Curative tactic in the dehiscence of colorectal anastomosis

Catedra Chirurgie nr.2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Dehiscenţele anastomotice apărute dupa rezecţiile colorectale pot conduce la complicaţii septico-purulente severe, constituind o cauză importantă a letalității postoperatorii. Scopul lucrării: Optimizarea particularităţilor diagnostico-curative în conduita pacienţilor cu fistule intestinale, apărute in rezultatul rezecțiilor colorectale. Material și metode: În studiu dat au fost incluşi 776 de pacienți internați în clinică pe parcursul anilor 2011-2018, la care au fost aplicate anastomoze colorectale. Fistule postoperatorii au fost fixate în 7,98%(n=62) de cazuri.Anastomoze termino-terminale s-au aplicat în 93,54%(n=58) cazuri, anastomoze mecanice 3,22%(n=2) cazuri. În dependența de timpul apariției fistulei pacienții au fost divizați în 3 grupuri. În primul grup au intrat 5(8,06%) pacienți cu un interval mai mic de 6 zile, grupul doi l-au constituit 41(66,1%) pacienți cu un interval de 6-10 zile. Grupul trei -16(25.80%) pacienți cu un interval mai mare de 10 zile. Toți pacienții primului grup au necesitat relaparatomia cu drenarea si sanarea focarului septic, în grupul doi relaparatomie au necesitat 8(19,51%) pacienți. Concluzii: Tactica curativăîn dehiscenţa parţiala de anastomoză diferă semnificativ în dependenţă de perioada apariţiei acesteia. Cele mai grave sunt cazurile cu fistule apărute la scurt timp după intervenția chirurgicală (<6 zile), acești pacienți necesită relaparatomie cu sanarea focarului septic și montarea stomei.Introduction: Anastomotic dehiscence occurring after colorectal resection can lead to severe septic-purulent complications, constituting an important cause of postoperative lethality. Study purpose: Optimization of diagnostic and curative particularities in patients with intestinal fistula, resulting from colorectal resection. Materials and methods: In the clinical study, 776 patients were admittedto the clinic during the years 2011-2018, with colorectal anastomoses. Postoperative fistulas were found in 7.98%(n=62) cases. Endo-terminal anastomoses were applied in 93.54% (n=58) cases, mechanical anastomoses 3.22%(n=2) cases. Depending on the time of occurrence of the fistula, the patients were divided into 3 groups. In the first group 5(8.06%) patients were included with an interval of less than 6 days, the second group constituted 41(66.1%) patients with an interval between 6-10 days. Group three -16(25.80%) patients with a duration greater than 10 days. All patients in the first group required relaparatomy with drainage and septic healing, in group two - relaparatomy was required in 8(19.51%) patients. Conclusions: The curative tactic in the partial anastomosis dehiscence differs significantly and depends on the period of its occurrence. The worst are fistulas occurring shortly after surgery (<6 days), these patients will require relaparatomy with septic healing and stoma creation

