Evaluarea stării de sănătate și aprecierea calității vieții a pacienților incluși în registrul electronic COVID-19

Background. COVID-19 infection remains a global health emergency with clinical and management challenges requiring comprehensive and relevant research. Objective of the study. Complex assessment of confirmed cases of COVID-19 infection treated in ten medical institutions in Chisinau for the analysis of the impact of the infection on health. Material and Methods. The software „Electronic Register of Patients COVID-19” was developed, based on a standardized form. In the register elaboration, the type, quality and scientific value of the information to be collected and stored shall be taken into account. The included data were selected from the files of COVID-19 patients hospitalized between 1.03.2020 - 30.06.2021. Results. The software was designed with 2 interactive subsystems: the information collection component, implemented in hospital medical institutions and processing component, implemented in Nicolae Testemițanu University. The registry included over 8000 patients with COVID-19, and their number continues to grow. Epidemiological, socio-demographic, clinical, paraclinical data and information on the clinical management of COVID-19 patients are stored securely with different access levels. The created software allows the selection, visualization, and statistical analysis of information with the generation of different reports according to pre-established or free criteria. Conclusion. The register facilitates research by rapidly processing data on hospitalized COVID-19 patients, is a valuable support for scientific researchers, and allows the life quality assessment of the hospitalized patients.Introducere. Infecția COVID-19 a rămas o urgență globală de sănătate cu provocări clinice și de management care necesită o cercetare comprehensivă și relevantă. Scopul. Evaluarea complexă a cazurilor confirmate cu infecția COVID-19 aflate la tratament în zece instituțiile medicale din municipiul Chișinău pentru analiza impactului infecției asupra stării de sănătate. Material și metode. S-a elaborat softul „Registrul electronic de evidență a pacienților COVID-19”, format în baza unui formular standardizat. La elaborarea registrului, s-a ținut cont de tipul, calitatea și valoarea științifică a informației care urmează a fi colectată și stocată. Datele incluse au fost selectate din fișele pacienților COVID-19 spitalizați în perioada 1.03.2020 – 30.06.2021. Rezultate. Softul a fost proiectat pe subsisteme interactive: componenta de colectare a informației, implementată în instituțiile medicale spitalicești și componenta de procesare a informației, implementată în USMF „N. Testemițanu”. Registrul a inclus peste 8000 de pacienți cu COVID-19, iar numărul lor continuă să crească. Datele epidemiologice, socio-demografice, clinice, paraclinice și informațiile cu privire la managementul clinic al pacienților cu COVID-19 sunt stocate în maximă siguranță cu diferite nivele de acces. Softul creat permite selectarea, vizualizarea și analiza statistică a informației cu generarea diferitor rapoarte conform criteriilor prestabilite sau libere. Concluzii. Registrul creat facilitează cercetările prin procesarea rapidă a datelor despre pacienții spitalizați cu COVID-19, este un suport valoros pentru cercetătorii științifici și permite evaluarea calității vieții pacienților spitalizați.Studiu realizat cu suportul proiectului 20.70086.12/COV(701050) „ Evaluarea stării de sănătate și aprecierea calității vieții a pacienților incluși în registrul electronic covid-19” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect: Costru Tudor, autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare

