Surgical management of multirelapsed inguinal hernias

USMF “N. Testemițanu”, mun. Chişinău, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Dilema tacticii şi tratamentul herniilor recidivante rămîn pînă acum nerezolvate şi necesită elaborarea metodei mai efective în tratamentul modificării şi restabilirea structurii anatomo-funcționale a regiunii inghinale.Cercetările actuale urmăresc scopul şi demonstrează actualitatea problemei herniilor multirecidivante inghinale şi accentuează avantajul autodermoplastiei în comparație cu alte metode tradiționale în hernioplastie. Material şi metode: Au fost analizați 803 pacienți timp de 10 ani, ce au suportat intervenții a herniilor inghinale, din ei 56 au fost operați pentru hernii inghinale recidivante şi multirecidivante, ce constitue 6,75%. Din lotul bolnavilor examinați şi operați majoritatea constitue bărbații- 96,43%. Statistica ne arată că picul maladiei se află la vîrsta 60-69 ani (37,5%). Rezultate: Recidive nu s-au constatat. Rezultatele acestor operații s-au supravegheat timp de 5 ani după operație. Concluzii: În rezultatul tratamentului chirurgical fenomenul de tensionare a țesutului este absent. Pielea compensează deficitul țesuturilor locale şi permite întărirea pereților posteriori ai canalului inghinal şi formarea inelului inghinal intern. În afară de aceasta apare posibilitatea de a crea un ligament inghinal artificial prin suturarea pielei la lig. Jimbernati şi suprapubian, plus spina iliacă anterioară superioară. Deoarece pielea reprezintă un țesut autogen, nu are loc reacția de reget a transplantului. Lipsa reacției imunologice preîntâmpină apariția țesuturilor cicatriciale.Dilemma of tactics and management of relapsed hernias still remains unresolved and needs elaboration of more effective method in management of disorders and restoration of anatomical and functional structure of the inguen. Present study aims to show the relevance of the problem of multirelapsed inguinal hernias and accentuates the benefits of auto skin grafting in comparison with other traditional methods of hernioplasty. Material and methods: There were analyzed 803 patients who underwent surgery on the inguinal hernias during the last 10 years, 56 of which were operated on for relapsed and multirelapsed hernias, which is 6,75%.The majority of examined and operated patients were men – 96,43%. Statistics indicate that the peak incidence occurs at age of 60-69 years (37,5%). Results: There were no relapses. We followed the results of these operations within 5 years. Conclusions: As a result, after surgical treatment there is no phenomenon of tissue tension. Skin compensates for the lack of local tissue and helps to strengthen the posterior wall of the inguinal canal, and forms the interior inguinal ring. In addition, there is a possibility to create an artificial inguinal ligament, sewing the skin to the Jimbernati and suprapubic ligaments and to the iliac superior anterior spin. Since the skin is an autologous tissue, there is no rejection reaction. The absence of immunological reaction prevents scar tissue

Experience of a new treatment for cirrhotic patients of portal origin

Catedra Chirurgie nr.2, Laborator Hepatochirurgie USMF „Nicolae Testemiţanu”The article is a review of literature and opinions of the authors on the study of liver morphofunctional changes, the adequate correction of metabolic disorders, imbalance of serum amino acids, ammoniemia, prothrombin and fibrinogen indices, and applying the methods of diagnosis and treatment mentioned, becoming the primary tasks in maintenance therapy and prophylaxis of hepatic encephalopathy and hypohepatia. Articolul este o continuare a expunerii opiniei autorilor asupra studierii schimbărilor morfofuncţionale ale ficatului, corecţia adecvată a tulburărilor metabolice, dezechilibrul amoniacizilor plasmatici (ACR, AA), amoniemia şi indicelui protrombinic şi a fibrinogenului, şi aplicarea metodelor de diagnostic şi tratament, expuse mai sus, devin sarcinile primordiale în terapia conservativă şi profilaxia EH şi IH