Aspects of diagnosis and treatment of Crohn disease: our clinical experience

Catedra 2 Chirurgie, LCȘ „Chirurgie reconstructivă a tractului digestiv”, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Boala Crohn (BC) reprezintă o afecțiune inflamatorie productivă a tubului digestiv cu simptomatologie variată nespecifică, complicații numerose și tratament nedefinit. Deși implicarea chirurgicală este necesară doar la apariția complicațiilor bolii, chirurgia este o componentă importantă în managementul BC. Studiile arată că 70-90% dintre pacienți necesită intervenții chirurgicale la un moment dat, majoritatea – chiar cîteva operații pe parcusul vieții. Scopul lucrării: Elaborarea standardului de conduită în BC. Material și metode: În perioada 1995-2014 au fost internați 83 bolnavi cu BC cu localizare ileo-colonică, rectală și perianală. Rezultate: Tratament chirurgical au necesitat 37 (44,58%) pacienți; cu localizare ileo-colică – 22 (59,46%) și perianală – 15 (41,54%). La pacienții cu localizarea ileo-colică au fost realizate – 10 (27,02%) rezecții segmentare cu anastomoză, 3 (8,1%) stricturoplastii, 9 (24,32%) colectomii; în cazul localizării perianale – 3 (8,1%) rezecții ale rectului, drenarea abcesului – în 3 (8,1%) cazuri, drenarea fistulei cu fire seton la 5 (13,51%) pacienți, 3 (8,1%) stricturotomii cu stricturoplastie, plastia fistulei cu lambou vaginal – 2 (5,4%). Letalitatea postoperatorie – 3 (8,1%) cazuri; 2 (5,4%) – cu localizare abdominală și 1 (2,7%) caz – cu afectarea colorectală și perianală. Concluzii: Tratamentul chirurgical are o rată relativ mare de recidive și complicații majore, ceea ce a promovat ca intervenția chirurgicală să fie o rezervă pentru pacienții care prezintă complicații grave ale bolii. Este necesară utilizarea chirurgiei într-o etapă precoce a bolii, înainte de a se dezvolta complicațiile septice grave. Tactica chirurgicală în BC trebuie să fie miniinvazivă și organomenajantă.Introduction: Crohn's disease (CD) is an inflammatory disease of the digestive tract with unspecific symptoms and numerous complications, currently considered incurable. Although surgical involvement is indicated only after the appearance of complications, surgery is an important component of CD management. Studies proved that 70-90% of patients require a surgical intervention at some point during the course of the disease, majority of them need for several operations during lifetime. Aim of study: Development of standards for CD manegement. Material and methods: From 1995 until 2014, 83 patients with ileocolonic, rectal, and perianal localization of CD were treated. Results: Surgery required 37 (44.58%) patients; ileocolonic CD – 22 (59.46%); perianal – 15 (41.54%) cases. In the ileo-colonic localization of CD were performed – 10 (27.02%) segmental resection with anastomosis, 3 (8.1%) stricturoplasty, 9 (24.32%) colectomy. In the perianal location were performed – 3 (8.1%) resection of the rectum, abscess draining – 3 (8.1%) cases; seton fistula draining – in 5 (13.51%) patients, 3 (8.1%) stricturotomy with stricturoplasty, flap plasty of vaginal fistula – in 2 (5.4%) cases. Postoperative lethality – 3 (8.1%) cases, 2 (5.4%) with abdominal localization and 1 patient with colorectal and perianal localization. Conclusions: Surgical treatment has a relatively high rate of recurrence and major complications, that is why it is promoted in last instance and only in patients who have serious complications of the disease, or intolerance to therapeutic treatment. Surgery is necessary to be promoted at an early stage of the disease, before the development of severe septic complications. Surgical tactics in CD has to be minimally invasive and organs preserved

Modern views in the diagnosis and surgical treatment of inflammatory bowel disease

