Prenatal diagnosis of congenital malformations of the brain in pregnancies with genetic risc

Department of Molecular Biology and Human Genetics, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova, PMSI Institute Mother and Child, Chisinau Republic of MoldovaIntroduction. The medical-genetic counseling is one of the most widespread and effective methods of prenatal diagnosis (PD) and prophylaxis of congenital and hereditary pathologies. Aim of the study. To highlight the role of medical-genetic counseling and prenatal diagnosis in pregnancies with risk for malformations of the brain (MB) at early stages of intrauterine development to reduce the incidence of congenital MB in newborn. Materials and methods. The medical-genetic counseling of the 657 pregnant women during 2015-2017 years, which were divided into two groups: a) I group - 239 women with medium and high genetic risk; b) the II group - 418 women with low genetic risk. Results. All pregnant women in the study performed noninvasive PD: ultrasound and biochemical screening. In 49 cases the values of serum alpha-fetoprotein were elevated. Examination of pregnant women on informative terms by non-invasive prenatal diagnosis (fetal ultrasonography) allowed the diagnosis of MB to fetuses in 33 cases. Cerebral fetal malformations diagnosed prenatally through the ultrasound examination were: spina bifida - 6 cases, anencephaly - 5 cases, holoprozencephaly - 5 cases, corpus calosum agenesia - 7 cases, hydrocephaly - 4 cases, Dandy-Walker malformation - 3 cases, schizencephaly - 1 case, lisencephaly - 1 case. The medical-genetic counseling were provided to couples. The final decision to interrupt the pregnancy was made by couples. A prophylaxis plan was developed in families with genetic risk. Conclusions. PD and medical-genetic counseling help to reduce the frequency of congenital malformations in newborns also makes it possible to prevent the birth of children with CM and chromosomal abnormalities diagnosed prenatally until 21 weeks of gestation

Identificarea anumitor gene ale ciclului folaților la mamele copiilor cu malformații congenitale cerebrale

Background. In the Republic of Moldova, according to the National Register of Congenital Malformations (CM) in newborns in 2011-2020, the incidence of congenital cerebral malformations (CCM) was 1.92 per 1000 newborns, accounting for 11% of all birth defects. Objective of the study. To assess the genetic polymorphism of certain genes involved in the synthesis of folic acid (folate cycle genes MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) in mothers of children with folate-dependent MCC, to prevent these pathologies in offspring. Material and methods. The target group was identified - 150 children up to 1 year of age with a confirmed MCC diagnosis. A number of 65 mothers of children with MCC were investigated by the molecular-genetic PCR method to detect 4 polymorphisms of the folate cycle gene. The statistical processing of the data obtained in the study was performed by the Quanto program. Results. By the method of clinical-genetic examination, later by the interpretation of the molecular-genetic results, 21 cases of folate-dependent MCC with heterozygous status were diagnosed, and in 44 cases - with homozygous status. It was found that the most common folate-dependent MCC diagnosed was hydrocephalus - 41 cases (43.4%), followed by anencephaly - 3 cases (4.7%), with the prevalence of mothers with homozygous status. Among the non-folate dependent MCCs, the most common were: isolated spina bifida - 6 cases (9.4%), microcephaly - 7 (10.9%), agenesis of the corpus callosum isolated - 8 cases (12.2%), mothers with heterozygous status prevailed. Conclusions. Insufficiency of folic acid in association with genetic causes leads to the appearance of folate-dependent MCC in children. In this regard, it is essential to identify predisposing factors at increased risk for the development of folate-dependent MCC.Introducere. Potrivit datelor Registrului Național din Republica Moldova incidența malformațiilor congenitale cerebrale (MCC) pe perioada 2011-2020 a fost de 1,92 la 1000 de nou-născuți, constituind 11% din toate anomaliile congenitale. Scopul lucrării. Aprecierea polimorfismului genetic al anumitor gene implicate în sintetizarea acidului folic (genelor ciclului folaților MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) la mamele copiilor cu MCC folat-dependente, pentru prevenirea acestor patologii la descendenți. Material și metode. A fost identificat grupul-țintă – 150 copii cu vârsta până la 1 an cu diagnosticul confirmat de MCC. Un număr de 65 de mame ale copiilor cu MCC au fost investigate prin metoda molecular-genetică PCR pentru depistarea a 4 polimorfisme a genei ciclului folaților. Prelucrarea statistică a datelor obținute în studiul realizat a fost efectuată prin program Quanto. Rezultate. Prin metoda de examinare clinico-genetică, ulterior prin interpretarea rezultatelor molecular-genetice, au fost diagnosticate 21 cazuri de MCC folat-dependente cu statut heterozigot, iar în 44 cazuri – cu statut homozigot. S-a constatat că cea mai frecventă MCC folat-dependentă diagnosticată a fost hidrocefalia – 41 cazuri (43.4%), urmată de anencefalie – 3 de cazuri (4.7%), cu prevalența mamelor cu statut homozigot. Printre MCC non-folat dependente, cele mai frecvente au fost: spina bifida izolată – 6 cazuri (9.4%), microcefalia – 7 (10.9%), agenezia corpului calos izolat – 8 cazuri (12.2%), au prevalat mamele cu statut heterozigot. Concluzii. Insuficiența de acid folic în asociere cu cauzele genetice duce la apariția MCC folat-dependente la copii. În acest sens, este esențial identificarea factorilor predispozanți cu risc sporit pentru dezvoltarea MCC folat-dependente