Aspects of surgical treatment tactics in acute pancreatitis

Catedra de chirurgie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Pancreatita acută atestă caracter endemic datorită incidenței ridicate, cu o mortalitate 46-70% în formele distructive, ridicând această problemă la rang prioritar. Rămân întrebări nerezolvate privind tactica chirurgicală la aceaști pacienți. Scopul: îmbunătățirea rezultatelor tratamentului pacienților cu pancreatită acută distructivă (PAD). Material și metode: S-au analizat rezultatele tratamentului chirurgical la 137 pacienți cu PAD tratați în aa.2013-2018. Volumul distrucției pancreatice s-a apreciat ecografic și tomografic conform Balthazar. Pacienții au fost stratificați în 4 grupe: 1 - focală: volum lezional < 30%; 2-masivă: 30-50%, 3-subtotală: 50-80% și 4-totală: > 80%. Metodele chirurgicale au inclus: I - drenajul formațiunilor lichidiene sub control ecografic; II - laparoscopie, sanarea și drenajul cavității abdominale; III - laparotomie cu operații de drenaj. Rezultate: Metodele minim invazive în 98 (71,5%) cazuri au contribuit la recuperarea pacienților, fiind intervenția chirurgicală de bază, în special în PAD focală sau masivă. În PAD totală și subtotală, aceste metode, combinate cu terapie intensivă, au fost stadii ale tratamentului chirurgical, contribuind spre stabilizarea pacientului cu insuficiență multiplă de organe. Totodată, intervențiile minim invazive au contribuit spre localizarea focarului necrotic, delimitarea acestuia, îmbunătățind condițiile intraoperatorii pentru operațiile deschise ulterioare. Această tactică a permis reducerea complicațiilor purulente de la 21,9 la 13,1% și micșorarea mortalității de la 26,7 la 18,3%. Concluzii: Procedeele mini-invazive combinate cu cele tradiționale pot îmbunătăți supraviețuirea pacienților cu PAD, fiind o metodă finală de tratament pentru o leziune pancreatică limitată sau o etapă de tratament chirurgical complex.Background: Acute pancreatitis has endemic character due to high incidence, a 46-70% mortality in destructive forms, raising this problem to a priority. The questions about surgical tactics in these patients remain unresolved. Aim: To improve the treatment outcome of patients with acute destructive pancreatitis (ADP). Methods and materials: The results of surgical treatment in 137 patients with ADP treated in 2013-2018 years were analyzed. The volume of pancreatic destruction was evaluated ultrasound and computed tomography according to Balthazar. Patients were stratified into 4 groups: 1 - focal: lesional volume 80%. The surgical methods included: I - drainage of the liquid formations under ultrasound control; II - laparoscopy, sanation and drainage of the abdominal cavity; III - laparotomy with drainage operations. Results: The minimally invasive methods in 98 (71.5%) cases contributed to the recovery of patients, being basic surgery, especially for focal or massive ADP. In total and subtotal ADP these methods combined with intensive care were stages of surgical treatment, helping to stabilize the patient with multiple organ failure. At the same time, the minimally invasive interventions contributed to the localization of the necrotic outbreak, its delimitation, improving the intraoperative conditions for the subsequent open operations. This tactic allowed the reduction of the purulent complications from 21.9 to 13.1% and the decrease in mortality from 26.7 to 18.3%. Conclusion: The minimally invasive procedures combined with the traditional ones can improve the survival of patients with ADP, being a final treatment method for a limited pancreatic lesion or a complex surgical treatment step

Practical experience in utilization of lecithin and spirulina in prophylaxis of encephalopathy caused by portal hypertention

Catedra Chirurgie nr.2 USMF “Nicolae Testemiţanu”, Laboratorul HepatochirurgieCerebral encephalopathy is the very complex problem, depending on many factors the main in cirrhosis patients being ammoniac, which is very important in developing of hepatic insufficiency. Encefalopatia hepatică este o patologie mult complexă, dezvoltarea căreia depinde de o mulţime de factori, rolul de bază aparţinând totuşi amoniacului, la pacienţii cirotici, ce are un rol important î n dezvoltarea insuficienţei hepatice

Dilemma of tactics and management of voluminous ventral hernias in patients with obesity and pendulous abdomen

