Accesibilitatea serviciilor de planificare familială și avort în siguranță în condițiile pandemiei COVID-19

Scopul. Evaluarea accesibilității serviciilor de planificare familială (SPF) și întreruperea voluntară a cursului sarcinii în condiții de siguranță în pandemia cu COVID-19 și elaborarea recomandărilor necesare pentru menținerea și îmbunătățirea prestării acestor servicii. Obiective. Analiza rezultatele studiilor, practicilor internaționale, recomandărilor OMS și a altor organizații internaționale referitor la accesibilitatea SPF și avortul în siguranță în condițiile pandemiei COVID-19; analiza opiniei prestatorilor de servicii cu privire la organizarea SPF și avortul sigur în condițiile pandemiei; evaluarea opiniei femeilor de vârstă reproductivă despre accesul la SPF și avort sigur în condițiile pandemiei COVID-19; elaborarea recomandărilor necesare pentru menținerea și îmbunătățirea prestării acestor servicii în situații pandemice. Materiale și metode. Tipul studiului: mixt. Componenta cantitativă studiu transversal, descriptiv, efectuat prin chestionarea a 213 medici obstetricieni-ginecologi și 320 de femei de vârstă reproductivă, în perioada 01.11.2021-01.02.2022. Două chestionare elaborate în interesul studiului au fost distribuite online (Google Forms) și pe suport de hârtie. Componenta calitativă a studiului a reieșit din analiza răspunsurilor la întrebările deschise ale chestionarelor. Metodele studiului – istorică, statistică, matematică, comparativă și grafică. Rezultate obținute. Studiul demonstrează existența barierelor în accesarea SPF și avort sigur în pandemia COVID-19, relatate atât de prestatorii, cât și de beneficiarii serviciilor. Beneficiarele serviciilor relatează în 31,7% de cazuri că frica de a se infecta cu COVID-19 este cea mai mare barieră în accesarea SPF, 24,9% din femei au declarat ca impediment starea de 9 carantină impusă, în 12,9% de cazuri - sistarea transportului public, iar lipsa mijloacelor financiare - în 12,6% de cazuri. Prestatorii de servicii, în proporție de 50%, consideră că femeile nu au putut beneficia de SPF și avort sigur din teama de a se infecta cu COVID-19, 21,5% din cazuri opinează că o mare parte din beneficiare nu au avut posibilitatea de deplasare din cauza sistării transportului public, 13,2% - consideră că femeile nu au avut surse financiare pentru deplasarea spre instituția medicală, iar 8,7% din respondenți susțin că femeile nu au putut accesa SPF din cauza carantinei impuse. Medicii consideră că femeile au avut acces integral la SPF și avort sigur în 39,4% de cazuri, 42,7% consideră că serviciile au fost prestate doar parțial, iar 15,5% de medici relatează că femeile nu au avut acces la SPF. Privind tipul de servicii solicitate, studiul relevă că solicitarea serviciilor de contracepție a crescut cu 8% în pandemie în raport cu perioada prepandemică, pe fondul descreșterii solicitării de servicii de concepere cu 6%. În aceste condiții, majoritatea medicilor (38,5%) susțin că femeile au avut acces la contracepție, însă nu a fost o diversitate de metode contraceptive, 35,21% din medici au relatat că au avut suficiente contraceptive, iar 25,35% din medici au declarat că accesul la contraceptive a fost limitat și unele metode de contracepție lipseau în instituțiile lor. Evaluarea gradului de satisfacție a beneficiarilor a demonstrat că, în general, serviciile au fost apreciate în mediu cu 8,15 de către femei – ceea ce reprezintă un nivel satisfăcător al accesibilității la SPF și avort sigur. Concluzii. Conform datelor studiului, informația insuficientă despre COVID-19, frica de infectare, îmbolnăvirea medicilor din cauza COVID-19, starea de carantină impusă, programul supraîncărcat al medicilor, sistarea transportului public cu limitarea deplasărilor au afectat accesul la SPF și avort în siguranță. În același timp, o treime dintre medicii obstetricieniginecologi consideră consultațiile prin telemedicină drept o metodă acceptabilă pentru perioada de pandemie, care ar trebui să fie utilizată pe larg în vederea sporirii accesului la servicii

Cunoștințe, atitudini și practici ale medicului de familie privind procedura de comunicare și consiliere a pacientului