IDENTIFICATION OF GENES INVOLVED IN FOLIC ACID SYNTHESIS IN MOTHERS OF CHILDREN WITH CONGENITAL CEREBRAL MALFORMATIONS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Potrivit datelor Registrului Național din Republica Moldova incidența malformațiilor congenitale cerebrale (MCC) pe perioada 2011-2020 a fost de 1,92 la 1000 de nou-născuți, constituind 11% din toate anomaliile congenitale. Scopul lucrării. Aprecierea polimorfismului genetic al anumitor gene implicate în sintetizarea acidului folic (genelor ciclului folaților MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) la mamele copiilor cu MCC folat-dependente, pentru prevenirea acestor patologii la descendenți. Material și metode. A fost identificat grupul-țintă – 150 copii cu vârsta până la 1 an cu diagnosticul confirmat de MCC. Un număr de 65 de mame ale copiilor cu MCC au fost investigate prin metoda molecular-genetică PCR pentru depistarea a 4 polimorfisme a genei ciclului folaților. Prelucrarea statistică a datelor obținute în studiul realizat a fost efectuată prin program Quanto. Rezultate. Prin metoda de examinare clinico-genetică, ulterior prin interpretarea rezultatelor molecular-genetice, au fost diagnosticate 21 cazuri de MCC folat-dependente cu statut heterozigot, iar în 44 cazuri – cu statut homozigot. S-a constatat că cea mai frecventă MCC folat-dependentă diagnosticată a fost hidrocefalia – 41 cazuri (43.4%), urmată de anencefalie – 3 de cazuri (4.7%), cu prevalența mamelor cu statut homozigot. Printre MCC non-folat dependente, cele mai frecvente au fost: spina bifida izolată – 6 cazuri (9.4%), microcefalia – 7 (10.9%), agenezia corpului calos izolat – 8 cazuri (12.2%), au prevalat mamele cu statut heterozigot. Concluzii. Insuficiența de acid folic în asociere cu cauzele genetice duce la apariția MCC folat-dependente la copii. În acest sens, este esențial identificarea factorilor predispozanți cu risc sporit pentru dezvoltarea MCC folat-dependente.Background. In the Republic of Moldova, according to the National Register of Congenital Malformations (CM) in newborns in 2011-2020, the incidence of congenital cerebral malformations (CCM) was 1.92 per 1000 newborns, accounting for 11% of all birth defects. Objective of the study. To assess the genetic polymorphism of certain genes involved in the synthesis of folic acid (folate cycle genes MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) in mothers of children with folate-dependent MCC, to prevent these pathologies in offspring. Material and methods. The target group was identified - 150 children up to 1 year of age with a confirmed MCC diagnosis. A number of 65 mothers of children with MCC were investigated by the molecular-genetic PCR method to detect 4 polymorphisms of the folate cycle gene. The statistical processing of the data obtained in the study was performed by the Quanto program. Results. By the method of clinical-genetic examination, later by the interpretation of the molecular-genetic results, 21 cases of folate-dependent MCC with heterozygous status were diagnosed, and in 44 cases - with homozygous status. It was found that the most common folate-dependent MCC diagnosed was hydrocephalus - 41 cases (43.4%), followed by anencephaly - 3 cases (4.7%), with the prevalence of mothers with homozygous status. Among the non-folate dependent MCCs, the most common were: isolated spina bifida - 6 cases (9.4%), microcephaly - 7 (10.9%), agenesis of the corpus callosum isolated - 8 cases (12.2%), mothers with heterozygous status prevailed. Conclusions. Insufficiency of folic acid in association with genetic causes leads to the appearance of folate-dependent MCC in children. In this regard, it is essential to identify predisposing factors at increased risk for the development of folate-dependent MCC