USMF “N. Testemițanu”, mun. Chişinău, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Herniile ventrale voluminoase pe fond de obezitate şi abdomen ptozat rămân şi astăzi o problemă. Am hotărât să privim această patologie chirurgicală din punct de vedere al arhitectonicii şi a dinamicii, în dependență de raportul presiunilor parțiale ale cavității toracice şi cavității abdominale în ortostatism.Materiale şi metode: În perioada 1990 şi 2010 în clinică au fost operați 209 de bolnavi cu hernie ventrală voluminoasă pe fond de obezitate şi abdomen ptozat. La pacienții cu obezitate riscul apariției recidivelor creşte de 1,5 ori.Factorii, predispozanți eventrațiilor: hiperlordoza patologică în ortostatism; dereglările cardio-pulmonare pe fond de schimbări a presiunii cavității abdominale; contractura muşchilor antero-ventrali cu deplasarea organelor abdominale în sacul hernial, atrofia şi scăderea tonusului muşchilor drepți abdominali. Intervențiile efectuate – herniotomie cu lichidarea abdomenului ptozat şi modificarea peretelui anteroventral. Ultimilor 20 pacienți au fost efectuate spirometria şi măsurarea tensiunii arteriale pînă şi după intervenției.Rezultate: Luînd în considerare particularități de eventrație la pacienții cu obezitate, am reuşit să dezvoltăm o strategie de tratament, ceea ce a dus la efectuarea intervențiilor plastice selective la pacienții cu hernie pe linia media superior, medie, şi inferior folosind autodermoplastica cu grefă liberă (unu, doi, trei straturi), aplicată cu scufundarea în defect.Concluzii: Restabilirea abdomenului ptozat prin suturarea transversiană bilateral de la plastie; de la teaca muşchilor drepți şi aponevroza muşchilor oblici externi, a dus la scăderea întinderii în regiunea plastiei şi diminuarea apariției recidivelor.Voluminous ventral hernias in obesity and pendulous abdomen are still the problem now. We decided to consider the surgical pathology in terms of architectonics and dynamics, depending on the partial pressure in the chest and abdominal cavity in orthostatic position. Material and methods: 209 patients with ventral hernias in obesity and pendulous abdomen were operated in our clinics during 1990 – 2010. In patients with obesity, risk of recurrence is higher in 1,5 times. Factors that predispose to eventration are pathological hyperlordosis in orthostatic position; cardio-pulmonary disturbances on the background of changes in abdominal pressure; contracture of the anterior abdominal muscles with displacement of the abdominal organs in the hernial sac; atrophy and decreased muscle tone of direct abdominal muscles. The last 20 patients underwent spirometry and measurement of blood pressure before and after the surgery.Results: Taking into account the peculiarities of eventration in obese patients, we were able to develop a treatment strategy that led to the implementation of selective plastic surgery in patients with hernia in the superior, medial and inferior portions of the media line using the auto dermepenthesis with the free flap (one, two, and three layers), used with the immersion into the defect.Conclusions: Restoring the pendulous abdomen by transversal bilateral suturing to the straight muscle sheath and external oblique muscle aponeurosis led to decrease the extent of the region and reduced the occurrence of relapses

Ciroza hepatică ca complicaţie a bolii hidatice

Dezvoltarea cirozei hepatice pe fondalul echinococozei este o complicaţie foarte gravă. În acest studiu au fost analizate 378 de pacienţi cu boală hidatică pe parcursul an.1990-2010. Ciroza hepatică a fost depistată la 15 pacienţi (3%), cu localizarea chisturilor intrahepatic la - 6 pacienţi, chisturi gigante - 5 şi 4 pacienţi cu echinococoză multiplă. Pentru diagnostic au fost folosite ecografi a şi CT. La aceşti pacienţi a fost efectuată o pregătire intensivă preoperatorie. Am preferat intervenţii chirurgicale de miniinvazive din cauza reducerii timpului de operaţie, traumatism minim şi micşorării pierderilor sangvine. Aceşti pacienţi au o perioadă mai lungă postoperatorie cu corecţie medicală atentă. Rezultatele îndepărtate sunt bune

