Impairment of the digestive system in the novel coronavirus infection

Disciplina de gastroenterologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova.Rezumat Introducere. Prevalenţa şi prognosticul implicării digestive în evoluţia patologiei provocate de noul coronavirus (COVID-19) nu este pe deplin elucidată. Scopul a fost de a analiza şi de a sistematiza datele disponibile, privind multiplele aspecte gastroenterologice ale bolii, inclusiv poziţia celor mai valoroase asociaţii din domeniul în cauză, ca răspuns la apariţia pandemiei. Material şi metode. Au fost efectuată o cercetare în PubMed, Medline, Web of Science, Elsiever, folosind motorul de căutare Google, aplicând cuvinte cheie: „coronavirus”, „sindrom acut respirator sever coronavirus 2”, „SARS-CoV-2”, „COVID-19”, „nCoV”, „2019-nCoV”. Au fost analizate articole în limba engleză, începând cu luna ianuarie până în luna mai, 2020. Au fost incluse toate articolele care raportau date epidemiologice şi clinice, privind simptomele gastro-intestinale, leziunile hepatice, prevalenţa comorbidităţilor hepatice şi gastro-intestinale la pacienţii cu COVID-19. Rezultate. Manifestările gastrointestinale, precum diareea, voma, greaţa, durerea abdominală au survenit frecvent la pacienţii cu COVID-19. Acestea, în unele cazuri, au precedat simptomatologia respiratorie, întârziind stabilirea diagnosticului corect şi în mod excepţional, au fost stabilite precum unica acuză a pacientului. Pacienţii cu maladie COVID-19 severă au avut un risc mai mare de a dezvolta simptome gastro-intestinale şi leziuni hepatice, manifestate prin elevarea transaminazelor, hipoalbuminemie, trombocitopenie, tendinţă spre dezvoltarea stărilor critice şi înrăutăţirea prognosticului. Riscul de boală severă sau de infectare nu a fost mai crescut în rândul pacienţilor cu COVID-19 şi comorbidităţi gastrointestinale sau hepatice existente. Totuşi, s-a observat faptul că, ciroza hepatică decompensată, carcinomul hepatocelular, formele severe ale bolilor inflamatorii intestinale au precipitat dezvoltarea formelor severe ale COVID-19 şi prognostic nefavorabil. Deşi, s-a demonstrat că eliminarea virusului cu materiile fecale depăşeşte în timp prezenţa acestuia în frotiul nazofaringian, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma existenţa căii de transmitere fecal- orală a SARS-CoV-2. Concluzii. Studiul a arătat că simptomele digestive şi leziunile hepatice nu sunt o constatare accidentală, în cazul pacienţilor infectaţi cu coronavirusul de tip nou, având relevanţă în diagnosticul precoce al bolii şi în prognosticul acesteia. O atenţie sporită trebuie acordată îngrijirii acestui grup de pacienţi.Abstract Introduction. The prevalence of digestive system involvement in the evolution of coronavirus disease (COVID- 19) is not fully elucidated. The aim was to analyze and systematize the available data on the multiple gastroenterological aspects of the disease, including the position of the most valuable associations in the field, in response to the pandemic. Material and methods. It was performed a search in PubMed, Medline, Web of Science, Elsiever on the Google search engine, applying keywords: “coronavirus”, “severe acute respiratory syndrome”, “SARS-CoV-2”, “COVID-19”, “nCoV”, “2019-nCoV”. There were analysed articles in English language beginning with January up to May 2020. All articles, that reported epidemiological and clinical data on gastrointestinal symptoms, hepatic injury, prevalence of hepatic and gastrointestinal comorbidities in patients with COVID- 19 were included. Results. Gastrointestinal manifestations, such as diarrhea, vomiting, nausea, abdominal pain have occurred frequently in patients with COVID-19. These, in some cases, preceded the respiratory symptoms, delaying the establishment of the correct diagnosis and, exceptionally, were established as the only complaint of the patient. The patients with severe COVID-19 had a higher risk of developing gastrointestinal symptoms and liver damage, manifested by elevated transaminases, hypoalbuminemia, thrombocytopenia, tendency towards the development of critical states and the worsening of the prognosis. The risk of severe disease or infection, has not been increased in patients with COVID-19 and existing gastrointestinal or hepatic comorbidities. However, it was observed that decompensated liver cirrhosis, hepatocellular carcinoma, severe forms of inflammatory bowel, precipitated the development of severe forms of COVID-19 and with an unfavorable prognosis. Although fecal elimination of the virus has been shown to outweigh its presence in the nasopharyngeal smear, further studies are needed to confirm the existence of the fecal-oral route of SARS-CoV-2 transmission. Conclusions. This study showed that digestive symptoms and liver damage are not an accidental finding in patients with COVID-19, having relevance in the early diagnosis of the disease and its prognosis. An increased attention should be offered to the care of this group of patients