Variația genetică a genei SCN10A în populația tânără din Republica Moldova

Background. PR interval reflects atrial and atrioventricular nodal conduction time, and is an important determinant of arrhythmia risk. Genome-wide association studies (GWAS) have identified association of a nonsynonymous SNP, rs6795970, in the SCN10A gene with PR interval in individuals of European ancestry. Objective of the study. Determine distribution of the genetic variants of rs6795970, associated with PR interval in young population of Republic of Moldova. Material and Methods. 1390 young participants from Republic of Moldova with age range: 19-25 years, were genotyped for rs6795970 in the SCN10A gene, using TaqMan SNP Genotyping Assay. Results. The genotype A/A, A/G, G/G distributions of rs6795970 among the young participants were 15%, 48%, 37% respectively (χ2 = 0.161, p = 0.688). The allele frequencies for A and G in young participants were 39% and 61% respectively. Conclusion. The minor allele frequency (MAF) in young Moldavian population was 0.39 for rs6795970 and was consistent with Project 1000Genomes data in the European population – 0.41. The risk allele (A allele) is associated with a predisposition to appear of arrhythmias. Introducere. Intervalul PR reflectă timpul de conducere nodală atrială și atrioventriculară și este un predictor important al riscului de aritmie. Prin studiile de tip GWAS a fost identificată asocierea SNPului rs6795970, nonsinonim, al genei SCN10A, cu intervalul PR la indivizii din populația europeană. Scopul lucrării. Determinarea distribuției variantei genetice a polimorfismului rs6795970 asociat cu intervalul PR în populația tânără din Republica Moldova. Material și Metode. Genotiparea polimorfismului rs6795970 al genei SCN10A la 1390 de participanți tineri din Republica Moldova, cu vârste cuprinse între 19-25 de ani, s-a efectuat prin tehnica TaqMan SNP Genotyping Assay. Rezultate. S-a stabilit că distribuțiile genotipurilor A/A, A/G, G/G pentru rs6795970 între participanți tineri au fost 15%, 48% și, respectiv, 37% (χ2 = 0,161, p = 0,688). Frecvența alelei A a fost de 39%, iar a alelei majore G de 61%. Concluzii. Frecvența de 0,39 a alelei minore (MAF) în populația tânără din Republica Moldova, pentru rs6795970 este în concordanță cu datele Proiectului 1000Genomes pentru populația europeană – 0,41, ceea ce indică că alela A (alela de risc) este asociată cu predispoziția la apariția aritmiilo

Molecular profiling and the TP53 gene in diffuse large B-cell lymphoma

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Limfom difuz cu celule B mari reprezintă o neoplazie eterogenă compusă din mai multe entități biologice distincte. Mai multe studii moleculare au încercat să identifice factori prognostici și ținte de tratament potențiale. Rolul genei TP53, adesea alterată în multe malignități umane, rămâne controversat. Scopul studiului. Evaluarea progreselor actuale în subtipizarea a limfomului difuz cu celule B mari și analiza rolului patogenic și prognostic al alterărilor TP53. Material și metode. Analiza a articolelor relevante din baze de date: PubMed/MEDLINE, Cochrane Library, Web of Science. Rezultate. Mutațiile TP53 reprezintă un factor independent pentru prognostic nefavorabil și supraviețuire inferioară în limfom, cu o prevalență de aproximativ 20-25%. A fost demonstrată o îmbunătățire generală a efectului clinic și a supraviețuirii, dar nici adăugarea de rituximab, nici regimurile de chimioterapie intensificată nu au reușit să depășească efectele adverse ale mutațiilor TP53. Parametrii clinici, cum ar fi scorurile prognostice și stadiul, nu au fost asociate cu prezența alterărilor TP53. Perspectivele de tratament în cazurile cu mutații TP53 includ acționarea asupra receptorului de celulă B prin intermediul BTK și SYK, inhibiția căilor BCL2 și AKT și terapia cu celule CAR T, printre altele. Concluzii. Statutul mutațional TP53 în limfomul difuz cu celule B mari nu influențează în prezent conduita pacientului. Studii de validare suplimentare și explorarea unor abordări alternative de tratament care vizează TP53 și alte căi moleculare sunt necesare pentru a îmbunătăți rezultatele în acest subgrup.Background. Diffuse large B-cell lymphoma is a heterogeneous tumor comprised of several distinct biological entities. Multiple molecular studies have attempted to identify potential prognostic factors and treatments targets. The role of TP53, a gene often mutated in many human malignancies, remains controversial. Objective of the study. Evaluation of the current advances in subtyping of diffuse large B-cell lymphoma and analysis of the pathogenetic and prognostic role of TP53 alterations. Material and methods. Review of relevant articles in the following databases: PubMed/MEDLINE, Cochrane Library, Web of Science. Results. TP53 mutations were shown to be an independent factor for negative outcomes and inferior survival in lymphoma, with an overall prevalence of around 20-25%. An overall improvement in outcome and survival has been shown, but neither the addition of rituximab, nor the intensified chemotherapy regimens were able to overcome the adverse effects of TP53 mutations. Clinical parameters, such as prognostic scores and stage, did not seem to be associated with TP53 alterations. Potential treatment prospects in TP53-mutated cases included targeting the B-cell receptor through BTK and SYK, inhibition of BCL2 and AKT pathways, and CAR T therapy, among others. Conclusions. The mutational status of TP53 in diffuse large B-cell lymphoma does not currently influence patient management. Further validation studies and exploration of alternative treatment approaches targeting TP53 and other molecular pathways are necessary to improve clinical outcomes in this patient group