Catedra de Chirurgie nr.2, USMF “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Diagnosticul precoce corect și implicațiile chirurgicale oportune constituie premizele succesului în tratamentul bolilor inflamatorii ale intestinului. Scopul lucrării: Îmbunătățirea diagnosticului și rezultatelor postoperatorii în colita ulceroasă nespecifică (CUN) și boala Crohn (BC). Material și metode: Au fost asistați 285 pacienți cu CUN și 83 pacienți cu BC. S-au operat 79 bolnavi de CUN: urgență – 31 (39,2%), programat – 48 (60,8%) cazuri, respectiv. Operațiile primare realizate: colectomie subtotală proximală (33) sau distală (25), colectomie totală cu ileoplastie (7), colproctectomie (14). Operații reconstructive realizate (timpul II): ileorectoanastomoză (21), ascendostomie transanală (15), IAA Dumitriu-Ravich (7), IPAA în „J” (5), IPAA în „S” (2), sigmoproctectomie (8). S-au operat și 38 (45,7%) bolnavi cu BC: forma intestinală – 20 (52,6%), forma perianală – 18 (47,4%) cazuri, respectiv. Operațiile realizate: rezecția segmentară a intestinului subțire (6) sau gros (4) cu anastomoză, hemicolectomie (5), colectomie subtotală (2), stricturoplastie (3), rezecția rectului cu anastomoză (3), deschiderea și drenarea abcesului perianal (3), drenajul fistulei cu seton (5), stricturotomie anală cu stricturoplastie (3), plastia fistulei cu petic vaginal (2), ileostomie (2). Rezultate: După reconstrucții (în CUN): rezultate bune – 23 (58,9%), satisfăcătoare – 11 (28,2%), nesatisfăcătoare – 5 (12,9%) bolnavi. Analiza comparativă a rezultatelor postoperatorii în BC (intestinală și perianală) a evidențiat frecvența mai înaltă a recidivelor bolii (15% vs 33,3%), operațiilor repetate pentru acestea (10% vs 22,2%) și a complicațiilor postoperatorii (20% vs 27,7%) în forma perianală. Concluzii: În baza datelor clinice, radiologice, endoscopice și histologice diagnosticul cert dintre CUN și BC a fost posibil în ≈70% cazuri. Atitudinea medico-chirurgicală, individualizată la fiecare caz, a redus letalitatea postoperatorie la 12,8% (CUN) și 5,0% (BC).Introduction: Correct early diagnosis and opportune surgical implications are the keypoints of successful treatment of inflammatory bowel disease (IBD). The aim of study: Improvement of the diagnosis and postoperative results in ulcerative colitis (UC) and Crohn’s disease (CD). Material and methods: Were assisted 285 patients with UC and 83 patients with CD. From 79 patients with UC – 31 (39.2%) were operated on emergency and 48 (60.8%) – programmed. Performed primary operations: proximal (33) or distal (25) subtotal colectomia, total colectomia with ileoplastia (7), colproctectomia (14). Performed reconstructive intervences (II stage): ileorectoanasthomosis (21), transanal ascendostomia (15), IAA Dumitriu-Ravich (7), IPAA in ”J” (5) or IPAA in ”S” (2), sigmoproctectomy (8). Were operated 38 (45.7%) from 83 assisted patients with CD, with intestinal – 20 (52.6%) or perianal – 18 (47.4%) location. Types of surgical intervences: segmentary resection of small (6) or large intestine (4) with anasthomosis, hemicolectomia (5), subtotal colectomia (2), stricturoplastia (3), rectal resection with anasthomosis (3), opening and drainage of perianal abscess (3), fistula draining with seton (5), anal stricturotomia/stricturoplastia (3), fistula covering by vaginal path (2), ileostomia (2). Results: Tardive postoperative results after reconstructive intervences: good – 23 (58.9%), satisfactory – 11 (28.2%), unsatisfactory – 5 (12.9%) cases. Comparative analysis of obtained postoperative results în CD was showed increased frequency of recurences (15% vs 33.3%), repeated intervences (10% vs 22.2%) and postoperative complications (20% vs 27.7%) in perianal CD. Conclusions: In 70% of cases the clinic, radiologic, endoscopic and histologic exams assured relevant differentiation between UC and CD. The individualized therapeutic and surgical tactics was dimished the postoperative lethality till 12.8% (UC) and 5.0% (CD)

