Antenatal diagnosis of congenital abdominal wall malformations, a "normality"

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Facultatea de Medicină, Departamentul „Chirurgicale II”, Disciplina Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sfânta Maria” Iaşi, România, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaMedicina materno-fetală a devenit în ultimele decenii o parte importantă a sistemului de îngrijiri medicale. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor ultrasonografice a permis acumularea de informaţii preţioase asupra evoluţiei normale sau patologice a dezvoltării intrauterine a fătului, astfel încât depistarea antenatală a malformaţiilor congenitale a devenit o regulă şi nu o excepţie. În paralel cu creşterea frecvenţei în timp a anomaliilor de perete abdominal anterior se observă şi creşterea ratei de diagnostic antenatal. Datorită riscului crescut al asocierii defectelor de perete abdominal anterior cu anomalii cromozomiale sau cu alte malformaţii congenitale grave, diagnosticarea antenatală a acestor anomalii este de o importanţă crucială pentru prognosticul fetal şi consilierea familială. Astfel, detectarea antenatală a malformaţiilor congenitale grave oferă părinţilor posibilitatea să se pregătească din punct de vedere psihologic pentru apariţia unui copil cu handicap şi să planifice naşterea în cadrul unui centru medical dotat cu serviciu de terapie intensivă şi chirurgie neonatală. În condiţiile asocierii unor anomalii severe detectate antenatal, precum trisomiile 13 şi 18, pentalogia Cantrell, extrofia cloacală sau sindromul prune belly, părinţii pot lua în consideraţie şi posibilitatea efectuării unui avort terapeutic. La momentul actual, screening-ul biochimic al serului matern împreună cu ecografia antenatală sunt metodele standard de realizare a diagnosticului antenatal al defectelor de perete abdominal anterior, dar în situaţii particulare se poate recurge la investigaţii invazive, ecografie tridimensională, patru-dimensională sau RMN fetal, metode de diagnostic mult mai fiabile.Maternal-fetal medicine has become an important part of the healthcare system over the past decades. The rapid development of ultrasound technologies has allowed the accumulation of valuable information on the normal or pathological evolution of the intrauterine development of the fetus, so the antenatal detection of congenital malformations has become a rule and not an exception. In parallel with the increase in the frequency of abdominal wall abnormalities in time, an increase in the antenatal diagnostic rate is also observed. Due to the increased risk of association of anterior abdominal wall defects with chromosomal abnormalities or other severe congenital malformations, the antenatal diagnosis of these anomalies is of crucial importance for fetal prognosis and family counseling. Thus, antenatal detection of serious congenital malformations gives parents the opportunity to prepare themselves psychologically for the appearance of a disabled child and plan birth at a medical center with intensive unit care and neonatal surgery. Given the association of severe antenatal anomalies such as trisomy 13 and 18, Cantrell pentalogy, cloacal extrophy or prune belly syndrome, parents may also consider the possibility of a therapeutic abortion. At present, biochemical screening of maternal serum combined with antenatal ultrasound is the standard method of performing the antenatal diagnosis of anterior abdominal wall defects, but in particular situations, invasive investigations, three-dimensional, four-dimensional or fetal MRI as more reliable diagnostic methods, can be used