Тактика лечения ангиоматоза печени

Summary: Indications and contraindications for surgical treatment of hemangiomas are still widely debated in the literature. The results of examination and treatment of 43 patients aged from 42 to 65 years with angiomatosis of the liver, that was treated at the clinic between 1998 and 2013 are presented in this study. Among them were 35 women and 8 men. Solitary hemangiomas were detected in 32 and multiple in 11 patients. We analyzed the information content of the diagnostic methods and recommend to conduct a survey in the following algorithm: physical examination, multipositional ultrasound, ultrasound mode Doppler, CT with bolus enhancement. Scintigraphy was performed in patients with multiple angiomatosis to determine the volume of functioning liver parenchyma. 13 patients were operated on. Direct indications for surgery were peripheral tumors of large size (due to the danger of a rupture with the development of intra-abdominal bleeding), and progressive tumor growth. Preference is given to the enucleation of hemangiomas as sparing surgery with minimal blood loss. Postoperatively outflow of bile from the liver parenchyma was noted in 2 patients. There was no mortality after surgery. None-operated patients are recommended dynamic monitoring with the course of preventive treatment and gentle way of life.Резюме: Вопросы показаний и противопоказаний к оперативному лечению гемангиом печени продолжают широко дискутироваться в литературе. В работе представлены результаты обследования 43-х больных с гемангиомами печени, находящихся на лечении в период с 1998 по 2013 г., в возрасте 42-65 лет, 35 женщин и 8 мужчин. Единичные гемангиомы обнаружены у 32, множественные у 11 пациентов. Диагностический мониторинг включал: общеклиническое обследование, УЗИ поли-позиционное, УЗИ в режиме допплерографии, КТ с болюсным усилением. Сцинтиграфия выполнялась при множественном ангиоматозе для определения состояния объема функционирующей паренхимы печени. Оперировано 13 больных. Прямыми показаниями к операции были периферические опухоли больших размеров, когда была опасность разрыва с внутрибрюшным кровотечением, а также прогрессивный рост опухоли, когда невозможно было исключить онкопатологию. Предпочтение отдавали энуклеации гемангиом, органосохраняющим операциям. Атипическая резекция печени проводилась при локализации нескольких гемангиом в соседних сегментах. Желчеистечение в п/о периоде возникло у 2 пациентов, послеоперационной летальности не было. Не оперированным пациентам рекомендовали динамическое наблюдение с курсом медикаментозной коррекции 1-2 раза в год, включающей гепатопротекторы, реологические препараты, витаминотерапию и щадящий образ жизни

Utilization of Langermania gigantea powder as a new surgical treatment of the massive necrotic gangrenous ulcers in the patients with associated pathology

Catedra chirurgie 2, USMF „N. Testemițanu”, Chişinău, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrieUlcerele trofice necrotice-gangrenoase masive la gamba se numără printre cele mai grave complicații a insuficienței venoase cronice, care duce la limitarea capacității de muncă a bolnavului, uneori poate provoca invaliditatea, mai des la pacienții cu diverse afecțiuni însoțitoare (angiopatia diabetică, insuficiența cardiovasculară, combustii termice). Scopul studiului dat a constituit estimarea eficacității utilizării acestei metode, putem spune că ea duce la o vindecare eficace a ulcerelor necrotice, micşorarea duratei de tratament. Material şi metode: Metoda propusă a fost aplicată la 13 bolnavi. La aceşti bolnavi în cadrul examenului medical s-a stabilit diagnosticul: insuficiența circulatorie, boala ischemică a cordului, angina pectorală, boala hipertonică II B, diabet zaharat tip II, hepatita cronică, angiopatie diabetică, insuficiența venoasă a membrelor inferioare, gangrena plantelor, ulcere masive necrotice a membrelor inferioare. Utilizarea metodei date „ciuperca Langermania gigantea” la toți bolnavii s-a produs epitelizarea, dar la 4 pacienți cu gangrena piciorului ne-o dat posibilitate de a preveni amputația membrului inferior. Tratamentul durează de la 21 zile până la 1,5 luni. Rezultatele: rezultatele studiului dat au demonstrat că s-a restabilit echilibrul hidroelectrolitic, s-au ameliorat procesele metabolice, s-a normalizat metabolismul aminoacizilor, a scăzut nivelul produselor toxice, a dispărut hipoxia circulatorie. Tratamentul dat durează 21 zile până la 1,5 luni, în comparație cu metoda tradițională de tratament, durează 4 luni până 1,5 -2 ani şi mai mult. În decurs de 3 luni – 1,5 ani, conform metodei propuse recidive nu s-au obținut. Concluzie: În concluzie putem constata că datele cercetărilor efectuate au demonstrat eficacitatea înaltă a tratamentului cu aplicarea pulbere din Langhermania gigantea duce la curățirea maselor necrotice din plaga, toxinele, substanțele bioactive antiinflamatoare, accelerarea procesului de regenerare şi epitelizare a plăgilor, ameliorarea circulației sangvine şi limfatice în țesuturi adiacente. Avantajele metodei propuse sunt reducerea perioadei de tratament, preparatul economic este ieftin.Massive trophic necrotic gangrenous ulcers of the shin are considered the most severe complications of the chronic venous insufficiency that leads to the limitation of working of the patients and sometimes provoke disability, more often in patients with different accompanying diseases (diabetic angiopatie, cardiovascular insufficiency, thermal burns). Purposes of this study are to estimate the efficacy of this method. We can say that it leads to the effective healing of necrotic ulcers and reduces duration of treatment. Materials and methods: The proposed method was applied to 13 patients. During the medical examination in these patients has been established diagnosis of circulatory failure, ischemic heart disease, angina pectoris, hypertonic disease II B, type II diabetes mellitus, chronic hepatitis, diabetic angiopatie, lower limb venous insufficiency, gangrene of the foot, massive necrotic ulcers of the lower limbs. Using the method with Langermania gigantea powder, we obtained the epithelization in all the patients, and in 4 patients with the gangrene of the leg, we had the possibility to prevent the amputation of the leg. Treatment lasts from 21 days to 1,5 months. Results: Results of this study showed that the hydroelectrolyte balance was restored, metabolic processes was improved, amino acid metabolism was normalized, decreased levels of toxic products, respiratory hypoxia disappeared. Treatment lasts from 21 days to 1.5 months and more. Within 3 months - 1.5 years there were no recurrences. Conclusions: the research data have shown high efficiency of treatment with application of powder from Langeremania gigantea, it leads to the purification of the wound of necrotic masses, toxins and bioactive anti-inflammatory agents. This treatment accelerates regenerative processes and cuticularization of the wounds, improves blood circulation and lymph flow in the surrounding tissues. Benefits of the proposed method are to reduce the duration of treatment and the fact that the drug is cheap

