Miescher granulomatous cheilitis. Clinical case

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Cheilita granulomatoasă Miescher este o maladie rară, care se caracterizează prin hipertrofia uneia sau a ambelor buze. Are o consistență elastică, mai rar fiind dură și atinge variate dimensiuni. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic, rar întâlnit în practica dermatologică, de Cheilita granulomatoasă Miescher, după suportarea bolii Covid-19. Material și metode. Studiu de caz clinic prospectiv, vizând o pacientă în vârstă de 47 ani, tratată în cadrul Spitalului Dermatologie și Maladii Comunicabile. Rezultate. Istoricul bolii de 5 luni, cu apariția episoadelor recurente de edem al buzei inferioare, cu permanentizarea treptată a edemului și extinderea acestuia spre zona infralabială. Primul episod s-a instalat la a 5-a zi după debutul bolii Covid-19. Evolutiv, edemul diminua, dar ulterior reapărea, treptat implicând zonele adiacente. La examenul obiectiv se atestă hipertrofia buzei inferioare, eritem, edem pronunțat, consistență dur elastică, contur în regiunea perilabială și pe versantul mucos al buzei inferioare. Nodulii limfatici regionali nu sunt măriți. Nu a fost stabilită afectarea nervului facial. O serie de investigații paraclinice, inclusiv radiografia cutiei toracice, testarea IgE serică totală, testarea panelului de anticorpi antinucleari și colonoscopie, nu a relevat modificări patologice semnificative. Examenul histopatologic a confirmat prezența inflamației granulomatoase, preponderent epiteloide cu incluziuni plasmo-limfocitare, fără component necrotic, la nivelul dermului reticular superior. Concluzii. Apariția cheilitei granulomatoase Miescher la scurt timp după debutul bolii Covid-19, conferă un interes special cazului prezentat. Diagnosticul are la bază modificările clinice caracteristice, precum și cele histopatologice plauzibile. Excluderea infecție micotice și micobacteriene argumentează diagnosticul final.Background. Granulomatous cheilitis of Miescher, is a rare disease characterized by hypertrophy of one or both lips. It has an elastic consistency, rarely being hard, and reaches various sizes. Objective of the study. Presentation of a clinical case, rarely seen in dermatological practice, of Miescher granulomatous cheilitis, after suffering from the Covid-19 disease. Material and methods. Prospective clinical case study, targeting a 47-year-old patient, treated at the Dermatology and Communicable Diseases Hospital. Results. 5-month history of the disease, with the appearance of recurrent episodes of edema of the lower lip, with gradual permanent edema and its extension to the infralabial area. The first episode occurred on the 5th day after the onset of the Covid-19 disease. Evolutionarily, the edema decreased, but later reappeared, gradually involving the adjacent areas. The objective examination shows hypertrophy of the lower lip, erythema, pronounced edema, hard elastic consistency, and outline in the perilabial region and on the mucous slope of the lower lip. Regional lymph nodes are not enlarged. It was not established that the facial nerve was affected. A series of paraclinical investigations, including chest radiography, total serum IgE testing, antinuclear antibody panel testing, and colonoscopy, revealed no significant pathological changes. The histopathological examination confirmed the presence of granulomatous inflammation, predominantly epithelioid with plasma-lymphocyte inclusions, without necrotic component, at the level of the upper reticular dermis. Conclusion. The appearance of Miescher granulomatous cheilitis shortly after the Covid-19 disease gives special interest to the presented case. The diagnosis is based on characteristic clinical changes, as well as plausible histopathological ones. Exclusion of mycotic and mycobacterial infection argues for the final diagnosis