Limits of postnatal management of congenital diaphragmatic hernia

Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Disciplina de Chirurgie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi, Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi, Secţia Clinica de Anestezie şi Terapie Intensivă, Universitatea de Medicină si Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, Disciplina de Neonatologie 5 Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginceologie ”Cuza-Vodă”, Iaşi, Centrul Regional de Terapie Intensivă NeonatalăIntroducere: Managementul postnatal al herniei diafragmatice congenitale (CDH) implică abordarea multidisciplinară şi este nonstandardizat în majoritatea centrelor de chirurgie pediatrică. Obiectiv: Evaluarea statusului managementului cazurilor cu hernie diafragmatică congenitală tratate într-un centru terţiar de chirurgie pediatrică, respectiv de terapie intensivă pediatrică. Material si Metode: Am revizuit rezultatele tuturor cazurilor de hernie diafragmatică congenitală din ultimele 30 de luni, tratate în departamentul de chirurgie pediatrică al Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” din Iaşi, România. Rezultate: A fost inclus un număr total de 14 cazuri. Dintre acestea, 64% (9 cazuri) au fost diagnosticate antenatal. Un număr de 12 cazuri au fost tratate chirurgical, 8 prin abord deschis prin laparotomie şi 4 prin abord minim invaziv toracoscopic cu o mortalitate generală de 78%. Factorii de risc postnatali, cum ar fi localizarea herniei, prematuritatea, greutatea mică la naştere şi mărimea defectului, au fost confirmaţi în lotul de studiu ca fiind corelaţi cu mortalitatea inregistrată. Durata medie de spitalizare a fost de 43 de zile. Pentru cele 3 cazuri de supravieţuitori durata medie de urmărire a fost de 1 an. Concluzii: Chiar în condiţiile managementului nostru actualizat mortalitatea pe care am înregistrat-o a fost foarte ridicată şi s-a corelat cu prezenţa factorilor de risc postnatali. Hipertensiunea pulmonară persistentă a fost dificil de evaluat şi a reprezentat o continuă provocare de management, mai ales din cauza lipsei, în secţia de Terapie Intensivă Pediatrică, a posibilităţilor terapeutice postoperatorii, de tip ventilaţie cu frecvenţă înaltă, ventilaţie cu oxid nitric sau ECMO.Introduction: Postnatal management of congenital diaphragmatic hernia involves a multidisciplinary approach and is non-standardized in most pediatric surgery departments. Objective: To evaluate the status of congenital diaphragmatic hernia (CDH) management in a tertiary department of pediatric surgery and neonatal intensive care unit. Study design: We reviewed the last 30 months' outcomes of all cases of CDH treated in NICU and the department of pediatric surgery of “Sf. Maria” Emergency Children Hospital Iasi, Romania. Results: A total of 14 cases were included. Of these, 64% (9 cases) were prenatally diagnosed. A number of 12 cases were surgically treated, 8 by abdominal open approach and 4 by thoracoscopic minimally invasive approach with an overall mortality rate of 78%. Postnatal risk factors of mortality such as side of hernia, prematurity, low birth weight, and size of the defect were confirmed in our study group. The median time of hospital stay was 43 days. For the 3 survivors, the mean period of follow-up was 1 year. Conclusions: Despite our updated management of CDH, mortality was still very high and was associated with postnatal risk factors. Persistent pulmonary hypertension was difficult to evaluate and presented persistent challenges in management

Reduced Simulation Strategy – Multiple Model Applicability

The main ideea of the paper is to reduce the hardware and software effort required for a simulation process using an identified model. Since the results are consistent, based on the observations of the data related relationship to the minimum necessary is proposed for a simulation that leads to a neglectable error. This relationship is used in the case study made on a multiple model control type architecture that aims to switch smooth control algorithms. The proposed system is implemented and tested in real-time software for a nonlinear plant laboratory

Nootropic and cerebral vasodilators medications – aspects of use and premises of combination