Profilul clinico-demografic al pacienților cu hepatită alcoolică

Gastroenterology Discipline, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Alcoholic hepatitis (AH) is the most severe manifestation of alcohol associated liver disease with a high rate of morbidity and mortality. It is paramount to establish a screening method with reasonable accuracy in assessing cases with high risk of developing terminal liver disease alcohol-induced. Objective of the study. Analysis of demographic and clinical characteristics of patients with AH and observational study of risk factors involved in development of alcohol induced end stage liver disease. Material and Methods. In this observational study, it was researched retrospectively 61 patients with AH admitted in Department of Hepatology of SCR “T. Moșneaga”. The diagnosis of AH was confirmed clinically by questionnaire (AUDIT C),anamnesis with supporting laboratory findings. Assessment of liver function and Maddrey discriminant factor (MDF) was calculated at presentation. Results. The highest frequency was in young adults, the average age of patients being 54 ± 10.1 years (33-73), with male prevalence (55.73%). But women were more likely to develop a severe form of AH (48.65%), using a smaller amount of alcohol. The habit of bingedrinking was determined in 62.29% of patients. The most important clinical manifestations were: asthenic syndrome (96.72%), jaundice (75%), ascites (47.54%), hemorrhagic syndrome (31.14%), hepatic encephalopathy (29.95%). The death rate among patients with AH was 24.32%, all with MDF> 32, predominantly females (56.8%). Conclusion. The amount of alcohol, gender, habit of consumption are risk factors for severe alcoholic disease and patients with MDF> 32 develop more frequent complications and have a poorer outcome. Creating a screening system in this regard will help reduce mortality rates.Introducere. Hepatita alcoolică (HA) e cea mai severă formă de boală hepatică alcool-indusă, asociată cu mortalitate înaltă. Există necesitatea elaborării unui sistem de screening pentru evaluarea riscului major de dezvoltare a patologiilor hepatice terminale alcool-induse. Scopul lucrării. Evaluarea caracteristicilor demografici și clinici a pacienților cu hepatită alcoolică cu analiza observațională a factorilor de risc sporit pentru dezvoltarea patologiei hepatice terminale induse de alcool. Material și Metode. Au fost studiați retrospectiv 61 de pacienți spitalizați în secția de hepatologie, IMSP SCR „Timofei Moșneaga” cu diagnosticul de hepatită alcoolică confirmat, a fost evaluată funcția hepatică și s-a calculat scorul de severitate Maddrey (MDF). Rezultate. S-a determinat afectarea mai frecventă la tineri, vârsta medie a pacienților fiind de 54±10,1ani (33-73), cu preponderență a sexului masculin (55,73%), însă femeile sunt mai predispuse să dezvolte o formă severă de hepatită alcoolică (48,65%) utilizând o cantitate mai mică de alcool. La 62,29% dintre pacienți s-a determinat obiceiul consumului – chef (binge-drinking). Cele mai importante manifestări clinice au fost: sindromul asteno-vegetativ (96,72%), icterul (75%), ascita (47,54%), sindromul hemoragipar (31,14%), encefalopatia hepatică (29,95%). Rata deceselor în grupul pacienților cu HA a constituit 24,32%, toți fiind cu scor Maddrey>32, cu predominarea sexului feminin (56,8%). Concluzii. Cantitatea de alcool, genul, obiceiul consumului sunt factorii de risc pentru boala alcoolică severă, iar pacienții cu scor Maddrey>32 au dezvoltat mai frecvent complicații până la deces. Crearea unui sistem de screening în acest sens va contribui la diminuarea ratelor de mortalitate