Familial benign pemphigus Hailey-Hailey: a case presentation

Generalităţi. Boala Hailey-Hailey (pemfigus benign familial) este o genodermatoză (mutaţii în gena ATP2C1) rară, cu transmitere autosomaldominantă, caracterizată printr-o fragilitate crescută a pielii şi structură anormală a desmozomilor. La instalarea diagnosticului, pe lângă tabloul clinic specific şi antecedentele familiale, o importanţă semnificativă o are examenul histopatologic: bula situată suprabazal, papilomatoza – papile dermice cu aspect „în degete de mănuşă”, care proemină în interiorul bulei, pe alocuri cu asociere de hiperkeratoză. Prezentare de caz. Prezentăm cazul unei paciente de 43 de ani, din mediul rural, observată în secţia femei a Spitalului Dermatologie şi Maladii Comunicabile, cu diagnosticul Pemfi gus benign familial Hailey-Hailey, durata maladiei fi ind de aproximativ 7 ani. Pacienta s-a tratat ambulator, de mai multe ori, pentru intertrigo şi lichen plan, cu efect curativ neînsemnat. Cazuri asemănătoare s-au constatat la bunică, tată, soră şi frate. Pentru prima dată, erupţia s-a observat pe gât. Datele obiective relevă prezenţa plăcilor eritemato-veziculo-buloase, zemuinde, circinate, cu tendinţă spre confl uare, macule hipercromice, localizate în pliurile axilare, submamare şi pe gât, asociate de prurit. Semnul Nikolsky a fost negativ. Diagnosticul s-a stabilit în baza următoarelor date: tablou clinic, antecedente familiale, examen histopatologic. S-a observat o evoluţie favorabilă în tratamentul indicat, care a inclus: corticoizi pe cale generală (doze moderate de prednison cu reducere treptată), dermatocorticoizi, loţiuni antiseptice. Concluzii. Cazul este adus în discuţie pentru raritatea acestuia şi particularităţile clinico-evolutive specifi ce. Maladia a evoluat timp de mai mulţi ani cu aspect de intertrigo şi lichen plan, ceea ce a creat difi cultăţi de diagnostic pozitiv şi diferenţial.Overview. Hailey-Hailey disease (familial benign pemphigus) is rare autosomal-dominant genodermatoses (induced by a mutation in ATP2C1 gene), which is chracterized by an increased skin fragility and abnormal structure of the desmosomes. A case report. A 43 year old female patient, originated from a rural region,was treated in Hospital of Dermatology and Communicable Diseases for familial benign pemphigus,the disease lasted for approximately 7 years. Initially,the patient was treated for intertrigo and lichen planus, but without any signifi cant eff ect. Similar clinical manifestations have been seen in the patient’s relatives: grandmother, father, sister and brother. For the fi rst time, skin lesions occurred on the patients’ neck. Clinical inspection revelead presence of erythematous macules covered with vesicle, bulla and erosions with oozing, which had a tendency to confluent together, itching hyperpigemented macules were seen in axila, submamary folds, as well as on neck. Nicolsky sign was negative. Diagnosis was made on the basis of clinical signs, heredetary anamnesis and histopathological report. Treament, which included systemic steroids, moderate dosage of prednisolone, topical steroids and antiseptic lotions, has shown a positive result. Conclusion. Th is case was presented for discussion due to its rarity

Cutaneous manifestations in pregnancy

Catedra Dermatovenerologie USMF ,,Nicolae Testemiţanu”Pregnancy is a physiological condition, but it can be aggravated by a series of cutaneo-mucous manifestations, which include a heterogeneous group of inflammatory skin diseases, some regarded as physiological, others - pathological diseases called "Specific dermatoses of pregnancy".Some of these diseases can cause problems regarding only mother's health, but others may affect the foetus and can cause premature birth or perinatal death of the child. Early diagnosis and prompt treatment are essential for improving the maternal and foetal prognosis. In this research work are presented the specific pathological dermatoses of pregnancy and are offered diagnostic and treatment algorithms. Graviditatea, fiind o stare fiziologică, poate fi agravată de o serie de manifestări cutaneo-mucoase, care cuprind un grup heterogen de boli inflamatorii ale pielii, unele considerate ca fiziologice, altele – patologice, maladii numite ,,dermatoze specifice sarcinii”. Unele dintre acestea cauzează probleme de sănătate doar mamei, altele însă pot afecta fătul şi pot cauza naşterea prematură sau moartea perinatală a acestuia. Diagnosticul precoce şi tratamentul prompt sunt esenţiale pentru ameliorarea pronosticului matern şi cel al fătului. În lucrarea dată sunt descrise dermatozele patologice specifice sarcinii, fiind oferite obţiuni de diagnostic şi tratament

