters of terbinafine activity against dermatophytes and potent anti-inflammatory effectors

Dermatophyte infections represent an important public health concern, affecting up to 25% of the world’s population. Trichophyton rubrum and T. mentagrophytes are the predominant dermatophytes in cutaneous infections, with a prevalence accounting for 70% of dermatophytoses. Although terbinafine represents the preferred treatment, its clinical use is hampered by side effects, drug– drug interactions, and the emergence of resistant clinical isolates. Combination therapy, associating terbinafine and essential oils (EOs), represents a promising strategy in the treatment of dermatophytosis. In this study, we screened the potential of selected Apiaceae EOs (ajowan, coriander, caraway, and anise) to improve the antifungal activity of terbinafine against T. rubrum ATCC 28188 and T. mentagrophytes ATCC 9533. The chemical profile of EOs was analyzed by gas chromatography. The minimal inhibitory concentration (MIC) and minimal fungicidal concentration (MFC) of EOs/main compounds were determined according to EUCAST-AFST guidelines, with minor modifications. The checkerboard microtiter method was used to identify putative synergistic combinations of EOs/main constituents with terbinafine. The influence of EOs on the viability and pro-inflammatory cytokine production (IL-1b, IL-8 and TNF-a) was determined using an ex vivo human neutrophils model. The binary associations of tested EOs with terbinafine were found to be synergistic against T. rubrum, with FICI values of 0.26–0.31. At the tested concentrations (6.25–25 mg/L), EOs did not exert cytotoxic effects towards human neutrophils. Anise EO was the most potent inhibitor of IL-1b release (46.49% inhibition at 25 mg/L), while coriander EO displayed the highest inhibition towards IL-8 and TNF-a production (54.15% and 54.91%, respectively). In conclusion, the synergistic combinations of terbinafine and investigated Apiaceae EOs could be a starting point in the development of novel topical therapies against T. rubrum-related dermatophytosis

Honokiol and magnolol: insights into their antidermatophytic effects

Dermatophyte infections represent a significant public health concern, with an alarming negative impact caused by unsuccessful therapeutic regimens. Natural products have been highlighted as a promising alternative, due to their long-standing traditional use and increasing scientific recognition. In this study, honokiol and magnolol, the main bioactives from Magnolia spp. bark, were investigated for their antidermatophytic activity. The antifungal screening was performed using dermatophyte standard strains and clinical isolates. The minimal inhibitory concentration (MIC) and the minimal fungicidal concentration (MFC) were determined in accordance with EUCASTAFST guidelines, with minor modifications. The effects on ergosterol biosynthesis were assessed in Trichophyton rubrum cells by HPLC-DAD. Putative interactions with terbinafine against T. rubrum were evaluated by the checkerboard method. Their impact on cells’ viability and pro-inflammatory cytokines (IL-1 , IL-8 and TNF- ) was shown using an ex vivo human neutrophils model. Honokiol and magnolol were highly active against tested dermatophytes, with MIC and MFC values of 8 and 16 mg/L, respectively. The mechanism of action involved the inhibition of ergosterol biosynthesis, with accumulation of squalene in T. rubrum cells. Synergy was assessed for binary mixtures of magnolol with terbinafine (FICI = 0.50), while honokiol-terbinafine combinations displayed only additive effects (FICI = 0.56). In addition, magnolol displayed inhibitory effects towards IL-1 , IL-8 and TNF- released from lipopolysaccharide (LPS)-stimulated human neutrophils, while honokiol only decreased IL-1 secretion, compared to the untreated control. Overall, honokiol and magnolol acted as fungicidal agents against dermatophytes, with impairment of ergosterol biosynthesis

Assessing the Neurotoxicity of a Sub-Optimal Dose of Rotenone in Zebrafish (Danio rerio) and the Possible Neuroactive Potential of Valproic Acid, Combination of Levodopa and Carbidopa, and Lactic Acid Bacteria Strains

