4 research outputs found
Accesibilitatea serviciilor de planificare familială și avort în siguranță în condițiile pandemiei COVID-19
Scopul. Evaluarea accesibilității serviciilor de planificare familială (SPF) și întreruperea
voluntară a cursului sarcinii în condiții de siguranță în pandemia cu COVID-19 și elaborarea
recomandărilor necesare pentru menținerea și îmbunătățirea prestării acestor servicii.
Obiective. Analiza rezultatele studiilor, practicilor internaționale, recomandărilor OMS și a
altor organizații internaționale referitor la accesibilitatea SPF și avortul în siguranță în condițiile
pandemiei COVID-19; analiza opiniei prestatorilor de servicii cu privire la organizarea SPF și
avortul sigur în condițiile pandemiei; evaluarea opiniei femeilor de vârstă reproductivă despre
accesul la SPF și avort sigur în condițiile pandemiei COVID-19; elaborarea recomandărilor
necesare pentru menținerea și îmbunătățirea prestării acestor servicii în situații pandemice.
Materiale și metode. Tipul studiului: mixt. Componenta cantitativă studiu transversal,
descriptiv, efectuat prin chestionarea a 213 medici obstetricieni-ginecologi și 320 de femei de
vârstă reproductivă, în perioada 01.11.2021-01.02.2022. Două chestionare elaborate în interesul
studiului au fost distribuite online (Google Forms) și pe suport de hârtie. Componenta calitativă a
studiului a reieșit din analiza răspunsurilor la întrebările deschise ale chestionarelor. Metodele
studiului – istorică, statistică, matematică, comparativă și grafică.
Rezultate obținute. Studiul demonstrează existența barierelor în accesarea SPF și avort
sigur în pandemia COVID-19, relatate atât de prestatorii, cât și de beneficiarii serviciilor.
Beneficiarele serviciilor relatează în 31,7% de cazuri că frica de a se infecta cu COVID-19 este
cea mai mare barieră în accesarea SPF, 24,9% din femei au declarat ca impediment starea de
9
carantină impusă, în 12,9% de cazuri - sistarea transportului public, iar lipsa mijloacelor
financiare - în 12,6% de cazuri. Prestatorii de servicii, în proporție de 50%, consideră că femeile
nu au putut beneficia de SPF și avort sigur din teama de a se infecta cu COVID-19, 21,5% din
cazuri opinează că o mare parte din beneficiare nu au avut posibilitatea de deplasare din cauza
sistării transportului public, 13,2% - consideră că femeile nu au avut surse financiare pentru
deplasarea spre instituția medicală, iar 8,7% din respondenți susțin că femeile nu au putut accesa
SPF din cauza carantinei impuse.
Medicii consideră că femeile au avut acces integral la SPF și avort sigur în 39,4% de
cazuri, 42,7% consideră că serviciile au fost prestate doar parțial, iar 15,5% de medici relatează
că femeile nu au avut acces la SPF. Privind tipul de servicii solicitate, studiul relevă că
solicitarea serviciilor de contracepție a crescut cu 8% în pandemie în raport cu perioada prepandemică, pe fondul descreșterii solicitării de servicii de concepere cu 6%. În aceste condiții,
majoritatea medicilor (38,5%) susțin că femeile au avut acces la contracepție, însă nu a fost o
diversitate de metode contraceptive, 35,21% din medici au relatat că au avut suficiente
contraceptive, iar 25,35% din medici au declarat că accesul la contraceptive a fost limitat și unele
metode de contracepție lipseau în instituțiile lor.
Evaluarea gradului de satisfacție a beneficiarilor a demonstrat că, în general, serviciile au
fost apreciate în mediu cu 8,15 de către femei – ceea ce reprezintă un nivel satisfăcător al
accesibilității la SPF și avort sigur.