Eritrodermie: între limfom cutanat și pityriasis rubra pilaris

Background. Erythroderma is defined as generalized erythema, which involves more than 90% of the skin surface. The most common causes are considered to be: psoriasis, post-drug allergic reactions, lymphoma/leukemia, atopic dermatitis, pityriasis rubra pilaris, infections (HIV, dermatophytosis). Objective of the study. Presentation of the clinical case of an erythrodermic patient, to illustrate the importance of establishing a correct diagnosis and treatment. Material and Methods. Retrospective clinical analysis of a clinical case. Results. The clinical case of a patient who, from the pathological anamnesis, suffers from type II diabetes mellitus, insulin-independent; grade II hypertension, high additional risk; CF II heart failure; chronic hepatitis of unidentified etiology. Dermatological status: chronic skin pathological process, exacerbated, inflammatory, generalized, skin infiltrate, with diffuse furfuraceous desquamation; at the level of the palms and soles there is moderate hyperkeratosis and superficial cracks. Skin biopsy revealed hyperkeratosis with alternating bands of orthokeratosis and parakeratosis; grows wide and short epidermal, with superficial perivascular lymphocytic infiltrate, stipulating the diagnosis of pityriais rubra pilaris. Axillary lymphatic ganglion puncture on the right specified the diagnosis of non-Hodgkin’s lymphoma. Conclusion. In order to optimize the diagnosis and management of the erythrodermic patient, it is necessary to evaluate all possible etiologies, to exclude the development of severe complications. The dermatologist plays an essential role in the management of patients with erythroderma.Introducere. Eritrodermia este definită ca un eritem generalizat, care implică mai mult de 90% din suprafața cutanată. Cauzele cele mai frecvente sunt: psoriazisul, reacțiile alergice post-medicamentoase, limfomul/leucemia, dermatita atopică, pityriasis rubra pilaris și infecțiile (HIV, dermatofitozele). Scopul lucrării. Prezentarea cazului clinic a unui pacient eritrodermic, pentru ilustrarea importanței stabilirii unui diagnostic și tratament corect. Material și Metode. Analiza clinica retrospectiva a unui caz clinic. Rezultate. Se prezintă cazul clinic al unui pacient, care din anamneza patologică suferă de diabet zaharat tip II, insulino-independent; hipertensiune arterială gradul II, risc adițional înalt; insuficiență cardiacă CF II; hepatită cronică de etiologie neidentificată. Statutul dermatologic: procesul patologic cutanat cronic, în acutizare, inflamator, generalizat, infiltrat cutanat moderat, cu descuamare furfuracee difuză; la nivelul palmelor și plantelor - hiperkeratoză moderată și fisuri superficiale. Biopsia cutanată a evidențiat hiperkeratoză cu benzi alternante de ortokeratoză și parakeratoză; creste epidermale late și scurte, infiltrat limfocitar perivascular superficial, stipulând diagnosticul de pityriais rubra pilaris. Puncția ganglionului limfatic axilar pe dreapta a precizat diagnosticul de limfom non-Hodgkin. Concluzii. Pentru a optimiza diagnosticul și managementul pacientului eritrodermic, este necesară evaluarea tuturor cauzelor posibile, pentru a exclude dezvoltarea unor complicații severe. Dermatologul joacă un rol esențial în managementul pacienților cu eritrodermie