Risk factors in appearance of acute appendicitis complications

Catedra de chirurgie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Apendicita acută reprezintă cea mai frecventă urgenţă chirurgicală, iar complicaţiile sale intraabdominale continuă să determine o mortalitate postoperatorie constantă. Scopul: studierea factorilor de risc ai evoluţiei complicaţiilor apendicitei acute. Material şi metode: Studiul include analiza rezultatelor tratamentului chirurgical al 449 bolnavi, operaţi în aa.2015-2017 şi divizaţi în 2 grupe: 117 pacienţi cu complicaţii ale apendicitei acute (intra- şi extraabdominale) şi 332 bolnavi cu apendicită acută necomplicată. Rezultate: În grupa cu apendicită acută complicată (AAC) s-a constatat o predominare a femeielor cu o rată de 1,60 comparativ cu 1,26 în grupa cu apendicită acută necomplicată (AAN). Rata persoanelor cu vîrstă > 60 ani a fost semnificativ mai mare în cazul AAC- 23,1%, fiind doar 3,9% în AAN. În cazul AAC s-a consemnat o tergiversare în adresare, termenul debut- adresare fiind mult mai mare comparativ cu grupa AAN. Statutul socio-economic jos a avut un impact negativ semnificativ asupra evoluţiei apendicitei acute şi complicaţiilor ei, la fel asupra rezultatelor apendicectomiei. Pacienţii neasiguraţi (n=59, 49,6%) au format practic jumătate din grupa AAC. Comorbidităţi asociate au fost stabilite în 76(16,9%) observaţii, respectiv în AAC- 21,4% vs. 15,4% în AAN. În sumar am notat, că prezenţa comorbidităţilor asociate necorijate de regulă au avut un impact negativ asupra evoluţiei apendicitei acute. Concluzii: Rezultatele noastre sugestă, că evaluările clinice sunt cele mai importante pentru identificarea persoanelor cu risc de evoluţie a complicaţiilor apendicitei acute, iar factorii de risc sus-menţionaţi sunt utili în deciziile chirurgicale de urgenţă.Background: Acute appendicitis is the most frequency surgical emergency, and its intraabdominal complications continue to determine the constant postoperative mortality. Aim of the study: To study the risk factors of the development of acute appendicitis (AA) complications. Methods and materials: The research included 449 patients with AA treated surgically during 2015-2017 divided into 2 groups: 117 patients who were admitted with complicated appendicitis (intra- and extraabdominal complications) and 332 patients with noncomplicated AA were randomly selected from the same period. Results: In the group complicated acute appendicitis (CAA), there was a predominance of women with a ratio of 1.60 versus 1.26 in the uncomplicated acute appendicitis group (NAA). The proportion of people aged > 60 years was significantly higher in the case of CAA-23.1%, while in uncomplicated AA it was only 3.9%. In the case of AA complications, there was an emphasis on late addressing, the debut-addressing term being higher compared to uncomplicated AA. The low socio-economic status has a significant negative impact on the evolution of AA and its complications, as well as on the results of apendectomy. Thus, uninsured patients (n=59, 49.6%) formed almost half of CAA group. Associated comorbidities were established in 76 or 16.9% of cases, respectively in CAA-21.4% vs 15.4% in NAA group. In summary we note that the presence of associated uncorrected comorbidities has an obvious negative impact on the development of AA. Conclusion: Our findings suggest that clinical assessment is most important for identifying individuals at risk of developing complications of AA and the above-mentioned risc factors are useful for emergency surgical decisions