Scopul. Evaluarea nivelului de cunoștințe, atitudini și practici ale medicilor de familie cu privire la procedura de comunicare și consiliere a pacientului în vederea eficientizării procesului de consiliere și comunicare medic-pacient în cadrul Asistenței Medicale Primare. Obiectivele. Studierea practicilor internaționale și a cadrului normativ național în vigoare cu privire la procedura de comunicare și consiliere a pacientului; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor medicilor de familie în aplicarea procedurii de comunicare și consiliere a pacienților prin prisma ,,Ghidului privind procedura de consiliere a pacientului”; identificarea barierelor, lacunelor și erorilor privind comunicarea și consilierea pacientului la nivelul Asisten ei Medicale Primare; elaborarea recomandărilor în vederea eficientizării procesului de consiliere și comunicare medic-pacient în cadrul Asistenței Medicale Primare. Materiale și metode. Tipul de studiu: descriptiv selectiv mixt (cantitativ/calitativ). Componenta cantitativă a fost realizată prin aplicarea unui chestionar adaptat în interesele cercetării. Eșantionul studiului: 342 de medici de familie, divizați proporțional în funcție de mediu (50% - urban, 50% - rural), de pe tot teritoriul Republicii Moldova. Componenta calitativă a fost realizată prin organizarea discuțiilor în focus-grupuri, la care au participat 41 de medici de familie. Metodele studiului: istorică, epidemiologică, sociologică, matematică, statistică, comparativă, grafică. Rezultate obținute. Comunicarea este un proces complex și bidirecțional, nu este un monolog și niciun exercițiu de întrebări și răspunsuri. Medicii de familie implicați în studiu în proporție de 80,1% (277 de respondenți) sunt ,,total de acord” și ,,de acord” că cooperarea pacientului la luarea deciziilor ce țin de sănătatea lui este importantă. Unul dintre obiectivele comunicării în medicina de familie este abordarea holistică a pacientului. În studiul dat, cu referire la disponibilitatea de implicare în rezolvarea problemelor non-medicale ale pacienților, majoritatea respondenților au ales poziția „neutră” sau „mai puțin de acord” (în mediu urban pentru „neutru” au optat 43,7% din respondenți și pentru „mai puțin de acord” – 51,6% respondenți; iar în mediul rural 66,0% respondenți au optat pentru „neutru” și 64,3% – pentru „mai puțin de acord”. Studiul a relevat date privind frecvența aplicării empatiei în procesul consultului, corespunzător, procentajul maxim a fost obținut pentru opțiunea ,,des” – 35,7% (respondenți din mediul rural) și 23,1% (respondenți mediul urban). Urmare a cercetării, am constat că majoritatea medicilor de familie – 87,1% din mediul urban și 75,4% din mediul rural sunt instruiți oficial privind aplicarea procedurii de comunicare și consiliere a pacientului, fără a exista o diferență semnificativă între aceste două grupuri la nivel de practici de comunicare. De exemplu, cu referire la încurajarea pacientului să participe activ la luarea oricărei decizii ce ține de sănătatea sa, medicii instruiți în domeniul comunicării 16,7% (rural) și 31,8% (urban) raportează că ,,întotdeauna sunt dispuși să încurajeze pacientul în luarea deciziei…”; 42,9% (rural) și 27,3% (urban) – ,,des încurajează” și doar 11,8% (rural) și 9,1% (urban) – ,,niciodată nu încurajează”. Iar medicii de familie care nu au participat la instruiri în domeniu în proporție de 26,7% (rural) și 49,1,% (urban) raportează că ,,întotdeauna sunt dispuși să încurajeze pacientul în luarea deciziei”, 47,2% (rural) și 29,9% (urban) - ,,des încurajează” și doar 6,0% (rural) și 5,8% (urban) – ,,niciodată” În urma evaluării opinie medicilor de familie referitor la comunicarea cu pacientul au fost identificate mai multe bariere în comunicare: utilizarea în comunicare a unui vocabular profesional, emoțiile pe care le trăiesc medicii la comunicarea unui diagnostic nefavorabil, comunicarea cu pacienții conflictuali, lipsa empatiei etc. Toți medicii de familie, atât din mediul rural, cât și din cel urban, consideră că o barieră importantă este constrângerea de timp. Concluzii. Studiile în domeniu ne demonstrează precum că o comunicare eficientă și plină de compasiune duce la o mai mare complianță terapeutică și o bună relație medic-pacient. În prezentul studiu s-a constatat că majoritatea medicilor de familie sunt instruiți oficial în domeniul comunicării și consilierii pacientului, dar există un decalaj între compartimentul de cunoștințe și aplicarea în practică a acestora. Analizând datele statistice privind diada ,,instruiți în domeniu”- ,,ne instruiți în domeniu”, s-a constatat că discrepanța dintre abilitățile practice ale celor două grupe este nesemnificativă