ERYTHRODERMIA: BETWEEN SKIN LYMPHOMA AND PITYRIASIS RUBRA PILARIS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Eritrodermia este definită ca un eritem generalizat, care implică mai mult de 90% din suprafața cutanată. Cauzele cele mai frecvente sunt: psoriazisul, reacțiile alergice post-medicamentoase, limfomul/leucemia, dermatita atopică, pityriasis rubra pilaris și infecțiile (HIV, dermatofitozele). Scopul lucrării. Prezentarea cazului clinic a unui pacient eritrodermic, pentru ilustrarea importanței stabilirii unui diagnostic și tratament corect. Material și Metode. Analiza clinica retrospectiva a unui caz clinic. Rezultate. Se prezintă cazul clinic al unui pacient, care din anamneza patologică suferă de diabet zaharat tip II, insulino-independent; hipertensiune arterială gradul II, risc adițional înalt; insuficiență cardiacă CF II; hepatită cronică de etiologie neidentificată. Statutul dermatologic: procesul patologic cutanat cronic, în acutizare, inflamator, generalizat, infiltrat cutanat moderat, cu descuamare furfuracee difuză; la nivelul palmelor și plantelor - hiperkeratoză moderată și fisuri superficiale. Biopsia cutanată a evidențiat hiperkeratoză cu benzi alternante de ortokeratoză și parakeratoză; creste epidermale late și scurte, infiltrat limfocitar perivascular superficial, stipulând diagnosticul de pityriais rubra pilaris. Puncția ganglionului limfatic axilar pe dreapta a precizat diagnosticul de limfom non-Hodgkin. Concluzii. Pentru a optimiza diagnosticul și managementul pacientului eritrodermic, este necesară evaluarea tuturor cauzelor posibile, pentru a exclude dezvoltarea unor complicații severe. Dermatologul joacă un rol esențial în managementul pacienților cu eritrodermie.Background. Erythroderma is defined as generalized erythema, which involves more than 90% of the skin surface. The most common causes are considered to be: psoriasis, post-drug allergic reactions, lymphoma/leukemia, atopic dermatitis, pityriasis rubra pilaris, infections (HIV, dermatophytosis). Objective of the study. Presentation of the clinical case of an erythrodermic patient, to illustrate the importance of establishing a correct diagnosis and treatment. Material and Methods. Retrospective clinical analysis of a clinical case. Results. The clinical case of a patient who, from the pathological anamnesis, suffers from type II diabetes mellitus, insulin-independent; grade II hypertension, high additional risk; CF II heart failure; chronic hepatitis of unidentified etiology. Dermatological status: chronic skin pathological process, exacerbated, inflammatory, generalized, skin infiltrate, with diffuse furfuraceous desquamation; at the level of the palms and soles there is moderate hyperkeratosis and superficial cracks. Skin biopsy revealed hyperkeratosis with alternating bands of orthokeratosis and parakeratosis; grows wide and short epidermal, with superficial perivascular lymphocytic infiltrate, stipulating the diagnosis of pityriais rubra pilaris. Axillary lymphatic ganglion puncture on the right specified the diagnosis of non-Hodgkin’s lymphoma. Conclusion. In order to optimize the diagnosis and management of the erythrodermic patient, it is necessary to evaluate all possible etiologies, to exclude the development of severe complications. The dermatologist plays an essential role in the management of patients with erythroderma

Differential approach in figurate erythemas: clinical case

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Eritemul inelar centrifug (EIC) este un fenomen cronic, reactiv al pielii, caracterizat prin plăci eritematoase inelare, arciforme, policiclice, cu extindere centrifugala. EIC este adesea asociat cu infecții fungice, bacteriene, administrare de medicamente, afecțiuni autoimune sau endocrine, neoplazii. Scopul lucrării. evidențierea importanței diagnosticului diferențial al maladiilor manifestate prin leziuni eritematoase figurate, prin prisma unui caz clinic. Material și metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat prin biopsie cutanată. A fost studiată literatura privind cazurile similare. Rezultate. Pacienta internată în staționar cu acuzele: leziuni cutanate diseminate la nivelul membrelor superioare și inferioare, fără senzații subiective. Din anamneză, leziunile au apărut primar cu 8 ani în urmă, în timpul sarcinii, pe membrele superioare și inferioare. Testul la Ac către Borrelia burgdoferi IgM si IgG - negativ. La examenul microscopic cu KOH a fost exclusă infecția fungică. Medicul de familie a indicat Desloratadină oral cu efect terapeutic pozitiv. Peste 6 ani, leziunile au reapărut. Test calitativ IgM la boala Lyme - pozitiv. La biopsia cutanată - modificări patologice caracteristice pentru EIC: infiltrat limfocitar perivascular dens; spongioză și hiperkeratoză cu parakeratoză. Concluzie. Diagnosticul diferențial al EIC poate fi dificil, simptomele si semnele sale pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni cutanate, cum ar fi eritemul migrator, TBC, tinea corporis, erythema marginatum, sifilis, erythema gyratum repens.Background. Erythema annulare centrifugum (EIC)- a chronic, reactive skin phenomenon, characterized by annular, arciform, polycyclic, erythematous plaques that expand centrifugally. EIC is often associated with fungal, bacterial infections, drug administration, autoimmune or endocrine disorders, neoplasms. The objective of the study. To highlight the importance of the differential diagnosis of diseases manifested by figurative erythematous lesions, through a clinical case. Material and methods. History, clinical and paraclinical data were taken retrospectively from the medical record. The patient was investigated by skin biopsy. Literature on similar cases was studied. Results. Patients complains widespread skin lesions on the upper and lower limbs, without subjective sensations. From the anamnesis, the lesions first appeared 8 years ago, during pregnancy, in the upper and lower limbs. Borrelia burgdoferi IgM and IgG antibody test - negative. Fungal infection was excluded by microscopic examination. The therapist indicated oral Desloratadine with a positive therapeutic effect. After 6 years, the lesions reappeared. Qualitative IgM test for Lyme disease - positive. The infectionist prescribed antibiotic-therapy for Lyme disease. The skin biopsy revealed characteristic pathological changes for EIC: dense perivascular lymphocytic infiltrate; spongiosis and hyperkeratosis with parakeratosis. Conclusion. The differential diagnosis of EIC can be difficult because its symptoms and signs can be similar to those of other skin conditions, such as erythema migrans, TB, tinea corporis, erythema marginatum, syphilis, and erythema gyratum repens