The lipid profile in young people from the Republic of Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Studiile epidemiologice și morfologice au demonstrat că procesul aterosclerotic începe din copilărie, deși consecințele leziunilor aterosclerotice devin evidente clinic la vârsta adultă. Profilul lipidic tradițional este cunoscut în evaluarea riscului cardiovascular (RCV). Relativ recent, lipoproteina (a) (Lp(a)) se considera un biomarker al riscului de avansare accelerată a aterosclerozei și al evoluției RCV. Rolul acestui biomarker este bine studiat la populația adultă și mai puțin în populația tânără. Scopul lucrării. Determinarea profilului lipidic la tineri. Material și metode. Studiul transversal a fost realizat pe 176 subiecți tineri aparent sănătoși, 48 (27.3%) bărbați (B) și 128 (72.7%) femei (F). Vârsta medie a constituit 19,7±0,09 ani (grupa de vârstă 17-29 ani), predominant din zona rurală 132 (85,7%), zona urbană 44 (14,3%). HDL-C, LDL-C, colesterolul total (CT) au fost determinați prin metoda enzimatică; concentrația Lp(a) în sânge - prin metoda imunoturbidimetrică; iar non-HDL-C s-a calculat prin diferența dintre CT și HDL-C. Rezultate. Concentrația Lp(a) a variat de la 2,95 până la 160,26 nmol/L, în medie fiind de 18,6 (±0,99) nmol/L, cu unele diferențe în funcție de sex: 19,2 (±2,09) la B vs 18,4 (±1,12) nmol/L (p<0,05) la F Valoarea CT a variat între 2,08 și 6,10 (4,1±0,04) mmol/L, cu media de 4,0 (±0,07) mmol/L la B și de 4,18 (±0,05) mmol/L. Valorile HDL-C au variat de la 0,72 până la 2,80 (1,4±0,02) mmol/L, media de 1,2 (±0,03) la B vs 1,51 (±0,03) la F Valoarea LDL-C a variat de la 0,49 până la 4,35 (2,3±0,03) mmol/L, cu o valoare medie de 2,3 (±0,05) mmol/L la B și 2,3 (±0,04) mmol/L la F Valoarea non-HDL-C a variat de la 0,62 până la 4,07 (2,7±0,04) mmol/L, la B media a fost de 2,7 (±0,06), iar la F de 2,67 (±0,05) mmol/L. Concluzii. Studiu realizat susține ipoteza că factorii pro-aterogeni acționează timpuriu, începând chiar din copilărie. Incontestabil sunt necesare studii longitudinale pentru evaluarea rolului biomarkerilor studiați și valorile acestora în predicția RCV la tineri, dar și pentru aplicarea măsurilor individualizate de prevenție.Background. Epidemiological and morphological studies have revealed that the atherosclerotic process starts in childhood, although it is clinically evident in adulthood. The traditional lipid profile is recognized in cardiovascular (CV) risk assessment. Relatively recently, lipoprotein (a) (Lp(a)) was considered a biomarker of accelerated atherosclerosis risk progression, and a biomarker in CV risk progression. The role of this biomarker is well-studied in the adult population and insufficiently studied in the young population. Objective of the study. To establish the lipid profiles in young people. Material and methods. The cross-sectional study was conducted on 176 healthy young subjects, 48 (27.3%) males (M) and 128 (72.7%) females (F). The mean age was 19.7±0.09 years (age range 17 to 29 years old), predominantly from rural area 132 (85.7%), urban area 44 (14.3%). The HDL-C, LDL-C, and total cholesterol (TC) were established by the enzymatic method; and the blood Lp(a) concentration was determined by the immunoturbidimetric method; and non-HDL-C was calculated by the difference between total cholesterol and HDL-C. Results. The Lp(a) concentration ranged from 2.95 to 160.26 nmol/L, averaging 18.6 (±0.99) nmol/L, with some gender differences: 19.2 (±2.09) in M vs 18.4 (±1.12) nmol/L (p<0.05) in F. The value of the TC ranged from 2.08 to 6.10 (4.1±0.04) mmol/L, with the average in M of 4.0 (±0.07) mmol/L and in F of 4.18 (±0.05) mmol/L. HDL-C values ranged from 0.72 to 2.80 (1.4±0.02) mmol/L, with a mean of 1.2 (±0.03) in M vs of 1.51 (±0.03) in F. LDL-C ranged from 0.49 to 4.35 (2.3±0.03) mmol/L, with a mean value of 2.3 (±0.05) mmol/L in M and 2.3 (±0.04) mmol/L in F The non-HDL-C value ranged from 0.62 to 4.07 (2.7±0.04) mmol/L; the mean was 2.7 (±0.06) in M and 2.67 (±0.05) mmol/L in F. Conclusion. The conducted study confirms the hypothesis that pro-atherogenic factors act early in childhood, yet, unquestionably longitudinal studies are needed to assess the role of the studied biomarkers and their values in predicting CV risk in young people and to apply individualized preventive measures

