8 research outputs found
Hemodynamic effects of neuraxial anesthesia in orthopedic surgery
Catedra de anesteziologie și reanimatologie nr.1 „Valeriu Ghereg”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău,
Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Anestezia combinată spinală epidurală (ACSE) este o metodă de anestezie în ortopedie, ce combină
rapiditatea şi siguranţa blocului spinal cu flexibilitatea blocului epidural continuu.
Scop. Analiza comparativă a stabilității presiunii arteriale (PA), rezistenţei vasculare sistemice (RVS), volumului
bătaie (VB), indicelui bătaie (IB) perioperatoriu, în anestezia spinală (AS), epidurală (AE) și combinată spinală
epidurală (ACSE).
Materiale și metode. Studiu clinic prospectiv comparativ, bazat pe analiza stabilității PA, RVS, VB, IB
perioperatoriu în AS, AE și ACSE a 103 pacienți care au beneficiat de artroplastie de șold şi osteosinteză de
femur.
Rezultate. Scăderea PA în lotul cu AE postoperatoriu: sistolică cu 9,4% (p<0,05), diastolică cu 5,1% (p<0,01),
medie cu 5,6% (p<0,05). RVS în lotul cu AS, a scăzut intraoperatoriu cu 0,5%, și a crescut postoperatoriu cu
22,2% (p<0,05), în lotul cu AE a scăzut cu 7,4% intraoperatoriu și a sporit postoperatoriu cu 29,8%, (p<0,01).
VB în lotul cu AS s-a redus postoperatoriu cu 3,3±4,6 ml/bătaie (cu 25,8%) (p<0,01), IB s-a redus cu 1,3±2,3
ml/bătaie/m2 (24,3%) (p<0,01). Pentru lotul cu AE postoperatoriu VB s-a micșorat cu 11,5±3,8 ml/bătaie (cu
23,5%, p<0,01) și IB cu 5,4±1,9 ml/bătaie/m2 (p<0,05). În lotul cu ACSE, variațiile PA, RVS şi funcției sistolice
ale cordului la fiecare etapă au fost statistic irelevante.
Concluzii. AS și AE manifestă repercusiuni semnificative perioperatoriu asupra PA, RVS şi travaliului cardiac.
ACSE a demonstrat cele mai modeste variații hemodinamice la toate etapele de examinare.Introduction. Combined spinal epidural anesthesia (CSEA) is a method of anesthesia in orthopedic surgery,
which combines the speed and safety of the spinal block with flexibility of the continuous epidural block.
Purpose. Comparative analysis of the perioperative stability of arterial pressure (AP), systemic vascular
resistance (SVR), stroke volume (SV), stroke volume index (SVI) during spinal anesthesia (SA), epidural (EA)
and combined spinal epidural anesthesia (CSEA).Material and methods. Prospective comparative clinical trial based on perioperatively analysis of PA, SVR,
SV, SVI during SA, EA and CSEA of the 103 patients operated with hip arthroplasty and osteosynthesis of the
femur.
Results. PA decrease postoperatively in the group with EA - systolic by 9.4% (p<0,05), diastolic by 5.1% (p<0,01)
and average by 5.6% (p<0,05). SVR in the group with SA, intraoperatively decreased by 0.5% and increased
by 22.2% postoperatively (p<0,05), in the group with EA decreased intraoperatively by 7.4% and increased
postoperatively by 29 8% (p<0,01). SV decreased postoperatively in the group with SA by 3.3±4.6 mL/beat
(25.8%) (p<0,01), SVI decreased by 1.3±2.3 mL/beat/m2 (24.3%) (p<0,01). For the group with EA, SV and SVI
decreased postoperative by: 11.5±3.8 ml/beat (23.5% p<0,01) and by 5.4±1.9 mL/beat/m2 (p<0,05). Variations
of the PA, SVR and systolic function of the heart at each stage were statistically irrelevant in the group with
CSEA.