first_page settings Order Article Reprints Open AccessArticle Assessing the Neurotoxicity of a Sub-Optimal Dose of Rotenone in Zebrafish (Danio rerio) and the Possible Neuroactive Potential of Valproic Acid, Combination of Levodopa and Carbidopa, and Lactic Acid Bacteria Strains by Ovidiu-Dumitru Ilie 1,† [ORCID] , Raluca Duta 1, Ioana-Miruna Balmus 2,3, Alexandra Savuca 4 [ORCID] , Adriana Petrovici 5 [ORCID] , Ilinca-Bianca Nita 6, Lucian-Mihai Antoci 7, Roxana Jijie 8,† [ORCID] , Cosmin-Teodor Mihai 9 [ORCID] , Alin Ciobica 1,*, Mircea Nicoara 1,4 [ORCID] , Roxana Popescu 7,10 [ORCID] , Romeo Dobrin 11,* [ORCID] , Carmen Solcan 5,* [ORCID] , Anca Trifan 12,13 [ORCID] , Carol Stanciu 12,13 and Bogdan Doroftei 6 [ORCID] 1 Department of Biology, Faculty of Biology, “Alexandru Ioan Cuza” University, Carol I Avenue, no 20A, 700505 Iasi, Romania 2 Department of Exact and Natural Sciences, Institute of Interdisciplinary Research, “Alexandru Ioan Cuza” University, Carol I Avenue, no 11, 700506 Iasi, Romania 3 Doctoral School of Biology, Faculty of Biology, “Alexandru Ioan Cuza” University, Carol I Avenue, 20A, 700506 Iasi, Romania 4 Doctoral School of Geosciences, Faculty of Geography-Geology, “Alexandru Ioan Cuza” University, Carol I Avenue, no 20A, 700505 Iasi, Romania 5 Department of Molecular Biology, Histology and Embryology, Faculty of Veterinary Medicine, University of Life Sciences “Ion Ionescu de la Brad”, Mihail Sadoveanu Street, no 3, 700490 Iasi, Romania 6 Faculty of Medicine, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, University Street, no 16, 700115 Iasi, Romania 7 Department of Medical Genetics, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, University Street, no 16, 700115 Iasi, Romania 8 Research Center on Advanced Materials and Technologies, Department of Exact and Natural Sciences, Institute of Inderdisciplinary Research, “Alexandru Ioan Cuza” University, Carol I Avenue, no 11, 700506 Iasi, Romania 9 Advanced Research and Development Center for Experimental Medicine (CEMEX), University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, University Street, no 16, 700115 Iasi, Romania 10 Department of Medical Genetics, “Saint Mary” Emergency Children’s Hospital, Vasile Lupu Street, no 62, 700309 Iasi, Romania add Show full affiliation list * Authors to whom correspondence should be addressed. † These authors equally contributed to this work. Antioxidants 2022, 11(10), 2040; https://doi.org/10.3390/antiox11102040 Received: 2 September 2022 / Revised: 3 October 2022 / Accepted: 13 October 2022 / Published: 17 October 2022 (This article belongs to the Special Issue Oxidative Stress and Neuroinflammation in Neurological and Neurodegenerative Disorders) Download Browse Figures Review Reports Versions Notes Abstract Parkinson’s disease (PD) is an enigmatic neurodegenerative disorder that is currently the subject of extensive research approaches aiming at deepening the understanding of its etiopathophysiology. Recent data suggest that distinct compounds used either as anticonvulsants or agents usually used as dopaminergic agonists or supplements consisting of live active lactic acid bacteria strains might alleviate and improve PD-related phenotypes. This is why we aimed to elucidate how the administration of rotenone (ROT) disrupts homeostasis and the possible neuroactive potential of valproic acid (VPA), antiparkinsonian agents (levodopa and carbidopa – LEV+CARB), and a mixture of six Lactobacillus and three Bifidobacterium species (PROBIO) might re-establish the optimal internal parameters. ROT causes significant changes in the central nervous system (CNS), notably reduced neurogenesis and angiogenesis, by triggering apoptosis, reflected by the increased expression of PARKIN and PINK1 gene(s), low brain dopamine (DA) levels, and as opposed to LRRK2 and SNCA compared with healthy zebrafish. VPA, LEV/CARB, and PROBIO sustain neurogenesis and angiogenesis, manifesting a neuroprotective role in diminishing the effect of ROT in zebrafish. Interestingly, none of the tested compounds influenced oxidative stress (OS), as reflected by the level of malondialdehyde (MDA) level and superoxide dismutase (SOD) enzymatic activity revealed in non-ROT-exposed zebrafish. Overall, the selected concentrations were enough to trigger particular behavioral patterns as reflected by our parameters of interest (swimming distance (mm), velocity (mm/s), and freezing episodes (s)), but sequential testing is mandatory to decipher whether they exert an inhibitory role following ROT exposure. In this way, we further offer data into how ROT may trigger a PD-related phenotype and the possible beneficial role of VPA, LEV+CARB, and PROBIO in re-establishing homeostasis in Danio rerio