Congenital brain malformations in children with cerebrial vascular accident in the Republic of Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. La copii cu accident vascular cerebral ischemic (AVCI) deseori se întâlnesc diverse malformații congenitale cerebrale (MCC) ca factori de risc. Scopul. Cercetarea factorilor de risc în AVCI la copii prin examenul imagistic cu scop de identificare a MCC. Material și metode. În 20102022 în Republica Moldova a fost realizat un studiu retro- și prospectiv pe un eșantion de 560 copii cu AVCI cu vârsta de nou-născut până la 18 ani, dintre care la 52 de copii au fost confirmate prin imagistică cerebrală MCC. Prelucrarea statistică a datelor obținute în studiul realizat a fost efectuată prin programul SPSS. Rezultate. Printre MCC diagnosticate la copiii cu AVCI pot fi enumerate: hipogenezia corpului calos – 10 (19,2%) cazuri, agenezia corpului calos – 5 (9,6%) cazuri, malformația Arnold Chiari – 8 (15,4%) cazuri, sindromul Dandy-Walker – 7 (13,5%) cazuri, anomalii ale cerebelului – 4 (7,7%) cazuri, hipogenezia simplă a vermisului – 2 (50%) cazuri, hipogenezia emisferelor cerebeloase – 2 (50%) cazuri, microcefalia congenitală – 4 (7,7%) cazuri, hidrocefalia congenitală – 3 (5,8%) cazuri, dilatarea intrauterină a sistemului ventricular – 11 (21,2%) cazuri. MCC deseori pot fi responsabile de dezvoltarea AVC, dintre cele depistate la copiii din studiul nostru cităm sindromul Dandy-Walker, malformația Arnold Chiari și hidrocefalia congenitală. La unii nou-născuți cu AVC ischemic (AVCI) au fost identificate afecțiuni ale encefalului care au apărut în perioada fetală sau neonatală, sugestive pentru un AVC suportat perinatal, printre care chistul cerebral în 27 (4,8%) cazuri. Concluzii. MCC la copii reprezintă una din cauzele AVCI și reprezintă 8,9% în cazul studiului efectuat de noi. Metodele de prevenire a nașterii copiilor cu MCC reprezintă una din domeniile medicale importante, în special pentru neurologia pediatrică.Background. In children with ischemic stroke (IS), various congenital cerebral malformations (CCM) are often found as risk factors. Objective of the study. Research of risk factors of IS in children through the imaging examination with the aim of identifying CCM. Material and methods. In 20102022 in the Republic of Moldova, a retro- and prospective study was conducted on a sample of 560 children with IS aged from newborn to 18 years. 52 children were confirmed by brain imaging with CCM. Statistical processing of the data obtained in the study was performed using SPSS program. Results. Among the CCM diagnosed in children with IS can be listed hypogenesis of the corpus callosum – 10 (19.2%) or agenesis 5 (9.6%) cases, Arnold Chiari malformation – 8 (15.4%) cases, Dandy-Walker syndrome – 7 (13.5%) cases, malformations of the cerebellum – 4 (7.7%) cases, expressed by simple hypogenesis of the vermis – 2 (50%) cases or hypogenesis of the cerebellar hemispheres in 2 (50%) cases, congenital microcephaly – 4 (7.7%) cases, congenital hydrocephalus – 3 (5.8%) cases, intrauterine dilatation of the ventricular system – 11 (21.2%) cases. CCM can often be responsible for the development of stroke, among those detected in children in our study we founded Dandy-Walker syndrome, Arnold Chiari malformation, and congenital hydrocephalus. In some newborns with stroke, brain disorders that appeared in the fetal or neonatal period, suggestive of a stroke sustained perinatally, were identified, including brain cyst in 27 (4.8%) cases. Conclusions. CCM in children is one of the causes of IS and represents 8.9% in our case study. The methods of preventing the birth of children with CCM represent one of the important medical domain, especially in pediatric neurology in the Republic of Moldova