Factorii determinanți în decizia femeii privind întreruperea sarcinii la solicitare

Scopul. Identificarea și evaluarea factorilor determinanți ce influențează decizia femeilor de a întrerupe sarcina pentru elaborarea recomandărilor privind reducerea avorturilor la solicitare. Obiective. Analiza surselor bibliografice naționale și internaționale privind factorii care influențează decizia femeilor de întrerupere a sarcinii; studiul opiniilor femeilor care au solicitat avortul privind factorii care le-au determinat decizia; evaluarea percepției medicilor obstetricieni-ginecologi privind motivele avortului la solicitare, precum și măsurile de prevenire a acestuia; elaborarea unor recomandări privind prevenirea și reducerea frecvenței avorturilor în Republica Moldova. Materiale și metode. Tipul de studiu: mixt (calitativ/cantitativ), selectiv, descriptiv cu elemente analitice, realizat în perioada noiembrie 2021-februarie 2022. Partea cantitativă a cercetării a fost realizată prin chestionarea a 399 de gravide în termen de până la 12 săptămâni, care au solicitat avortul. Chestionarul a fost distribuit în secțiile consultative ale instituțiilor medicale din țară. În partea calitativă au fost realizate 3 focus-grupuri cu medici ginecologi (a câte 8-12 participanți) din 3 instituții spitalicești publice. Metodele studiului: istorică, sociologică, comparativă, biostatistică, grafică. Rezultate obținute. Circa 2/3 dintre femeile care au efectuat avort la cerere (68%) au indicat că a fost o sarcină nedorită. Fiecare a patra femeie inclusă în studiu (24,3%) a recunoscut că i-a fost foarte dificil să decidă în favoarea avortului, iar majoritatea (70,9%) au indicat că le-a fost dificil să ia o astfel de decizie. Lipsa suportului și starea psiho-emoțională afectată a femeii sunt factori care au determinat avortul, fiind menționate: starea de stres (75,9%), sentimentul de vină (51,1%), singurătate (46,1%), supărare pe partener (16,5%) etc. Peste 30% din respondente au apreciat decizia de întrerupere a sarcinii ca o greșeală. Medicii ginecologi au confirmat că o consiliere adecvată poate ajuta unele femei să decidă să nască. Chiar dacă 2/3 dintre femei sunt angajate în muncă, fiecare a teia respondentă (34,3%) a indicat sărăcia și problemele financiare drept cauze care le reduc posibilitatea materială de a naște un copil. Mai mult de o treime (37,3%) dintre femei au indicat lipsa locuinței. Cel mai frecvent apelează la avort femeile salariate, din mediul urban (78%) în vârsta de 20-40 ani, cu studii medii profesionale (39,1%) sau cu studii superioare (39,9%). Multe respondente au menționat imposibilitatea de a abandona serviciul (44,6%) sau studiile (11%), îngrijorarea că sarcina/ copilul îi va afecta cariera profesională (40,1%). Circa 9% dintre respondente au întrerupt sarcina din cauza planurilor de a emigra. Vârsta a contribuit la decizia de a avorta pentru circa 10,1% dintre femeile incluse în studiu, atât de 16-19 ani, cât și cele de peste 41 de ani. Chiar dacă prevalează rata femeilor căsătorite (64,4%), circa 44% dintre respondente au omis informarea partenerului cu privire la sarcină. Partenerul a insistat pe avort la 44,6% dintre femei. Circa 6,1% dintre respondente consideră că violența în familie este un factor decisiv pentru avort, iar 12% au relatat că au rămas însărcinate de la bărbatul nepotrivit. A fost determinat un nivel redus de cunoștințe al femeilor despre avort și contracepție. Peste 80% din femei recunosc că ar dori să cunoască mai mult despre contracepție. Mai mult de jumătate dintre respondente, anterior, au efectuat avorturi. Fiecare a treia femeie (34,8%) a indicat frica față de infecția SarsCov-2 ca unul dintre factorii care le-a determinat să întrerupă sarcina, iar 18% dintre femei au solicitat avortul fiindcă au suportat infecția Covid-19 în perioada sarcinii. Concluzii. Studiul a constatat că avortul în Republica Moldova continuă să fie perceput de către populația feminină ca o metodă de planificare a familiei, în contextul unui nivel scăzut de cunoștințe a femeilor în domeniul sănătății sexuale și reproductive. Printre factorii care au determinat decizia femeilor să întrerupă sarcina cei mai frecvenți sunt următorii: a) lipsa suportului psiho-emoțional; b) probleme de ordin social-economic, în special – sărăcia; c) circumstanțe legate de studii/carieră; d) vârsta; e) relațiile dificile cu partenerul, în special – violența în familie; f) frica de infecția COVID-19. Realizarea unor activități și măsuri profilactice propuse la nivelul autorităților publice centrale, Ministerului Sănătății și instituțiilor medico-sanitare publice ar putea contribui la reducerea ratei avorturilor la solicitare din Republica Moldova