Conclusions. SA and EA revolved significant perioperative impact on PA, SVR and cardiac function. ACSE
proved the most modest hemodynamic changes at all stages of examination
Managementul anestezic la populaţia geriatrică
Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie Nr 1 „Valeriu Ghereg”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă, Chişinău, Moldova, Congresul II Internaţional al Societăţii Anesteziologie Reanimatologie din Republica Moldova 27-30 august 2009
Congresul II Internaţional al SARR
Căile aeriene dificile în chirurgia maxilo-facială (Caz clinic)
Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie Nr 1 „Valeriu Ghereg”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă, Chişinău, Moldova, Catedra Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Congresul II Internaţional al Societăţii Anesteziologie Reanimatologie din Republica Moldova 27-30 august 2009Confruntarea cu un pacient neventilat şi neintubat reprezintă o încercare serioasă pentru anestezist. Identificarea pacienţilor
cu risc de intubare dificilă este un pas esenţial în examenul preanestezic ce poate reduce morbiditatea şi mortalitatea legată de căile
aeriene dificile. Aplicarea anesteziei generale, a sedării intravenoase induce depresie respiratorie, care necesită asistenţă respiratorie
cu protejarea căilor aeriene. Intubarea dificilă este definită ca necesitatea de a efectua mai mult de 3 încercări de intubare, sau mai
mult de 10 minute, utilizând laringoscopie clasică. Laringoscopia dificilă este atunci, când nu este posibil de a vedea nici o porţiune
a corzilor vocale prin laringoscopie clasică.
În prezicerea căilor aeriene dificile sunt importante următoarele: anamnesticul, examinarea, măsurările, sistemele de scoruri,
eşecurile
Ventilation and oxygenation of major trauma patients in ICU
Centrul Național Stiințifico-Practic de Medicină de Urgență, Catedra Anesteziologie Reanimatologie Nr. 1, USMF „N. Testemițanu”, Conferinţa a XI-a Naţională a ortopezilor-tramatologi din Republica Moldova “Politraumatisme – concepţii contemporane de diagnostic şi tratament”, 21 mai 2009, Chișinău, Republica MoldovaAstăzi traumatismul este comparat cu o epidemie. Unul din obiectivele de bază a managementului traumatismului major este oxigenarea
și ventilația pulmonară. În articolul nostru am studiat câteva aspecte de VAP (ventilația artificială pulmonară) în traumatismele majore
– indicațiile și regimurile VAP, ca unul din componenții complexului de tratament în traumatismul major cât și câteva aspecte ale strategiei
ventilației pulmonare protective (protective lung ventilation).Currently trauma is recognized as an epidemic. One of priority directions in major trauma management is oxygenation and ventilation. In
our article we have studied some aspects of mechanical ventilation in major trauma: indications and modes, as one important component
in the management of major trauma, some aspects of use of protective lung ventilation
Past and future adaptation pathways
Adaptation pathways are increasingly being used as a foresight tool to help guide the implementation of climate change adaptation and deliberate transformation. This paper applies a pathways lens as a hindsight tool to provide new understanding about past change and adaptation relevant for improving future adaptation pathways approaches. Four case studies of past adaptations to change are examined: Solomon Islands Communities, Canadian forest-dependent communities, a Transylvanian village, and responses to climate adaptation policies in Australia. The results highlight that responses to change in these diverse case studies involve complex transitions that gradually create new conditions and trajectories; manifest as multiple but inter-related pathways of change and response at different social or spatial scales (e.g. different paths for different households or communities); have legacies and continuities across time that affect future pathways of change; are affected by power in complex ways; and can create further change and need for adaptation. Analyses also highlight that when working with prospective adaptation approaches as a response to climate change there is a need to consider: (1) underlying assumptions, values and principles associated with the future; (2) the existence of inter-connected multiple pathways and their implications for reinforcing existing social inequalities; and (3) how understanding past change provides inspiration for new and transformative futures. Overall, the paper concludes that shifts towards analyses for change rather than simply about change, such as adaptation pathways, will require more careful consideration of underlying ontological assumptions about the relationships between past, present and future