Frecvența malformațiilor congenitale ale sistemului nervos central în Moldova comparativ cu datele registrului internațional EUROCAT

Catedra de biologie moleculară şi genetică umană, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiIntroducere. Malformațiile congenitale (MC) ale sistemului nervos central (SNC) reprezintă defecte ale tubului neural în timpul embriogenezei şi ocupă unul din locurile principale printre toate anomaliile congenitale umane detectate (10 – 30%). Scopul lucrării Studierea frecvenţei MC ale SNC în Republica Moldova în baza monitoringului genetic pe perioada anilor 2016-2019 în comparaţie cu datele registrului internaţional EUROCAT. Material şi Metode În cercetare a fost utilizată o abordare epidemilogică. Frecvenţa MC era calculată după formulele EUROCAT la numărul total de nou-născuţi vii până la vârsta de 1 an. Rezultatele cercetării au fost prelucrate statictic şi utilizate metode statistice parametrice standard. Rezultate În 2016-2019, s-au născut 2575 de copii cu MC, dintre care 274 (10,6%) cu MC ale CNS cu o frecvență de 2,01 la 1000 de nou-născuți vii (nn).În țările EUROCAT, acest parametru a fost de 1.16/1000 nn. În structura MC ale CNS, ca și în Europa, hidrocefalie a ocupat un loc important (0.48/1000 nn), în EUROCAT – 0.27/1000 nn, anencefalie a fost înregistrata de 10 ori mai des decât în Europa (0.22/1000 nn, respectiv, 0.02/1000 nn). Spina bifida a fost găsită cu o frecvență de 0,21 / 1000 nn, în EUROCAT – 0,16/1000 nn. Microcefalia a fost mai puțin frecventă în țara noastră decât în Europa – 0,14/1000 nn., în EUROCAT acest indicator a fost de 0,21/1000 nn. Concluzii. Analiza comparativă a datelor privind frecvența și structura anomaliilor sistemului nervos în Republica Moldova și țările europene ne permite să tragem concluzii despre sistemul de înregistrare și prevenire a acestei patologii severe