Medical options at the end of life: opinions of the therapeutic and surgical profiles doctors

In contemporary medicine, two approaches to the end-of-life patients can be identified: palliative care and euthanasia. They are considered alternative approaches, based on their primary objectives assumed at conceptual and factual levels. Each of them involves certain processes, actions and decisions that become real challenges for the medical staff. This article will analyze some data derived from a study conducted on a sample of 370 surgical and therapeutic profiles doctors from the Republic of Moldova. These data refer to doctors’ views on end-of-life medical practices

Factorii determinanți în decizia femeii privind întreruperea sarcinii la solicitare

Introduction. Abortion causes problems in reproductive health, relationships in a couple, psychological and social consequences. A woman's decision to have an abortion depends on many factors, whereas in low-income countries, abortion is viewed as a methodof family planning.Material and methods. A descriptive, quantitativeand qualitative sample study was con-ducted in the Republic of Moldova from December 2021 to February 2022 to identify and evaluate the factors influencing a woman’s decision-making to terminate a pregnancy, as well as to develop recommendations for reducing the number of abortions on demand. The quan-titative assessment included a survey carried out on a sample of 399 women who underwent abortions on demand. The qualitative study involved three focus group meetings, where the obstetrician-gynecologists shared their ideas upon the factors determining a woman's deci-sion to terminate a pregnancy.Results. Analyzing the data obtained, the present research identified the following factors that determined the decision-making of women to terminate a pregnancy: (i) lack of support and disturbed psycho-emotional state in women; (ii) social and economic problems, particu-larly, poverty; (iii) study/career-related conditions; (iv) age; e) difficult relationship with the partner, particularly, domestic violence; (v) fear of COVID-19 infection.Conclusions. Women's reasons for seeking abortions are complex, traced out by circumstan-tial and systemic realities.Introducere. Avortul determină probleme în sănătatea reproductivă, în relațiile de cuplu, consecințe psihologice și sociale, constituind un argument temeinic de a reduce numărul acestora. Decizia femeii de a avorta implică diverși factori, iar în statele cu venituri reduse avortul este perceput ca o metodă de planificare a familiei.Material și metode. Pentru a identifica și a evalua factorii ce influențează decizia femeii de a întrerupe sarcina; pentru a elabora recomandări privind reducerea avorturilor la solicitare în Republica Moldova a fost efectuat un studiu selectiv descriptiv, cantitativ și calitativ, în perioada decembrie, 2021 –februarie, 2022. Componentacantitativă a implicat chestionarea unui eșantion de 399 de femei care au avortat la cerere. Componenta calitativă a constat în organizarea a trei ședințe de focus grup cu medici obstetricieni-ginecologi, unde au fost ana-lizate percepțiile acestora privind factorii care determină decizia femeii să întrerupă sarcina.Rezultate. Analizând datele obținute, am constatat factorii care au determinat decizia feme-ilor să întrerupă sarcina: a) lipsa susținerii și starea psiho-emoțională a femeii; b) probleme de ordin social-economic, în special –sărăcia; c) circumstanțe legate de studii/carieră; d) vârsta; e) relațiile dificile cu partenerul, în special -violența în familie; f) frica de infecția COVID-19.Concluzii. Motivele femeilor care solicită să avorteze sunt complexe, însă sunt influențate de realitățile circumstanțiale și sistemice

Medicul-filosof Petru Berlinschi 80 de ani de la naștere

Analiza retrospectivă a parcursului octogenar al doctorului în filosofie Petru Berlinschi, conferențiar universitar, cadru didactic cu cea mai lungă activitate la Catedra de filosofie și bioetică a IP USMF Nicolae Testemițanu, ne duce la ideea că viața, atunci când este trăită cu maximă intensitate, în spiritul suprem al datoriei împlinite, fixează în mintea celor care au avut onoarea să-l cunoască adevărate modele de spiritualitate ce merită admirație, recunoștința și înaltă apreciere. Filosofia și medicina totdeauna au fost domenii de predilecție și inestimabile surse de inspirație creatoare, de viziuni conceptuale și calități morale profunde pentru domnul Petru Berlinschi. Pe lângă conștientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice și viziuni ajustate la o anumită ideologie a timpului de atunci, a apărut necesitatea obiectivă de a promova în rândul mediciniștilor etica medicală și criteriile de „umanizare” sau de „re-umanizare” a medicinei