Psoriasis in children and adolescents

Material şi metode. S-a efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 103 pacienţi cu psoriazis, cu vârste cuprinse între 1 an şi 17 ani (băieţi/fetiţe – 64/39), trataţi în Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile. Rezultate. Repartizarea conform vârstei a fost următoarea: până la 5 ani – 11, până la 10 ani – 16, până la 15 ani – 29 şi până la 17 ani – 47 de pacienţi. Durata maladiei a oscilat între 3 luni şi 11 ani, media fiind de 3,8 ani. În 69,9% cazuri, maladia a debutat în perioada rece a anului. Anamneza familială pozitivă s-a înregistrat în 45,6% cazuri, inclusiv: rude de gradul I – 45, rude de gradul II – 2 cazuri. S-a depistat un spectru de factori declanşatori posibili: stresul psihoemoţional – 17, infecţii respiratorii acute – 15, focare de infecţie cronică – 32 (tonzilită – 13, gastrită – 9, uretrită – 4, carie dentară – 2, colecistită – 2, pancreatită – 2). S-a constatat asocierea psoriazisului cu alte maladii, inclusiv: obezitate de gradul II-III şi acnee vulgară – câte 7 cazuri, veruci vulgare – 2, pitiriazis rozat şi epilepsie – câte 1 caz. Psoriazis vulgar (papule şi placarde) s-a constatat la 73 de pacienţi, iar cel acut (gutat) – la 15 pacienţi. Localizarea erupţiei în pliuri şi pe faţă s-a evidenţiat, respectiv, în 15,5% şi 11,6% cazuri. Artropatie psoriazică s-a observat la 15 pacienţi, inclusiv: artrită interfalangiană distală – 5 cazuri, oligoartrită simetrică – 4, poliartrită simetrică seronegativă – 3, spondilită şi coxoileită – 3 cazuri. Afectări unghiale s-au înregistrat în 4,85% cazuri. Pruritul s-a constatat în 83% cazuri. Schimbări paraclinice depistate: anemie – 31%, limfocitoză – 27,1%, VSH accelerată – 18,4%, proteina C reactivă (4+) – 1,94% cazuri. S-a indicat tratament de rutină, inclusiv UVB în bandă îngustă 311 nm. Concluzii. Repartiţia cazuisticii luate în studiu, conform formelor clinice de boală, a conchis că psoriazisul a avut, cel mai des, un aspect vulgar, în plăci şi placarde, inclusiv, cu localizări în pliuri şi pe faţă, urmat de psoriazisul gutat, semnalat frecvent ca o formă de debut a bolii la copii şi, oarecum mai rar, psoriazisul artropatic. Rolul unor factori declanşatori ai maladiei este evident în cazuistica studiată. De menţionat, prezenţa pruritului în marea majoritate a cazurilor.Material and methods. A retrospective research has been done on 103 patients with psoriasis, aged from 1 till 17 years old (male/female ratio – 64/39) and treated in Hospital of Dermatology and Communicable Diseases. Results. Repartition of patients by the age was as follows: up to 5 years – 11 cases, up to 10 years – 16 cases, up to 15 years – 29 and up to 17 years – 47 patients respectively. Duration of the disease oscillated between 3 months and 11 years, mean age is about 3.8 years. In 69.9% of cases the disease occurred in cold time of the year. An aggravated heredity has been observed in 45.6% of cases: 1st degree relatives – 45 cases, 2nd degree relatives – in 2 cases. A large spectrum of possible trigger factors was detected: emotional stress – 17 cases, acute respiratory infections – 15 cases, chronic infections – 32 cases (tonsillitis – 13, gastritis – 9, urethritis – 4, dental caries – 2 cases, cholecystitis – 2, pancreatitis – 2 cases). Association of psoriasis with some comorbidities was observed: the 2nd-3rd degree obesity, as well as acne vulgaris – 7 cases respectively, common warts – 2 cases, pityriasis rosea and epilepsy – 1 case each. Cutaneous psoriasis (papules and plaques) – was described in 73 patients and acute (guttate) in 15 patients. Skin folds and face involvement was present in 15.5% and 11.6% of patients, respectively. Psoriatic arthritis was observed in 15 patients as follows: distal interphalangeal arthritis – 5 cases, symmetric oligoarthritis - 4, seronegative symmetric polyarthritis – 3, spondyloarthropathy and sacroileitis – 3 cases respectively. Nail involvement was registered in 4.85% of cases. 83% of patients complained of pruritus. Paraclinical deviations included the following: anemia – in 31% of cases, lymphocytosis – 27.1%, ESR acceleration – 18.4%, C reactive protein 4+ -1.94% of cases. Patients have received an obvious treatment, inclusively a 311 nm narrowband UVB phototherapy. Conclusions. Distribution of the clinical forms of disease has shown a significant prevalence of papules and plaques, inclusively with face and skin folds involvement, followed by guttate psoriasis as the most frequent form of debut in children, as well as psoriatic arthritis. Trigger factors were also indicted in the research. It is important to mention the presence of pruritus in the majority of cases

