Breast reconstruction on actinic affected territory by using of the latissimus dorsi flap plasty and dermotension (Case report)

Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, USMF “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Caz clinic: Lucrarea reflectă cazul clinic al unei femei de 33 ani supusă amputației totale de sîn pe motiv oncologic. Postoperator a urmat 3 cure de radioterapie. La 6 luni de la intervenția chirurgicală primară a susținut un examen complex după care a primit acordul medical la refacerea plastică a sânului. La momentul examinării în Clinica de chirurgie plastică prezenta dureri în regiunea cicatricei rămase după amputația sânului. La prima etapă de tratament s-a decis înlăturarea cicatricelor aderate agresiv de hemitorace și plastia defectului rămas cu un lambou insular din latissimus dorsi. Etapa a doua a urmat după obținerea regenerării primei etape – implantarea unui expander tisular cu un volum maximal de 500 ml. Etapa a treia a avut loc după umplerea balonului expandat. Sub surplusul tegumentar în schimbul expanderului am plasat o proteză mamară. Cunoscând că un component al tratamentului a fost iradierea actinică, temerea pentru înlaturarea cicatricei și plastia defectului cu țesuturi locale era argumentată. Astfel motivați am decis să folosim lamboul insular latissimus dorsi din regiunea sănătoasă. Dimensiunile lui maxime au permis expandarea, care a rezultat cu refacerea sânului prin punerea unui implant mamar. Concluzii: Utilizarea metodelor de chirurgie plastică-reconstructivă și estetică într-o consecutivitate corectă permit refacerea sânului după amputații oncologice, chiar dacă regiunea marcată este tratată actinic.Clinical case: We present a clinical case of 33 years old female, which was subjected to total breast amputation. After surgery she followed 3 cycles of radiation therapy. At 6 months after primary surgery she underwent a comprehensive examination after which has received medical agreement for plastic restoring of the breast. At the moment of the examination she has been complaining on pain in the region of the scar. In the first stage of the treatment it was decided to remove the aggressive adhered on hemithorax scars and to do the plasty of the defect with a free latissimus dorsi flap. The second stage was constituted of implanting a tissue expander. The third stage: under the tissue’s excess instead of expander we have placed a mammary prosthesis. Knowing that one of the treatment factors was actinic radiation, the fear for the removal of the scar and the plasty of the defect with local tissues was substantiated. Thus, we decided to use latissimus dorsi flap from the healthy region. Its maximal dimensions have allowed expanding resulting with restoration of the breast by placing a mammary implant. Conclusion: Using the methods of plastic-reconstructive and aesthetic surgery in a correct order allows the rebuilding of the breast after oncological amputations, even if the region was exposed to actinic treatment

The elements of pathology and physiology of microsurgical flaps

Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, USMF “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Transferul microchirurgical la prima vedere, pe lîngă cursul de dezvoltare extrem de rapid al nanomedicinei, s-ar părea că rezolvă livrarea țesuturilor pentru plastia și reconstrucția zonelor afectate ale corpului uman. În realitate, direcția acestui vector nu este suficient elucidată și la moment rămîn a fi discutate semnele de întrebare, care apar pe marginea acestui subiect. Scopul: Interpretarea corectă a concepțiilor modificărilor care au loc în lambou, în baza cărora ulterior vom putea stabili un algoritm de supraveghere și de tratament bine elucidat și funcționabil. Material și metode: Au fost studiate 112 surse de specialitate care reflectă starea țesuturilor umane în anumite situații critice, inclusiv în lambouri. Rezultate: Chirurgia lambourilor este însoțită de trauma chirurgicală, iar transferul de țesuturi este urmat de leziuni ischemice de reperfuzie, ceea ce poate compromite tot rezultatul intervenției. Este acceptat faptul că leziunea de reperfuzie este un proces inflamator modulat de mecanisme complexe de semnalizare, care în cele din urmă duce la moartea celulară și afectarea lamboului. Restabilirea fluxului sanguin este esențială pentru supraviețuirea lamboului, cu toate acestea, paradoxul este că reperfuzia produce un prejudiciu ischemic prin numeroase căi inflamatorii. Concluzie: Blocajul acut al fluxului sanguin, fără depistarea de curînd și tratarea activă, poate urma cu acțiune sistemică sub forma insuficienței poliorganice și moarte.Introduction: The microsurgical transfer, besides the extremely rapid development of nanomedicine, seems that solves and offers solutions pertaining to the supply of tissues for the plasty and reconstruction of affected areas of the human body. In fact, the direction of this vector isn’t fully elucidated and at this moment remains to be discussed the questions which appear on this subject. Purpose: Correct interpretation of the concept of changes which take place in the flap, on the basis of which, later we’ll be able to establish a well understood and functional algorithm of monitoring and treatment. Material and methods: It has been studied 112 specialized literature sources that reflect the state of human tissues in some critical situations, including flaps. Results: Flap’s surgery is accompanied buy surgical trauma, and transfer of human tissues is followed by ischemic lesions of reperfusion, which can compromise the whole outcome of the interventions. It is recognized that the lesions of reperfusion is an inflammatory process, modulated by complex signaling mechanisms which eventually leads to cell death and flap’s damage. Restoring blood flow is essential for the flap’s survival; however, the paradox is that reperfusion produces an ischemic injury through numerous inflammatory pathways. Conclusions: Acute blockage of blood flow, without early detection and active treatment, soon is followed by systemic action in the form of polyorganic insufficiency and death