Accesibilitatea serviciilor de planificare familială și avort în siguranță în condițiile pandemiei COVID-19 în Republica Moldova

Introduction. The aim of the research was to evaluate the accessibility of family planning services and safe abortion care during the COVID-19 pandemic and develop necessary recommendations for maintaining and improving the provision of these services in pandemic situations. Material and methods. To achieve the aim, a descriptive cross-sectional study was conducted from 01.11.2021 to 01.02.2022 on a sample of 213 obstetrician-gynecologists and 320 women of reproductive age. The collected data were analyzed using SPSS software. Results. FPS and SAC were reported to be incompletely provided during the COVID-19 pandemic by 42.7% of obstetrician-gynecologists. Limited access was also reported by 46.9% of beneficiaries of these services. Common obstacles/challenges regarding access to FPS and SAC include: insufficient information about COVID-19, fear of infection, doctors with COVID-19, imposed quarantine, overloaded work schedules of doctors, cessation of public transport with limited mobility, etc. Conclusions. The COVID-19 pandemic has resulted in a limitation of access to FPS and SAC, experienced by both beneficiaries and service providers at the country level. Analysis of obstacles and opportunities in the provision and access to services can serve to identify measures for broader accessibility to FPS and SAC in public health emergencies. There is an urgent need for policies and procedures whose implementation would ensure equitable and timely access to FPS and SAC in PHE, including the application of telemedicine as a modern too

Opinions on the priority problems of bioethics in the Moldovan health system

The current research was carried within the framework of the institutional project "Promotion and practical implementation of medical bioethics in the Republic of Moldova", that aimed the study of the current situation regarding bioethics knowledge, attitudes, opinions and praxis. The data was obtained through the application of a special questionnaire developed for this purpose. At the study participated 456 heath care givers from the three regions of the Republic of Moldova (north, center and south). The sample type is non-homogeneous with the following profile: 149 males and 307 females, aged 21 to 74 years. This article explores 4 out of 16 items of the questionnaire focused on the views of medical professionals on the priority issues of bioethics in the Moldovan health system

Segregation of tuberculosis patients by social, demographic and economic features on the model of Chisinau city and the role of community support

Background: One of the most important actions in tuberculosis control represents the improvement of social and economic conditions, as well as nutrition, hygiene, housing and working state of the population. Commission on Social determinants of Health suggests to all tuberculosis burden countries, especially targeting research sector, governments and academia institutions to implement health-oriented interventions, as being the most powerful potential efforts in tuberculosis control. The aim of the study was the segregation of tuberculosis patients according to the social, demographic and economic characteristics revealed at the regional level in Chisinau city for identifying target groups for improving the earlier case-detection. Material and methods: 185 pulmonary tuberculosis patients diagnosed in the period 01.01.2015-31.12.2015 in Chisinau city were investigated. Results: While segregating new cases of pulmonary tuberculosis there were identified several high risk groups for active disease: social risk groups with specific features – uninsured, unemployed, living in poor conditions; groups with suppressing medical conditions; epidemiologically endangered groups – homeless, migrants and contacts with tuberculosis patients; persons with harmful habits (alcohol abusers, injection drug users). Due to enumerated risk factors it was identified that one half of patients were late detected as being microscopic positive for acid-fast-bacilli that presented the highest epidemiological danger. Conclusions: Social and community support must take into account the segregation of TB patients method for improving awareness, education and information of high risk groups and specific groups for tuberculosis

Considerații clinico-radiologice și microbiologice ale tuberculozei la adolescenți.

Situația epidemiologică tensionată privind tuberuloza la adulți contibuie la creșterea incidenței tuberculozei în rândul copiilor. Scopul studiului a fost evaluarea aspectelor clinic-radiologice și microbiologice ale tuberculozei la adolescenți. Suportul metodologic a oferit un eșantion de 121 adolescenți internați, investigați și tratați în IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie. A fost stabilit predominarea tuberculozei pulmonare infi ltrative, urmată de pleurezia tuberculoasă. Destrucția parenchimatoasă, diseminația bronhogenă și rezistența medicamentoasă într-o proporție mărită contribuie la menținerea caracterului alarmant al endemiei tuberculoase