The management of severe digestive bleeding in Crohn's disease

Catedra Chirurgie nr. 2, LCŞ „Chirurgie reconstructivă a tractului digestiv”, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Hemoragiile digestive sunt o complicație relativ rară a bolii Crohn [BC] iar particularitățile evolutive nu sunt bine cunoscute și reprezintă o provocare diagnostică și curativă. Material și metoda. Având în vedere acestea studiul efectuat, în cadrul LCŞ „Chirurgie Reconstructivă a Tractului Digestiv” asupra 85 pacienți cu BC urmăreşte aspectele de conduită medico chirurgicală în cazul hemoragiilor severe la pacienții cu BC. Rezultate. Semne de hemoragie severă (hemoglobina sub 90g/1l) au prezentat 6(7.14%) și au necesitat transfuzii >2 unități de sânge în 24 de ore. Au fost înregistrate22 episoade de hemoragie. Conform indexării CDAI: forma medie a fost atestată la 2(33.22%), forma gravă la 4(66.66%) dintre bolnavi. Toți pacienții au fost examinați ecografic, radiologic, colonoscopia efectuată la 3 pacienți fără identificarea sursei hemoragiei. În dependenţă de gradul de hemoragie pacienţii au fost repartizați: gr.I -2(33.32%), gr.II -3(50%) şi gr.III -1(16.66%). Pentru transfuzie au fost necesare 8,6 pungi de sânge în primele 48 ore. Din motive religioase 1(16.66%) pacient a refuzat categoric transfuzia sângelui. Intervențiile chirurgicale efectuate: colectomia subtotală în 3(50%); colectomia totală cu prezervarea rectului -1(16.66%); colproctectomie subtotală cu păstrarea canalului anal -1(16.66%); hemicolonectomie extinsă pe dreapta cu montarea ascendostomei terminale și sigmostomei proximale -1(16.66%). Letalitatea postoperatorie 1(16.66%) caz. Concluzii. Pacienții cu BC sunt un grup heterogen, evoluția dificilă de precizat la fiecare pacient, Hemoragia în BC deși rară este o complicație gravă care prezintă pericol iminent pentru viață. Problemele majore sunt aprecierea sursei hemoragiei și stabilizarea hemodinamică. Intervenția chirurgicală este inevitabilă în cazul hemoragiilor severe și recurente.Introduction. Digestive bleeding is a relative rare complication of Crohn disease [CD], but the evolutive particularities are not well known and this represents a diagnostic and curative challenge. Materials and Methods. A study on 85 patients with [CD] was performed. The data of medical and surgical aspects of severe bleeding in 6 (7.14%) cases have been evaluated. Results. Signs of severe bleeding (Hb>90 g/l) were in 6(7,14%) and needed over 2 blood units in 24h. Were registered 22 episodes of hemorrhage. According CDAI index: the moderate form attested in 2(33,22%), severe form in 4(66,66%) cases. All the patients passed through ecographic, radiologic investigations, colonoscopy performed in 3 cases the source of bleeding was not found. According to bleeding severity the patients were devised in 3 degrees: I-2(33,32%), II-3(50%) and III-1(16,66%). For transfusions were used 8,6 packs of blood during first 48h. From religious matter 1(16,66%) a patient refused blood transfusion. Operations performed: subtotal colectomy in 3(50%)cases, total colectomy with rectum preservation in 1 (16,66%), subtotal colproctectomy with saving the anal cannal in 1(16,66%), extensive right hemicolectomy wit terminal ascendostoma and proximal sigmostoma in 1(16,66%). Postopperative letality in 1(16,66%) case. Conclusions. The patients with CD are a heterogene group, the disease evolution is hard to appreciate for each patient. The bleeding in [CD] is a rare and severe complication that represents an imminent danger for life. The major problems are the detecting the source of the bleeding and hemodynamic stabilization. The surgical intervention in inevitable during severe and recurrent bleeding