Genetic biomarkers in oncological medical practice

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Cost-eficacitatea medicinei personalizate în domeniul oncologiei a fost dovedită recent, ceea ce încurajează aplicarea acesteia în practica medicală. Un element cheie în medicina personalizată îl ocupă biomarkerii genetici, cu ajutorul cărora poate fi administrat tratamentul potrivit persoanei potrivite în momentul potrivit. Scopul lucrării. Identificarea biomarkerilor cu aplicabilitate clinică demonstrată în domeniul oncologiei. Material și metode. Căutarea termenilor cheie precum „medicină personalizată”, „oncologie”, „biomarkeri” a fost realizată în bazele de date Elsevier, PubMed, Hinari. Pentru acest reviu, au fost selectate șase publicații: patru reviuri și două studii de fezabilitate. Rezultate. Peste 200 de biomarkeri farmacogenomici au fost aprobați de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente. Biomarkerii genetici pot fi: de evaluare a riscului de cancer, de screening și de detectare precoce, de diagnostic, de predicție a răspunsul la tratament, de prognostic. Pentru ghidarea deciziilor de tratament ale celor mai comune tipuri de cancer pot fi utilizați biomarkeri pentru: cancerul pulmonar fără celule mici – modificări ale genelor KRAS, EGFR, ALK, ROS1, RET, MET și BRAF; cancerul mamar – proteine ale receptorului de estrogen și a receptorului de progesteron, starea genei sau proteinei HER2, modificări ale genelor BRCA1, BRCA2 și PIK3CA; cancerul colorectal – modificări ale genelor KRAS, NRAS și BRAF; cancerul de piele melanom – modificări ale genei BRAF etc. Concluzii. Medicina personalizată cu ajutorul biomarkerilor poate fi aplicată în screening-ul persoanelor cu risc crescut de cancer, diagnosticul corect al tipului de cancer, alegerea celei mai bune opțiuni de tratament și evaluarea eficacității tratamentului selectat.Background. The cost-effectiveness of personalized medicine in the field of oncology has recently been proven, which encourages its application in medical practice. A key element in personalized medicine is genetic biomarkers, with which the right therapeutic strategy can be tailored to the right person at the right time. Objective of the study. Identification of biomarkers with demonstrated clinical application in oncology. Material and methods. The search for key terms such as „personalized medicine”, „oncology”, „biomarkers” was performed in Elsevier, PubMed, Hinari databases. For this review, six publications were selected: four reviews and two feasibility studies. Results. More than 200 pharmacogenomic biomarkers have been approved by the US Food and Drug Administration. Genetic biomarkers can be for cancer risk assessment, for screening and early detection, for diagnosis, biomarkers predicting response to anticancer therapy, for patient prognosis. The clinical applications of cancer biomarkers in the most common types of cancer were: for non-small cell lung cancer: changes in genes such as KRAS, EGFR, ALK, ROS1, RET, MET and BRAF. For breast cancer can be used estrogen receptor and progesterone receptor proteins, HER2 gene or protein status, changes in genes such as BRCA1, BRCA2 and PIK3CA, for colorectal cancer – changes in genes such as KRAS, NRAS and BRAF, for melanoma skin cancer – changes in the BRAF gene etc. Conclusion. Personalized medicine using biomarkers can be applied in screening people at high risk of cancer, correctly diagnosing the type of cancer, choosing the best treatment option and evaluating the effectiveness of the selected treatment