COVID-19 infection and liver damage in children. Clinical case study

Introduction. COVID-19 is currently considered a systemic disease affecting the immune system, primarily, lungs, heart, central nervous system, kidneys, intestines, liver and spleen. Impaired liver function and the presence of biochemical changes in liver can be found in approximately 14-53% of adults infected with SARS-CoV-2. Impaired liver function in patients infected with COVID-19 may occur due to a direct effect of the virus on hepatocytes, as well as being secondary to factors such as a systemic inflammatory response of the infected host, the onset of hypoxia (associated with lung damage), multiple organ failure, or due to abusive treatment using overlapping and hepatotoxic drugs. The purpose of this article is to describe a clinical case study regarding the clinical and paraclinical manifestations of liver damage in a 12-year-old child infected with SARSCoV-2, hospitalized at the Municipal Children’s Clinical Hospital „Valentin Ignatenco”, Republic of Moldova. Material and methods. The epidemiological, clinical and paraclinical data were used to highlight this study, followed by the conclusions of multidisciplinary specialists, retrieved from the inpatient medical records of the 12-yearold child with moderate COVID-19 infection, who was admitted for emergency treatment. Results. A 12-year-old patient F. was admitted to the „Covid-19” subunit, complaining of severe general malaise, fever up to 39°C, cough, rhinorrhea. The objective clinical examination revealed hepatomegaly and lack of splenomegaly. Laboratory findings determined leukocytosis 15.88 x109 /l, neutrophilia 72.2%, lymphopenia 26.1%, increased ESR (Erythrocyte Sedimentation rate) – 20 mm/h, increased CRP (C-reactive protein) >12.0 mg/l, increased ALT (alanine aminotransferase) by 16 (50.9-487-764 U/l) values compared to the normal reference and a 3-fold increase in AST (aspartate aminotransferase) that is higher than the normal range (55.8 - 113 - 181 U/l), an increased fibrinogen - 5.3 g/l, increased ferritin - 2834 pmol/l and D-dimer levels - 762 ng/ml. Hepatomegaly was detected on abdominal ultrasound. Covid-19 infection was confirmed by a rapid test of nasopharyngeal exudate for SARS-CoV-2 antigens. Conclusions. Patients with the novel coronavirus (COVID-19) show varying degrees of liver dysfunction, especially those with increased levels of AST and ALT. A question arises within the clinical practice, as whether the liver damage occurred due to direct viral hepatotoxicity or due to the drugs used in COVID-19 treatment

Diagnosticul postnatal al malformaţiilor congenitale cerebrale la copii

Department of Molecular Biology and Human Genetics, Paediatrics Department, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Early diagnosis of congenital brain malformations (CBM) in children represents one of the modern medical priorities in particular in medical genetics and neuropaediatrics. In the Republic of Moldova CBM consists of about 25% among all CM in children , taking the fourth place after heart CM. Objective of the study. The purpose of this work is to highlight the role of congenital malformations monitoring in the Republic of Moldovain postnatal diagnosis in children with CBM. Material and Methods. During the investigation process, there was a medical genetic consultation which was done with the purpose of examining the group of 457 children within the pediatric age with the suspicion to CBM , they were referred to CSRGM examination in the Institute of Mother and Child during the period of 2018-2021. Among all of them , 64 children were diagnosed with CBM. Results. Clinical genetic examination and interpretation of paraclinical and imagistics results allowed to diagnose CBM in 64 cases. It was established that the most frequently diagnosed CBM was hydrocephalus in 15 cases (23,4%) followed by anencephaly — 3 cases (4,7%). Among the other CBM the most frequent were: isolated spina bifida — 6 cases (9,4%), microcephaly — 7 cases (10,9%), agenesis of the isolated corpus callosum- 8 cases, cerebral abnormalities — 7 cases (10,9%), ventricularmegaly — 11 cases (17,2%), segmental brain aplasia — 3 cases (4,7%). Through citogenetic methods were diagnosed diverse sindromes of numerous and structural cromozomes in 21 cases (32,8%). Conclusion. Medical genetic consultation represents an efficient method of postnatal diagnosis of congenital brain malformations in children of pediatric age.Introducere. Diagnosticul precoce al malformațiilor congenitale cerebrale (MCC) la copii reprezintă una dintre prioritățile medicinei contemporane, în special ale geneticii medicale și ale neuropediatriei. În Republica Moldova MCC constituie circa 25% dintre toate MC la copii, plasându-se pe poziția a patra. Scopul lucrării. Evidenţierea rolului monitoring-ului malformațiilor congenitale din RM în diagnosticul postnatal al copiilor cu risc de MCC. Material și metode. În procesul investigaţiei s-a recurs la consultul medico-genetic, care a avut drept scop identificarea grupului-ţintă – 457 copii de vârstă pediatrică cu suspecție la MCC, trimiși spre examinare în CSRGM din cadrul Institutului Mamei şi Copilului, în perioada anilor 2018-2021. Dintre aceștia, 64 de copii au fost diagnosticați cu MCC. Diagnosticul postnatal citogenetic – cariotiparea. Rezultate. Examinarea clinico-genetică și interpretarea rezultatelor paraclinice și imagistice au permis diagnosticarea MCC în 64 de cazuri. S-a constatat că cea mai frecventă MCC diagnosticată a fost hidrocefalia – 15 cazuri (23.4%), urmată de anencefalia – 3 de cazuri (4.7%). Dintre alte MCC, cele mai frecvente: spina bifida izolată - 6 cazuri (9.4%), microcefalia – 7 cazuri (10.9%), agenezia corpului calos izolat – 8 cazuri (12.2%), encefalocele – 4 cazuri, anomalii cerebelare – 7 cazuri (10.9%), ventriculomegalie - 11 cazuri (17.2%), aplazii cerebelare segmentare – 3 cazuri (4.7%). Prin metode citogenetice s-au diagnosticat, în 21 cazuri (32.8%), diverse sindroame cromozomiale. Concluzii. Consultul medico-genetic reprezintă o metodă eficientă de diagnostic postnatal al malformaţiilor congenitale cerebrale, la copiii de vârstă pediatrică