Diagnosis and surgical treatment of intestinal and perineal Crohn’s disease

Catedra de Chirurgie nr 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Diagnosticul corect timpuriu, implicațile chirurgicale oportune constituie premizele succesului în tratamentul bolii Crohn. Scopul: Îmbunătățirea diagnosticului, rezultatelor postoperatorii precoce și tardive în boala Crohn (BC) cu localizare intestinală și perineală. Material și metode: În perioada 2000-2019 în Clinica 1 a Catedrei 2 Chirurgie au fost asistați 314 pacienţi cu boli inflamatorii intestinale, dintre care 108 (34.4%) pacienți cu BC. Au fost operați 67 (62.1%) bolnavi cu BC: forma intestinală – 38 (56.7%), forma perineală – 29 (43.3%) cazuri respectiv. Operațiile realizate: rezecția segmentară a intestinului subțire (10) sau gros (7) cu anastomoză, hemicolectomie (9), colectomie subtotală (5), stricturoplastie intestinală (4), rezecția rectului cu anastomoză (3), drenajul abcesului perianal (5), excizia fistulei anorectale (4), tratamentul fistulei anorectale cu seton (6), stricturotomie cu stricturoplastie anală (4), excizia fistulei recto-vaginale și închiderea defectului cu petic mucosal «la întâmpinare» (5), excizia fistulei recto-vezicale (3), ileostomie (2). Rezultate: Analiza comparativă a rezultatelor postoperatorii în BC (intestinală și perineală) a evidențiat frecvența mai înaltă a recidivelor bolii în primii 5 ani (28.9% vs 41.4%), complicațiilor postoperatorii (21.1% vs 34.5%) și operațiilor repetate pentru ele (13.2% vs 27.6%) în forma perianală. Concluzii: În baza datelor clinice, radiologice, endoscopice și histologice, diagnosticul cert al bolii Crohn a fost posibil în 72.7% cazuri. Atitudinea medico-chirurgicală, individualizată la fiecare caz, a redus letalitatea postoperatorie până la 7.9% (forma intestinală) și 3.4% (forma perineală).Introduction: Early correct diagnosis, timed surgical implications constitute preconditions for success in the treatment of Crohn's disease. The aim: Improvement of the diagnosis, early and late postoperative results in CD with intestinal and perineal localization. Material and methods: During 2000-2019 period, in Surgical Department №2 were assisted 314 patients with IBD, of which 108 (34.4%) patients with CD. There were 67 (62.1%) operated patients with CD: intestinal form – 38 (56.7%), perineal form – 29 (43.3%) cases respectively. Performed operations: segmental resection of small (10) or large bowel (7) with anastomosis, right/left hemicolectomy (9), subtotal colectomy (5), liquidation of intestinal stricture (4), rectal resection with anastomosis (3), drainage of perianal abscess (5), excision of anorectal fistula (4), treatment of anorectal fistula with long-term setons (6), incision of anal stricture (4), excision of recto-vesical (3) and recto-vaginal fistulas (5), ileostomy (2). Results: Comparative analysis of postoperative results showed a higher frequency of relapses of the disease during the first 5 years (28.9% vs 41.4%), postoperative complications (21.1% vs 34.5%) and repeated operations for them (27.6% vs 13.2%) in the perineal form. Conclusions: Based on clinical, radiological, endoscopic and histological data, the diagnosis of CD has been possible in 72.7% cases. Therapeutic and surgical attitude, individualized to each case, reduced postoperative lethality up to 7.9% (intestinal form) and 3.4% (perineal form)

The molecular diagnosis familial adenomatous polyposis

Laboratorul de Chirurgie Reconstructivă a Tractului Digestiv, Catedra 2 Chirurgie, USMF ”N. Testimițanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Studiile genetice contemporane au încercat de mai multe ori să elucideze posibilitățile practice de profilaxie şi de tratament a polipozelor adenomatoase familiale(PAF). În scopul aprecierii riscului de apariție al PAF la probanzii familiilor, luate în cercetare, am efectuat analiza moleculară a ADN şi ARN prin tehnica PCR şi RT-PCR. Analiza RT-PCR la pacienții suspecți la PAF, a demonstrat atât expresia diferențiată a genelor respectiv, cât şi nivelul neomogen de expresie în țesuturile tumorogene. A fost constatată diferența statistică semnificativă a frecvenței expresiei genei APC cu valori negative şi a celor cu valori pozitive, din cadrul lotului nostru de 46 de pacienți. Având posibilitatea de a acumula şi a conserva țesuturile vii în condiții speciale, am observat atât prezența, cât şi gradul de expresie diferențiată genei APC. Manifestarea variabilă a genelor implicate în secvența “adenom-cancer” a constituit momentul-cheie în diagnosticul şi tratamentul pacienților cu PAF.Contemporary genetic studies have tried many times to clarify the practical possibilities of prevention and treatment of familial adenomatous poliposis (FAP).In order to assess the risk of FAP families we performed molecular analysis of DNA and RNA by PCR and RT-PCR technic. RT-PCR analysis in patients suspected to FAP, showed the differential expression of the gene and homogeneous level of expression in neoplasic tissues. A statistically significant difference was found in the frequency of APC gene expression by negative values and those with positive values in 46 patients. Being able to accumulate and preserve living tissue in special conditions, we observed both the presence and degree of differential APC gene expression. The event variable sequence of genes involved in the “adenoma-cancer” was the key moment in the diagnosis and treatment of patients with FAP