Possibilities of heterologous use of the island flaps from the trunk

Clinica Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Trunchiul dispune de o varietate mare de lambouri, care pot fi utilizate în reconstrucţia defectelor. Cunoaşterea tuturor tipurilor ale acestora permite lărgirea spectrului metodelor reconstructive. Scopul lucrării: Evidenţierea potenţialului donator al ţesuturilor de pe trunchi pentru plastii vascularizate a defectelor. Material și metode: În studiu au fost incluși 13 pacienţi care au suportat plastii cu lambouri vascularizate axial, recoltate de pe trunchi. Pacienţii trataţi, maturi cu vârste cuprinse între 45 – 76 ani, au constituit o pondere a bărbaţilor în raport cu sexul feminin – 11:2. Am explorat 3 zone donatoare de lambouri la nivelul trunchiului: lamboul mușchiului lat al spatelui (7), parascapularul (1) și lamboul inghinal (5). Lambourile utilizate au acoperit un defect în regiunea axilară; 5 defecte pe braţ și cot; 2 defecte pe torace; 4 defecte pe mână și un defect pe coapsă. Dimensiunile defectelor tratate au variat între 76 cm2 și 408 cm2. Rezultate: Tratamentul fiecărui pacient cu transfer de pe trunchi pe membre a sumat două intervenţii chirurgicale: prima – formarea lamboului și acoperirea defectului și a doua: la 17- 20 zile distanţă – disecţia pediculului nutritiv de la zona donatoare cu închiderea căilor de migrare. Această perioadă a fost marcată de incomodităţi pentru pacienţi, cauzate de poziţia forţată a membrului. Totuși, menţionăm că în toate cazurile am obţinut închiderea defectelor. Concluzii: Utilizarea lambourilor insulare de pe trunchi în acoperirea defectelor pe membre este o opţiune de rezervă, dar și salvatoare atunci când utilizarea altor tipuri de plastii este contraindicată.Introduction: The trunk benefits from multiple flaps that can be used in defects reconstruction. Knowing all types of them allows to enlarge the spectrum of reconstructive methods. Purpose of the study: To highlight donor tissue’s potential from trunk for vascularized plasties of defects. Material and methods: The study included 13 patients who underwent plasty with axial vascularized flaps harvested from trunk. Treated patients – adults, aged 45-74 years, males prevailed (M:F = 11:2). We explored 3 flap donor sites at tunk’s level: latissimus dorsi flap (7), parascapular (1) and inguinal flap (5). Used flap covered a defect in axilar region, 5 defects on arm and elbow, 2 defects on thorax, 4 defects on hand and 1 defect on thigh. The defects dimensions ranged between 76 and 408 cm2. Results: The treatment of each patient with transfer from trunk to limbs consisted of 2 interventions: first-flap’s formation and defect’s cover, and second – at 17-20 days away, nourishing pedicle’s dissection from donor site with closure of migration routes. This period was marked by patients’ inconveniences caused by limb’s forced position. However, we note that in all cases we achieved closure of defects. Conclusions: Use of island flaps from trunk for covering defects of limbs is a reserve option, but also saving when using other types of plasty is contraindicated

Closed fasciotomy in Dupuytren’s pathology – discussion on a clinical case

Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Maladia Dupuytren este o boală fibroproliferativă comună care cauzează contractura flexorie a mâinii. Pentru a ameliora deformitatea, a restaura funcţia și a evita complicaţiile este necesar de a utiliza metode minim invazive. Caz clinic: Pacientul A, bărbat de 60 ani suportă un traumatism prin motobloc agricol soldîndu-se cu fractura deschisă a oaselor gambei Gustilo-Anderson III “C”, motiv pentru care suportă evolutiv 5 intervenţii chirurgicale reconstructive. După intervenţia a doua pacientul este mobilizat la mers cu ajutorul cârjelor. Dar, am constatat prezenţa contracturii Dupuytren la mâna dreaptă care incomoda semnificativ utilizarea cârjelor. Atunci, am luat decizia să efectuăm aponeurotomia închisă cu scoaterea degetelor din poziţia de flexie vicioasă. Am utilizat în acest scop un ac de seringă cu care prin împungeri “dute-vino” am secţionat bridele aponeurotice patologic modificate. S-a obţinut o extensie deplină a degetelor. Drept rezultat la 10 zile postoperator pacientul începe mersul cu cîrjele fără dificultăţi, posedând o funcţie bună a mâinii. Concluzii: Aponeurotomia palmară închisă în boala Dupuytren permite îmbunătăţirea funcţiei mâinii fără incizii sângerânde, exclude perioada de regenerare, distinge o funcţie acceptabilă pentru mersul cu cârjele la pacienţii fracturaţi.Introduction: Dupuytren’s disease is a common fibroproliferative disorder causing flexing contractures in the hand. To relieve deformity, restore function and avoid complications surgical minimal invasive techniques should be used. Clinical case: The patient A, man aged 60 years supports trauma with agricultural motoblock, resulting a leg’s bone open fracture Gustilo-Anderson III "C", because of which supports evolutionary 5 reconstructive surgery. After second intervention patient is mobilized to walk with crutches. But, it was determined presence of Dupuytren's contracture at the right hand which significantly disrupt the use of crutches. Then we decided to perform closed aponeurotomy with removal of vicious finger flexion position. We used for this purpose a needle, and by "come and go" prick aponeurotic pathological tensions was eliminated, obtaining a full extension of fingers. As a result, 10 days after surgery the patient starts walking with crutches without difficulty, possessing a good position of the hand. Conclusion: Closed palmar aponeurotomy in Dupuytren’s disease allows improving hand’s function without bleeding incisions, excludes the regeneration period, distinguishes acceptable function for walking with crutches in trauma patients