NEUROGENETIC FEATURES IN X-FRAGILE SYNDROME

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Sindromul X fragil (SXF) sau Martin-Bell reprezintă o afecțiune genetică cauzată de repetări trinucleotidice CGG în gena FMR1. SXF este cea mai răspândită cauză de dizabilitate intelectuală moștenită cu variat grad de severitate și cea mai frecventă cauză monogenă a tulburării din spectrul autismului (TSA), cu o incidență de 1 la 3.6004.000 băieți și 1 la 4.000-6.000 fete. Scopul studiului: evaluarea manifestărilor clinice și genetice prin estimarea unui caz clinic al sindromului X Fragil la un copil, cu scop de ameliorare a diagnosticului precoce. Rezultate. Băiat de 6 ani, se află la evidență TSA, a fost examinat pe cale neurogenetică, pentru abordare diagnostică. Antecedentele perinatale neagravate. Frecvent – infecții de tip ORL, periodic – reflux gastroesofagian. Examen clinic: urechi mari, fața lungă, platfus, deficit de atenție, hiperactivtate, agresivitate, dereglări de vorbire și limbaj, la fel, modificări sugestive pentru TSA (de socializare, comunicare și comportamentale). Manifestări de același tip, însă sub o forma mai ușoară au fost depistate la fratele mai mic. A fost sugerat diagnosticul de SXF. Imagistica prin RMN cerebrală: fără modificări patologice. Teste molecular-genetice: mutații în gena FMR1 (221 de repetări trinucleotidice CGG). Teste citogenetice: cariotipul - 46,XY. Concluzii. Simptomele pozitive ale TSA deseori pot pune în discuție prezența unui sindrom genetic asociat, care necesită confirmare printr-o o perioadă mai îndelungată de evaluare. Testările genetice contribuie la recunoașterea cazurilor de boli genetice la copiii cu TSA, cel mai des întâlnindu-se SXF. Consilierea genetică antenatală permite planificarea familială și reducerea acestei boli.Introduction. Fragile X syndrome (FXS) or Martin-Bell syndrome is a genetic disorder caused by CGG trinucleotide repeats in the FMR1 gene. FXS is the most prevalent cause of inherited intellectual disability of varying severity and the most common monogenic cause of autism spectrum disorder (ASD), with an incidence of 1 in 3,600-4,000 boys and 1 in 4,000-6,000 girls. Objective of the study. To evaluate clinical and genetic manifestations by estimating a clinical case of Fragile X syndrome in a child, with the aim of improving early diagnosis. Results. A 6-year-old boy, on ASD record, neurogenetically examined for diagnostic approach. Perinatal history not recorded. Frequent – ENT type infections, periodic - gastroesophageal reflux. Clinical examination: large ears, long face, flatfoot, attention deficit, hyperactivity, aggressiveness, speech and language disorders, as well as changes suggestive of ASD (social, communication and behavioral). Manifestations of the same type, but in a milder form were detected in the younger brother. The diagnosis of FXS was suggested. Brain MRI imaging: no pathological changes. Molecular genetic tests: mutations in the FMR1 gene (221 CGG trinucleotide repeats). Cytogenetic tests: karyotype - 46,XY. Conclusions. Positive symptoms of ASD often call into question the presence of an associated genetic syndrome, which needs to be confirmed by a longer period of evaluation. Genetic testing contributes to the recognition of genetic disorders in children with ASD, most commonly FXS. Antenatal genetic counselling enables family planning and reduction of this disorder