Mucinoza papuloasă în sinteze clinice

Background. Lichen myxedematosus, also known as papular mucinosis is a rare skin pathology, with chronic and progressive evolution, characterized by the presence of mucin deposits on the skin. Objective of the study. Presentation of a rare clinical case in the medical practice of lichen myxedematosus in a detained patient. Material and Methods. The patient complained of disseminated skin lesions. From anamnesis the first lesions appeared about 5-6 months ago, on the limbs, without subjective sensations, which then spread. Objective and paraclinical examination were provided (general blood/urine analysis, coagulogram, biochemical analysis, RPR, viral hepatitis markers, thyroid hormones, abdominal ultrasonography, HIV test, histopathological examination). Results. Multiple erythematous, infiltrative, symmetrical grouped papules, having a diameter of 1-4 mm, with confluence tendency, were diffusely located on the face, trunk, extensible parts of the upper limbs and lower limbs. The patient was diagnosed HIV and HBs Ag positive. The thyroid function was normal and the rest of the investigations showed no considerable deviations. Histopathology examination revealed mucin deposits and fibroblast proliferation in the reticular dermis, the hypodermis; and a mild perivascular lymphocytic infiltrate. Conclusion. Early and correct diagnosis of lichen myxedematosus requires increased vigilance due to the possibility of association with extracutaneous manifestations and cancerous conditions. The diagnosis is based on four criteria: generalized papular and sclerodermoid lesions; mucin deposition, fibroblast proliferation, and fibrosis in the histopathology; monoclonal gammopathy and no thyroid disorders.Introducere. Lichenul mixedematos, cunoscut și sub numele de mucinoză papuloasă este o patologie cutanată rară, cu evoluție cronică, progresivă, caracterizată prin prezența depozitelor de mucină la nivelul pielii. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic rar întâlnit în practica medicală, de lichen mixedematos la un pacient aflat în detenție. Material și Metode. A fost examinat pacientul cu acuze la leziuni cutanate diseminate. Anamnestic primele leziuni au apărut aproximativ cu 5-6 luni în urmă, pe membre, fără senzații subiective, care mai apoi au diseminat. A fost examinat obiectiv și paraclinic (analiza generală a sângelui/urinei, coagulograma, analiza biochimică, RPR, markerii hepatitei virale, hormonii tiroidieni, ultrasonografia abdominală, testul la HIV, examen histopatologic). Rezultate. Obiectiv se atestă multiple papule eritematoase, infiltrative, simetrice, grupate, cu diametrul de 1-4 mm, cu tendință spre confluere, localizate difuz pe față, trunchi, părțile extensorii a membrelor superioare, membrele inferioare. A fost depistat HIV pozitiv și Ag HBs pozitiv. Funcția tiroidiană în normă; restul investigațiilor fără devieri considerabile. La examenul histopatologic s-au determinat depozite de mucină, proliferare fibroblastică în dermul reticular și hipoderm; infiltrat limfocitar perivascular ușor. Concluzii. Stabilirea precoce și corectă a diagnosticului de lichen mixedematos necesită o vigilență sporită datorită posibilității asocierii cu manifestări extracutanate și stări canceroase. Diagnosticul se bazează pe patru criterii: prezența leziunilor papulare, sclerodermoide generalizate; depunerilor de mucină, proliferarea fibroblastică; gammopatia monoclonală, absența disfuncțiilor tiroidiene