The molecular genetic diagnosis of familial adenomatous polyposis (FAP)

Catedra Chirurgie nr.2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Depistarea precoce a pacienţilor cu PAF este una din problemele nesoluţionate ale chirurgiei colorectale. Dificultatea rezolvării acesteea este legată de evoluţia îndelungată şi asimptomatică a PAF. Expertiza genetico-moleculară deschide noi căi în diagnosticarea precoce a polipozei adenomatoase, prevenind apariţia manifestărilor protruzive la nivel de mucoasă colorectală. Scopul: Detectarea pacienţilor cu PAF în faza precoce a bolii. Material si metode: În studiul bazat pe utilizarea tehnicii PCR şi RT- PCR, pe parcursul anilor 2009-2018 au fost examinaţi 35 pacienţi cu neoplazie epitelială colorectală. Vârsta pacienţilor a variat de la 10 la 70 de ani. Rezultate: Analiza moleculară a materialului biologic a demonstrat atât expresia diferenţiată a genei APC în sânge, cât şi nivelul neomogen în ţesuturile tumorale. A fost apreciat riscul de apariţie al PAF la probanzii familiilor cercetate, prin efectuarea analizei moleculare a ADN şi ARN. Concluzie: Valoarea aspectului polimorf şi nivelul de expresie al genei APC prezintă markeri genetici informaţionali în diagnosticul precoce al PAF.Introduction: Early detection of FAP patients remains still one of the unsolved problems in coloproctology. Difficulty of its solving is a result of the long and asymptomatic evolution of FAP. The aim of the study was early detection of FAP patients. Materials and methods: The material was derived from 35 patients with colorectal epithelial neoplasia in 2009-2018 period. The age of the patients varied from 10 to 70 years old. The biomaterial (blood, polyps), based on PCR and RT- PCR techniques , was micro dissected and used to identify APC gene. Results: The DNA and RNA molecular analysis of the biomaterial shows a various expression of the APC-gene inside of the blood and tumoral tissue, as well. The risk of FAP appearance has been appreciated in proband’s families. Conclusion: The polymorphism and the level of expression of APC gene are an important informational markers in early detection of the patients with familial adenomatous polyposis

Surgical treatment of the patients with dolichocolon complicated with chronic decompensated colostasis