Neurogenetic aspects of congenital aminoacidopathies

Introducere. Aminoacidopatiile congenitale au fost denumite ca tulburări genetice datorate dereglării procesului de sinteză și/sau degradare al proteinelor. Studiile au determinat manifestări clinice neurologice (hipotonie, ataxie, retard fizic/cognitiv, distonie, etc.) din primele zile de viață a copilului. Scopul studiului. Evidențierea rolului aspectului neurogenetic în aminoacidopatiile congenitale, analiza manifestărilor clinice și aprecierea gravității pentru diagnosticarea precoce și inițierea tacticii de tratament al acestui grup de patologii. Material și metode. Am utilizat metoda observațională a studiilor oficiale, sinteza și analiza critică a peste 30 de articole publicate din anii 2016-2023 pe platformele PubMed, Medscape, NEJM, GeneCards, Lecturio, AMBOSS. Rezultate. În urma analizei studiilor clinice au fost observate multiple modificări funcționale ale sistemului nervos central. Erorile apărute în expresia genelor responsabile de metabolismul proteic s-au reflectat prin semne și simptome atât cognitive, cât și fizice. Astfel acestea au dus la dezechilibre în neurotransmițători (ex.: dopamina, serotonina, noradrenalina), neurotoxicitate (ex.: creșterea excesivă de fenilepinefrină), neurodegenerare (ex.: defectele de glutamat și arginină). În rezultatul celor enumerate s-au determinat simptome patologice neurologice: tulburări de comportament, dereglări ale motricității, dizabilitate intelectuală, convulsii, encefalopatie, neuropatie optică și retard psiho-verbal. Concluzii. Studiile recente au arătat că reglarea epigenetică a expresiei genelor are un rol semnificativ în dezvoltarea aminoacidopatiilor congenitale. Modificările ce au loc la nivelul ADN-ului au dus la dereglarea ireversibilă a funcțiilor celulelor întregului organism, în special la nivelul țesutul cerebral.Background. Congenital aminoacidopathies have been named as genetic disorders due to the dysregulation of the protein synthesis and/or degradation process. Studies have determined neurological clinical manifestations (hypotonia, ataxia, physical/cognitive retardation, etc.) from the first days of the child’s life. Objective of the study. To highlight the role of the neurogenetic aspect in congenital aminoacidopathies, analysis of clinical manifestations and assessment of severity for early diagnosis and initiation of treatment tactics of this group of pathologies. Material and methods. We used the observational method of official studies, the synthesis and critical analysis of over 30 articles published from 2016-2023 on the platforms PubMed, Medscape, NEJM, GeneCards, Lecturio, AMBOSS. Results. Following the analysis of clinical studies, multiple functional changes of the central nervous system were observed. Errors in the expression of genes responsible for protein metabolism were reflected in both cognitive and physical signs and symptoms. Thus they led to imbalances in neurotransmitters (e.g.: dopamine, serotonin, noradrenaline), neurotoxicity (e.g.: excessive increase of phenylepinephrine), neurodegeneration (e.g.: defects of glutamate and arginine). Because of those listed, pathological neurological symptoms were determined: behavior disorders, motor disorders, intellectual disability, seizures, encephalopathy, dystonia, optic neuropathy, and psycho-verbal retardation. Conclusion. Recent studies have shown that epigenetic regulation of gene expression has a significant role in the development of congenital aminoacidopathies. The changes taking place at the DNA level led to the irreversible deregulation of the cell functions of the entire body, especially at the brain tissue level