CLINICAL SYNTHESIS OF PAPULAR MUCINOSIS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Lichenul mixedematos, cunoscut și sub numele de mucinoză papuloasă este o patologie cutanată rară, cu evoluție cronică, progresivă, caracterizată prin prezența depozitelor de mucină la nivelul pielii. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic rar întâlnit în practica medicală, de lichen mixedematos la un pacient aflat în detenție. Material și Metode. A fost examinat pacientul cu acuze la leziuni cutanate diseminate. Anamnestic primele leziuni au apărut aproximativ cu 5-6 luni în urmă, pe membre, fără senzații subiective, care mai apoi au diseminat. A fost examinat obiectiv și paraclinic (analiza generală a sângelui/urinei, coagulograma, analiza biochimică, RPR, markerii hepatitei virale, hormonii tiroidieni, ultrasonografia abdominală, testul la HIV, examen histopatologic). Rezultate. Obiectiv se atestă multiple papule eritematoase, infiltrative, simetrice, grupate, cu diametrul de 1-4 mm, cu tendință spre confluere, localizate difuz pe față, trunchi, părțile extensorii a membrelor superioare, membrele inferioare. A fost depistat HIV pozitiv și Ag HBs pozitiv. Funcția tiroidiană în normă; restul investigațiilor fără devieri considerabile. La examenul histopatologic s-au determinat depozite de mucină, proliferare fibroblastică în dermul reticular și hipoderm; infiltrat limfocitar perivascular ușor. Concluzii. Stabilirea precoce și corectă a diagnosticului de lichen mixedematos necesită o vigilență sporită datorită posibilității asocierii cu manifestări extracutanate și stări canceroase. Diagnosticul se bazează pe patru criterii: prezența leziunilor papulare, sclerodermoide generalizate; depunerilor de mucină, proliferarea fibroblastică; gammopatia monoclonală, absența disfuncțiilor tiroidiene.Background. Lichen myxedematosus, also known as papular mucinosis is a rare skin pathology, with chronic and progressive evolution, characterized by the presence of mucin deposits on the skin. Objective of the study. Presentation of a rare clinical case in the medical practice of lichen myxedematosus in a detained patient. Material and Methods. The patient complained of disseminated skin lesions. From anamnesis the first lesions appeared about 5-6 months ago, on the limbs, without subjective sensations, which then spread. Objective and paraclinical examination were provided (general blood/urine analysis, coagulogram, biochemical analysis, RPR, viral hepatitis markers, thyroid hormones, abdominal ultrasonography, HIV test, histopathological examination). Results. Multiple erythematous, infiltrative, symmetrical grouped papules, having a diameter of 1-4 mm, with confluence tendency, were diffusely located on the face, trunk, extensible parts of the upper limbs and lower limbs. The patient was diagnosed HIV and HBs Ag positive. The thyroid function was normal and the rest of the investigations showed no considerable deviations. Histopathology examination revealed mucin deposits and fibroblast proliferation in the reticular dermis, the hypodermis; and a mild perivascular lymphocytic infiltrate. Conclusion. Early and correct diagnosis of lichen myxedematosus requires increased vigilance due to the possibility of association with extracutaneous manifestations and cancerous conditions. The diagnosis is based on four criteria: generalized papular and sclerodermoid lesions; mucin deposition, fibroblast proliferation, and fibrosis in the histopathology; monoclonal gammopathy and no thyroid disorders