Concluzii. Conform datelor studiului, informația insuficientă despre COVID-19, frica de
infectare, îmbolnăvirea medicilor din cauza COVID-19, starea de carantină impusă, programul
supraîncărcat al medicilor, sistarea transportului public cu limitarea deplasărilor au afectat
accesul la SPF și avort în siguranță. În același timp, o treime dintre medicii obstetricieniginecologi consideră consultațiile prin telemedicină drept o metodă acceptabilă pentru perioada
de pandemie, care ar trebui să fie utilizată pe larg în vederea sporirii accesului la servicii
Accesibilitatea serviciilor de planificare familială și avort în siguranță în condițiile pandemiei COVID-19 în Republica Moldova
Introduction. The aim of the research was to evaluate the accessibility of family planning services and safe abortion care during the COVID-19 pandemic and develop necessary recommendations for maintaining and improving the provision of these services in pandemic situations. Material and methods. To achieve the aim, a descriptive cross-sectional study was conducted from 01.11.2021 to 01.02.2022 on a sample of 213 obstetrician-gynecologists and 320 women of reproductive age. The collected data were analyzed using SPSS software. Results. FPS and SAC were reported to be incompletely provided during the COVID-19 pandemic by 42.7% of obstetrician-gynecologists. Limited access was also reported by 46.9% of beneficiaries of these services. Common obstacles/challenges regarding access to FPS and SAC include: insufficient information about COVID-19, fear of infection, doctors with COVID-19, imposed quarantine, overloaded work schedules of doctors, cessation of public transport with limited mobility, etc. Conclusions. The COVID-19 pandemic has resulted in a limitation of access to FPS and SAC, experienced by both beneficiaries and service providers at the country level. Analysis of obstacles and opportunities in the provision and access to services can serve to identify measures for broader accessibility to FPS and SAC in public health emergencies. There is an urgent need for policies and procedures whose implementation would ensure equitable and timely access to FPS and SAC in PHE, including the application of telemedicine as a modern too
Obesity hypoventilation syndrome associated with multiple comorbidities: a clinical case
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Obezitatea este o afecțiune cronică cu atingere poliorganică. Sindromul de hipoventilație a obezului (SHO) reprezintă asocierea între obezitate cu IMC >30 kg/ m 2 , hipercapnie diurnă și hipoxie în absența unei afecțiuni pulmonare, cu o prevalență de 0,4% la adulți, mai frecvent la bărbați cu vârsta peste 50 ani. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de obezitate morbidă cu SHO și comorbidități multiple. Material și metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost preluate din fișa de observație. S-a studiat literatura de specialitate privind complicațiile și comorbiditățile obezității în baza de date NCBI, perioada 2018-2023. Rezultate. Pacientă, 40 ani, IMC 73,5 kg/m 2 , spitalizată în mod urgent cu dispnee mixtă în repaus, adaus ponderal de 100 kg in ultimul an, limfedem al membrelor inferioare, somnolență diurnă. În anamneză: hipertensiune arterială, hipotiroidie subclinică, steatohepatită, amenoree secundară. Gazimetria sângelui a relevat hipercapnia (PCO 2 75,5 mmHg) și acidoza respiratorie (pH 7,225), SpO 2 70% (fără suport ventilator). Insulinorezistența confirmată prin HOMA-IR 4,3, cu valoarea HbA1C de 6,65%. EcoCG a evidențiat semne de hipertensiune pulmonară (PSAP 62 mmHg), regurgitarea valvei tricuspidei gradul III, hipertrofia VS și dilatarea cavităților drepte. În secția ATI, s-a asigurat ventilarea non-invazivă în regim CPAP, contribuind la ameliorarea stării. Concluzii. SHO cu multiple comorbidități este o condiție medicală, care necesită abordare și gestionare multidisciplinară. Particularitatea cazului de față este vârsta tânără și sexul feminin, cazuri similare sunt mai rar întâlnite în literatura de specialitate.Introduction. Obesity is a chronic condition with polyorganic involvement. Obesity hypoventilation syndrome (OHS) is the association between obesity with BMI >30 kg/ m2, diurnal hypercapnia and hypoxia in the absence of lung disease, with a prevalence of 0.4% in adults, more common in men over 50 years of age. Objective of the study. Presentation of a clinical case of morbid obesity with OHS and multiple comorbidities. Materials and methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the case history. The literature on the complications and comorbidities of obesity was studied in the NCBI database, years 20182023. Results. A 40-year female patient, BMI 73.5 kg/m2, urgently hospitalized with mixed dyspnea at rest, weight gain of 100 kg in the last year, lower limbs lymphedema, and daytime sleepiness. In the anamnesis: arterial hypertension, subclinical hypothyroidism, steatohepatitis, and secondary amenorrhea. ABG revealed hypercapnia (PCO 2 75.5 mmHg) and respiratory acidosis (pH 7.225), SpO 2 70% (without ventilatory support). Insulin resistance confirmed by HOMA-IR 4.3, with HbA1C value of 6.65%. EcoCG revealed pulmonary hypertension (PASP 62 mmHg), grade III tricuspid valve regurgitation, LV hypertrophy, and right cavities dilatation. In the ICU ward, noninvasive CPAP ventilation was provided, contributing to the improvement of the condition. Conclusions. OHS with multiple comorbidities is a medical condition that requires a multidisciplinary approach and management. The peculiarity of the present case is the young age and the female gender; similar cases are less common in the reviewed literature
Cu(II) AND Zn(II) COMPLEX COMPOUNDS WITH BIGUANIDES AROMATIC DERIVATIVES. SYNTHESIS, CHARACTERIZATION, BIOLOGICAL ACTIVITY
In this paper we report the synthesis, physical-chemical characterization and antimicrobial activity of some new complex compounds of hetero-aromatic biguanides ligands, chlorhexidine base (CHX) and chlorhexidine diacetate (CHXac2) with metallic ions Cu(II) and Zn(II), in different molar ratio. The synthesized complexes were characterized by elemental chemical analysis and differential thermal analysis. The stereochemistry of the metallic ions was determined by infrared spectra, UV-Vis, EPR spectroscopy and magnetic susceptibility in the aim to establish the complexes structures. The biological activity of the new complex compounds was identified in solid technique by measuring minimum inhibition diameter of bacterial and fungal culture, against three standard pathogen strains, Escherichia coli ATCC 25922, Staphilococcus aureus ATCC 25923 and Candida albicans ATCC 10231. The results show an increased specific antimicrobial activity for the complexes chlorhexidine:Cu(II) 1:1 and 1:2 compared with the one of the Zn(II) complexes