NEUROFIBROMATOSIS: CLINICAL, GENETIC, AND NEUROLOGICAL FEATURES

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Neurofibromatoza de tip 1 (NF1) sau boala Von Recklinghausen, este o boală genetică rară caracterizată prin multiple tumori benigne ale nervilor și pielii (neurofibroame) și leziuni maculare pe piele, având ca rezultat manifestări sistemice fenotipic eterogene. Scopul studiului. evidențierea aspectelor clinico-genetice și neurologice ale neurofibromatozei prin studiul unui caz clinic bazat pe determinarea asocierii dintre tabloul neurologic și particularitățile clinico-genetice specifice. Material și metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. A fost studiată literatura de specialitate privind cazurile similare. Rezultate. Pacientă, vârsta 18 ani, s-a adresat cu următoarele acuze: noduli multipli pe cap și spate asociate cu macule și leziuni ale pielii. Primele simptome au apărut în copilărie la vârsta de 7 ani. Manifestări de același tip, dar cu o formă mai ușoară au fost depistate la mama și fratele mai mic. La vârsta școlară a prezentat tulburări de învățare. Examen fizic: hiperpigmentare, leziuni cutanate pe spate, axilare și inghinale; noduli cutanați în regiunea posterioară a capului, o masă în regiunea maleolei mediale > 6 cm. Acuitatea vizuală, retina în normă, noduli Lisch prezenți. Diagnosticul a fost stabilit în prezența a două și mai multe criterii de diagnostic, confirmat prin investigații molecular-genetice: mutație în gena NF1. Concluzii. Neurofibromatoza este o tulburare multisistemică, astfel, diagnosticul precoce poate fi dificil și se bazează pe particularități clinice. Diagnosticul genetic nu ne poate oferi informații despre severitatea manifestărilor neurologice la pacienții compromiși.Background. Neurofibromatosis type 1 (NF1), or Von Recklinghausen’s disease, is a rare genetic disorder characterized by multiple benign nerve and skin tumors (neurofibromas) and macular lesions on the skin, resulting in phenotypically heterogeneous systemic manifestations. Objective of the study. To highlight clinical-genetic and neurological aspects of neurofibromatosis by studying a clinical case based on determining the association between the neurological picture and specific clinical-genetic features. Material and methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The literature on similar cases has been studied. Results. Patient, age 18, presented with the following complaints: multiple nodules on the head and back associated with macules and skin lesions. The first symptoms appeared in childhood at the age of 7. Manifestations of the same type, but in a milder form, were detected in the mother and younger brother. At school age, she showed learning disabilities. Physical examination: hyperpigmentation, skin lesions on the back, axilla, and groin; skin nodules in the posterior region of the head, a mass in the medial malleolus region > 6 cm. Visual acuity, retina normal, Lisch nodules present. The diagnosis was determined in the presence of two and more diagnostic criteria, confirmed by molecular-genetic investigations: mutation in the NF1 gene. Conclusions. Neurofibromatosis is a multisystem disorder, thus an early diagnosis can be difficult and is based on clinical features. A genetic diagnosis cannot give us information about the severity of neurological manifestations in compromised patients