Antiviral treatment of chronic viral hepatitis C in Republic of Moldova

Disciplina de gastroenterologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova; Catedra de boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova; Catedra de boli infecţioase, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova; Spitalul clinic de boli infecţioase „Toma Ciorbă”Rezumat Introducere. Hepatita virală este o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi pentru Republica Moldova. Infecţia cu virusul hepatitei C (VHC) este una dintre principalele cauze ale bolilor hepatice cronice, iar prevalenţa generală a infecţiei cu VHC în 2015 a fost estimată la aproximativ 1,0%. Utilizarea noului tratament cu antivirale cu acţiune directă (AAD) în hepatita virală C, are un răspuns viral susţinut (SVR) de 95-100%, acesta fiind un argument pentru continuarea Programului Naţional pentru controlul hepatitei virale B, C şi D, pentru anii 2017-2021, în Republica Moldova. Material şi metode. Acest studiu a avut ca scop evaluarea a 15.754 dosare ale pacienţilor care au primit tratament cu AAD împotriva VHC, în cadrul Programului Naţional în perioada 2016-2019. Variabilele studiate au fost vârsta, sexul, încărcătura virală, rata fibrozei hepatice (determinată de fibroscan), genotipul VHC, regimul de tratament, durata terapiei şi răspunsul la tratament. Rezultate. Distribuiţi în funcţie de vârstă, majoritatea pacienţilor, în special 10.618 (69,3%), aveau între 25 şi 65 de ani. Repartiţia conform genotipului: 14.494 pacienţi (92%) au avut genotipul 1, 205 pacienţi (1,3%) cu genotipul 2, 977 (6,2%) cu genotipul 3, iar restul de 78 pacienţi (0,5%) cu genotipul 4, genotipul mixt sau genotip neidentificat. Nu a fost identificată o legătură patogenetică între sex şi gradul de fibroză şi nici nu a existat o inferenţă cauzală semnificativă între gradul de fibroză şi viremia VHC. Un total de 15.685 (99,5%) pacienţi au prezentat RVS, dar pentru genotipul 3, RVS a fost obţinut în 93,6% cazuri. Concluzii. Rezultatele acestui studiu reflectă marele succes al Programului Naţional al Republicii Moldova pentru combaterea hepatitei virale, în special a hepatitei VHC, cu utilizarea terapiei AAD şi susţin necesitatea implementării unor noi strategii pentru a minimiza incidenţa şi prevalenţa acestei boli în Republica Moldova.Introduction. Viral hepatitis is a major public health problem, both worldwide and for Republic of Moldova. Hepatitis C virus (HCV) infection is one of the main causes of chronic liver disease and the overall prevalence of HCV infection in 2015 was estimated at about 1.0%. The use of the new treatment with direct-acting antivirals (DAA) in HCV hepatitis has a sustained virological response (SVR) of 95-100%, this being an argument for continuing the National Program for the control of viral hepatitis B, C and D, for 2017-2021 years, in Republic of Moldova Material and methods. This study aimed to assess 15.754 files of patients who received treatment with DAAs against HCV, within the National Program during 2016-2019. The variables studied were age, sex, viral load, hepatic fibrosis rate (determined by fibroscan), HCV genotype, treatment regimen, duration of therapy and response to treatment. Results. Distributed by age, the majority of patients, specifically 10618 (69.3%), were between 25 and 65 years old. Repartition by genotype: 14.494 patients (92%) were with genotype 1, 205 patients (1.3%) with genotype 2, 977 (6.2%) with genotype 3, and the remaining 78 patients (0.5%) with genotype 4, mixed genotype or unidentified genotype. A pathogenetic link between sex and the degree of fibrosis has not been identified, nor was there a significant causal inference between the degree of fibrosis and HCV viremia. A total of 15.685 (99.5%) patients had SVR, but for genotype 3, SVR was obtained in 93.6% cases. Conclusions. Results of this study reflects the great success of the National Program of Republic of Moldova for combating viral hepatitis, especially HCV hepatitis with the use of DAA therapy and advocate the need of implementing new strategies to minimize the incidence and prevalence of this disease in Republic of Moldova