Insuficiența hepatică postoperatorie - cauză semnificativă a mortalității la pacienți cu chisturi hidatice gigante complicate

Background. Giant hydatid cysts usually lead to diffuse irreversible damage to the liver, aggravating the results of surgical treatment and their presence is accompanied by high mortality. Objective of the study. Analysis of factors that predispose to the development of liver failure in patients with complicated echinococcosis Material and Methods. 347 patients with hepatic hedadidosis were operated on in the clinic between 2000 and 2020. The diagnostic algorithm included: USG, Doppler, EFGDS, CT, MRI in cholangiography regime, serological and biochemical analyzes. Results. In 33 (9.5%) cases, giant hydatid cysts located in more than 4 segments of the liver were detected. Of which, in the preoperative period, liver cirrhosis was detected in 4 (12.1%) patients, the early stage of portal hypertension was detected in 7 (21.2%), mechanical jaundice in 9 (27.3%), reactive hepatitis in 10 ( 30.3%) patients, hydatid cachexia in 3 (9.09%). Postoperative liver failure developed in 9 (27.3%) patients who underwent urgent surgery. Mortality rate - 7 (18.1%). Conclusion. Predisposing factors for the development of postoperative liver failure are as follows - large destructive lesions of the liver parenchyma, small volume of the remaining parenchyma, decreased blood supply, cachexia, old age, the presence of concomitant pathologies. Introducere. Chisturile hidatice hepatice gigante, de regulă, determină leziuni difuze ireversibile ale ficatului, agravând astfel rezultatele tratamentului chirurgical și sunt insoțite de o mortalitate înaltă. Scopul lucrării. Analiza factorilor predisponibili evoluției insuficienței hepatice la pacienții cu chisturi hidatice gigantice complicate. Material și Metode. Studiul este axat asupra 347 pacienți cu hidadidoză hepatică operați în perioada aa.2000 – 2020. Algoritmul diagnostic a inclus: USG, dopplerografie, FEGDS, CT, IMRCP în regim colangiografic, analize serologice și biochimice. Rezultate. În 33 (9.5%) cazuri au fost depistate chisturi hidatice hepatice gigante, ce au inclus mai mult de 4 segmente ale ficatului. În acest grup, preoperator s-a atestat ciroză hepatică la 4 (12.1%) pacienți, manifestări clinice ale hipertensiunii portale - la 7 (21.2%) pacienți, icter mecanic- în 9 (27.3%) cazuri, hepatită reactivă la 10 (30.3%) pacienți, cașexie hidatică la 3 (9.09%) bolnavi. Insuficiența hepatică postoperatorie a evoluat la 9 (27.3%) pacienți operați după indicații vitale. Mortalitatea generală în acest lot a constituit 7(18.1%) cazuri. Concluzii. Factorii predisponibili ai insuficienței hepatice postoperatorii în chisturile hepatice gigante sunt polimorfi, primordial fiind reprezentați de leziunile destructive voluminoase ale parenchimului hepatic cu funcționalitate redusă a parenchimului hepatic restant, hipoperfuzie arterială și portală