Personalised prevention approaches potentially applicable in primary care

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Abordările de prevenție personalizată pot reduce din povara bolilor, iar beneficiul maxim poate fi obținut prin asigurarea accesului larg la servicii personalizate. Scopul lucrării. Identificarea abordărilor personalizate de prevenție potențial aplicabile în asistența medicală primară. Material și metode. S-a folosit algoritmul Arksey and O’Malley. S-a efectuat căutarea în bazele de date PubMed, Elsevier, Google Scholar. Au fost incluse în acest studiu 7 publicații. Rezultate. Utilizarea combinată a scorului de risc genetic cu instrumentele actuale de determinare a riscului pentru boală coronariană, fibrilație atrială, diabet zaharat de tip 2, tromboembolie venoasă, hipercolesterolemie familială permite identificarea persoanelor cu risc sporit nedetectate prin standardele actuale de evaluare, stratificarea lor și inițierea unor intervenții timpurii de prevenție. Screening-ul pediatric pentru hipercolesterolemie familială a fost recunoscut în anul 2021 de către Comisia Europeană de Sănătate Publică una din cele mai bune practici de prevenție a bolilor netransmisibile. În anul 2022 FDA a aprobat primul medicament care poate întârzia apariția diabetului zaharat de tip 1 la persoanele cu risc sporit. Studii recente demonstrează cost-eficiența screening-ului genetic pentru cancer mamar și ovarian (BRCA1/BRCA2), hipercolesterolemie familială (screening-ul în cascadă), sindromul Lynch (MSI-H). Concluzii. Aplicarea prevenției personalizate în asistența medicală primară reprezintă o perspectivă, care poate reduce din povara bolilor netransmisibile.Background. Personalized prevention approaches can reduce the burden of disease, and the maximum benefit can be obtained by ensuring broad access to personalized services. Objective of the study. To identify personalized prevention approaches potentially applicable in primary healthcare. Material and methods. The Arksey and O’Malley algorithm was used. PubMed, Elsevier, Google Scholar databases were searched. 7 publications were included in this study. Results. The combined use of polygenic risk score with current risk assessment tools for coronary artery disease, atrial fibrillation, type 2 diabetes, venous thromboembolism, familial hypercholesterolemia allows identification of individuals at risk undetected by current assessment standards, their stratification and initiation of early prevention interventions. Pediatric screening for familial hypercholesterolemia through cholesterol testing or genetic testing was recognized in 2021 by the European Public Health Commission as one of the best practices for the prevention of non-communicable diseases. In 2022, the FDA approved the first drug that can delay the onset of type 1 diabetes in people at increased risk. Recent studies demonstrate cost-effectiveness of genetic screening for breast cancer (BRCA1/BRCA2), familial hypercholesterolemia, Lynch syndrome (MSI-H). Conclusion. The application of personalized prevention in primary healthcare brings a perspective, which can reduce the burden of non-communicable diseases