Clinical case of primary syphilis associated with gonorrhea and trichomoniasis in a preschooler

Generalităţi. Se prezintă cazul unui copil de 7 ani, sex masculin, din mediul rural, internat în spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, în 2014, fiind depistat cu sifilis primar recent al pielii şi mucoaselor, ca urmare a unui contact sexual al pacientei de 15 ani. Obiectiv. Au fost observate următoarele semne clinice: ulceraţii pe glandul penian de 1-2 cm în diametru, rotunde, contur regulat, culoare roşiecărămizie, margini elevate, suprafaţă netedă, dur-elastice la palpare; câteva eroziuni pe foiţa internă a prepuţiului, de 3-6 mm, bine conturate, acoperite cu depuneri purulente; parafimoză; eliminări abundente din canalul uretral, galben-verzui, cu miros fetid; limfadenită inghinală bilaterală; papulo-vezicule pe trunchi, fese, coapse şi membre, multiple, mici, situate „în perechi”, unele fiind centrate de pustule şi cruste. Diagnosticul clinic s-a confirmat cu cel paraclinic, depistându-se Tr. pallidum, Neisseria gonorrhoeae, Trichomonas vaginalis din materialul recoltat şi testele serologice pozitive (RMP 4+, TPHA 4+). S-a stabilit următorul diagnostic: sifilis primar (şancru dur de tip ulceros şi eroziv; parafimoză); adenopatie inghinală bilaterală; scabie asociată cu piodermie acută; infecţie gonococică (uretrită acută); trichomoniază urogenitală. S-a indicat tratament general: benzilpenicilină - 1 mln. un. i/m, câte 400.000 un., de 6 ori în zi, 14 zile; benzatin-benzilpenicilină 2,4 mln. un. i/m; metronidazol 125 mg - de 2 ori în zi, 10 zile. Tratamentul topic a inclus: comprese umede cu sol. NaCl 10%; coloranţi anilinici, Baneocină ung., Sulf precipitat ung. 15%. Concluzii: Cazul este pus în discuţie pentru raritatea infecţiilor transmise sexual la copiii preşcolari.Overview. It is presented the case of a child of 7 years, hospitalized in the Dermatology and Communicable Diseases Hospital in 2014, for primary syphilis being detected after the sexual contact with a patient of 15 years old with recently manifested syphilis. Objectively. Were highlighted the following clinical signs: ulcers on the glans of penis 1-2 cm in diameter, round regular outline, color red-brick, elevated edges, smooth surface, tough - elastic to the touch; some erosion onto the inner foreskin, 3-6 mm, well shaped, covered by purulent deposits; paraphimosis; abundant elimination of the urethra, yellow-green, foul-smelling; bilateral inguinal lymphadenitis; papulopustular blisters on the trunk, buttocks, thighs and limbs, multiple, small, located “pairs”, some centered by pustules and crusts. The clinical diagnosis was paraclinically confirmed by detection the Tr. pallidum, Neisseria gonorrhoeae, Trichomonas vaginalis from the harvested material and positive serological tests (RMP 4+, TPHA 4+). It has been diagnosed: primary syphilis (chancre tough of ulcerous and erosive type; paraphimosis); bilateral inguinal lymphadenopathy; scabies associated with acute pyodermias; gonorrhea and trichomoniasis (acute urethritis). Systemic treatment included: benzylpenicillin 1 mln. un i/m to 400.000 by one, 6 times/day for 14 days; benzatin-benzylpenicillin 2.4 mln. un. i/m; Metronidazole 125 mg 2 times/day for 10 days. Topical treatment: wet compresses with 10% NaCl solution; aniline dyes, Baneocin ung., Sulphur ung. 15%. Conclusions: The case is brought to the discussions for rarity of sexually transmitted infections in preschool children