Catedra chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Suferințele majore ale bolnavilor cu colostază cronică instalate pe fondal de dolicocolon, incorijabile conservator, epuizează considerabil pacienții, afectând grav statutul lor psihologic. Gestul chirurgical în aceste cazuri devine ultima speranță, dar din nefericire, uneori fiind unul sub așteptare. Studiul nostru relevă analiza comparativă a rezultatelor precoce și tardive ale diferitor gesturi chirurgicale aplicate pacienților cu dolicocolon. Scopul lucrării: Efectuarea unui studiu comparativ de tratament chirurgical tradițional și mini-invaziv în colostaza cronică decompensată. Material și metode: În perioada anilor 2000-2014 în Clinica chirurgie nr.2 au fost internați și tratați chirurgical 137 pacienți cu dolicocolon. Raportul dintre bărbați și femei a fost de 1:6, iar vârsta medie a pacienților a constituit 43 ani. Metoda clasică de rezecție a colonului sigmoid s-a aplicat în 96 (70,1%) cazuri, hemicolonectomii pe dreapta – 14 (10,21%) cazuri, rezecții laparoscopice s-au realizat în 27 cazuri (19,7%). Rezultate: Au fost comparate rezultatele postoperatorii la pacienții operați cu un abord tradițional (lotul 1) versus bolnavii supuși intervențiilor mini-invazive (lotul 2). Durata spitalizării pacienților primului lot a constituit 12,8 zile față de 7,5 zile – pentru pacienții operați laparoscopic. Complicațiile postoperatorii în lotul 1 au constituit 14,6%, pe când în lotul de studiu – doar 9,1%. O atenție deosebită s-a acordat perioadei postoperatorii tardive, ce a permis de a constata că pacienții supuși rezecțiilor extinse (hemicolonectomii) au beneficiat de rezultate pozitive în 92,1% cazuri, pe când la pacienții cu rezecții sectorale ameliorarea s-a înregistrat doar în 68,7% cazuri. Concluzii: Dolicocolonul refractar la medicația conservativă rămâne a fi o indicație pentru tratament chirurgical. Volumul și tipul intervenției se va stabili individual într-o strictă corelare cu rezultatele examinărilor obținute preoperator.Introduction: Major suffering of the patients with chronic colostasis installed in case of dolichocolon which cannot be treated using the conservative methods exhausts the patients affecting their psychological status. The surgical treatment in these cases becomes the last hope, but the results could be below expectations. Our study presents the comparative analysis of the precocious and late results of the different kinds of the surgical treatments applied to the patients with dolichosigma. Aim of the study: To perform a comparative analysis between the traditional and miniinvasive surgical treatments in case of chronic colostasis. Material and methods: During the period 2000-2014 in the surgical Clinic nr.2 a total of 168 patients with dolichocolon have been hospitalized and have undergone the surgical treatments. The ratio of men and women have been 1:6, the average of age has been 43 years. Classical methods of resection have been applied to 96 patients, right hemicolectomy – to 14 patients, laparoscopic resection have been performed to 34 patients. Results: Postoperative results of two groups of the patients have been compared: the patients treated traditionally vs. the patients treated using miniinvasive methods. The time of hospitalization in first case was 13.4 days vs. 7.5 days for patients which have been treated using the laparoscopic surgery. Postoperative complications constitute in the first group – 14.6%, but in the second group – only 9.1%. A special attention was related to the late postoperative period and this permitted to establish that the patients with extended resections (hemicolectomies) had good results in 92.1% cases, and in the patients with segmental resections the improvement was recorded just in 68.7% cases. Conclusions: The dolichocolon which cannot be treated conservatively remains to be a indication for a surgical treatment. The volume and type of the operation will be established individually in correlation with the results of preoperative examination

Contemporary methodological aspects of teaching surgery discipline for medical students of the V year of study at State Medical University ”Nicolae Testemiţanu”

Catedra 2 Chirurgie, USMF „Nicolae Testemiţanu”Catedra 2 Chirurgie a USMF ,,Nicolae Testemițanu” menține și dezvoltă, pe parcursul a zeci de ani, unele dintre cele mai solide „tradiții” de predare a obiectului chirurgie. În ultimii ani, concomitent cu realizarea programului universitar tradițional pentru studenți, programelor științifice ale catedrei, procesului curativ și educațional, s-au dezvoltat noi tendințe contemporane. În programul de studii a catedrei 2 Chirurgie au fost incluse compartimente noi. Utilizarea unor metode interactive și inovatorii de predare permite obținerea nivelului înalt de abilități cognitive, capacitatea de a rezolva, în mod independent, problemele profesionale, capacitatea de analiză, evaluare, integrare și aplicare a cunoștințelor.Surgical clinic 2 of Surgery of State Medical University ”Nicolae Testemițanu" maintains and develops over decades some of the strongest ”traditions” of teaching the surgery subject. In recent years, simultaneously with the traditional academic program for students, scientific programs of surgical clinic, curative and educational process, there were developed contemporary new trends. In the study programs of surgery were included new compartments. The usage of interactive and innovative teaching methods allowed to achieve a higher level of cognitive skills, the ability to solve professional issues independently, the capacity of analysis, evaluation, integration and knowledge application