Centrul Științific al Medicamentului, IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova, Catedra Chimie Farmaceutică și Toxicologică, IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, București, RomâniaIntroducere. Medicamentele combinate contemporane constituie o componentă esenţială în arsenalul de remedii medicamentoase. Combinarea preparatelor nootrope cu vasodilatatoarele cerebrale ar facilita farmacoterapia mai multor afecțiuni și ar extinde posibilităţile de tratament. Obiectivul studiului. Evaluarea arsenalului de medicamente nootrope și vasodilatatoare cerebrale prezente pe piața farmaceutică a diferitor țări cu perspectiva de a crea noi medicamente combinate. Materiale și metode. În calitate de obiecte de cercetare au servit Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor din Republica Moldova (15.09.2016), Nomenclatorul de medicamente al României (07.10.2016), Registrul de Stat de medicamente (Rusia 04.10.2016), Nomenclatorul de medicamente EMA (European Medical Agency), The Federal Institute for Drugs and Medical Devices (Germania), instrucțiuni de utilizare a medicamentelor, documente analitice de normare a calității. Rezultate și discuții. Analiza datelor din literatura de specialitate demonstrează că arsenalul de medicamente vasodilatatoare cerebrale pe piața farmaceutică a Republicii Moldova este foarte restrîns, fiind doar 1% cu 127 denumiri. Situația este asemănătoare în România, Germania și Franța, vasodilatatoarele cerebrale avînd doar 1% din numărul total de medicamente. Dintre ele, în Republica Moldova cel mai des se utilizează Vinpocetina – 22%, urmată de Ginkgo Biloba – 19%, Pentoxifilină – 16%, Nicergolina și Cinarizina – cîte 14%, Acid nicotinic – 6% și Vincamină – 9%. În Germania însă, Acidul nicotinic este cel mai utilizat vasodilatator cerebral – 58%, urmat de Ginkgo Biloba – 33%, Pentoxifilina – 5%, Nicergolina – 2% și Vincamina și Vinpocetina – cîte 1%. La fel și în Franța, Acidul nicotinic are mai mult de jumătate din arsenalul vasodilatatoarelor cerebrale – 55%, urmat de Nicergolină – 16%, Ginkgo Biloba și Pentoxifilina cîte 11% și Vincamina – 7%. În România însă, Ginkgo Biloba se află pe prima poziție – 36%, urmată de Nicegolină – 20%, Pentoxifilină – 17% și Acid nicotinic 14%. Se menționează și faptul că în Republica Moldova, vasodilatatoarele cerebrale se găsesc preponderent sub formă de comprimate – 52%, urmat de capsule – 24%, soluții – 23% și doar 1% se găsesc sub formă de picături orale. În România, Germania și Franța, la fel prevalează existența vasodilatatoarelor cerebrale sub forme farmaceutice solide: comprimate, capsule, dar și lichide sub formă de soluții, însă lipsesc picăturile orale. În urma evaluării medicamentelor din grupul nootropelor, s-a constatat că pe piața farmaceutică a Republicii Moldova grupul nootropelor ocupă doar 1,2% din totalul de medicamente, iar dintre acestea doar 0,4% sunt autohtone. Însă rata preparatelor combinate este mult mai scăzută. Astfel o singură asociere dintre 2 substanțe medicamentoase este prezentă în 6 denumiri comerciale dintre care doar 1 aparține unui producător autohton (Eurofarmaco). În Nomenclatorul României combinații medicamentoase dintre nootrope și vasodilatatoare cerebrale nu au fost depistate, iar în Nomenclatorul Rusiei am întîlnit doar 5 de-numiri comerciale ce includ 2 astfel de combinații. Concluzii. Studierea pieții farmaceutice autohtone și externe a demonstrat prezența unui număr redus de medicamente combinate din grupul nootropelor și vasodilatatoarelor cerebrale. Astfel, sunt necesare studii ulterioare care ar contribui la obținerea unor noi medicamente combinate din grupul nootropelor și vasodilatatoarelor cerebrale

Valorization of Spent Brewer’s Yeast Bioactive Components via an Optimized Ultrasonication Process

The increasing need for sustainable waste management and food fortification requires continuous agri-food biotechnological innovation. Spent brewer’s yeast (SBY) is a mass-produced underutilized by-product of the brewery industry and has elevated bioactive potential. The current study presents a streamlined ultrasonic SBY cell lysis method, with the main goal of bioactive compound valorization. The influence of selected ultrasonication parameters on protein release and, implicitly, on the cell disruption efficiency, was assessed. The SBY derivatives resulting from the ultrasonic cell lysis were SBY extracts (SBYEs) and cell walls (SBYCWs), which were evaluated in terms of protein content, antioxidant activity (AOA) and total polyphenol content. Scanning electron microscopy (SEM) and FT-IR spectroscopy were used to characterize SBYCWs in relation to the morphological and chemical transformations that follow ultrasonic yeast cell disruption. The optimal ultrasonication conditions of 6.25% SBY concentration, 40 °C and 33.33% duty cycle (DC) ensured the most efficient lysis. The SBY derivatives with the most elevated antioxidant activity were obtained at temperatures below 60 °C. SBYCWs had the highest polyphenol content and a relatively high content of β-glucan under these parameters. Optical microscopy and SEM confirmed the release of intracellular content and separation of SBYCWs

Assessment of Behavioral Risk Factors in Chronic Obstructive Airway Diseases of the Lung Associated with Metabolic Syndrome

Background: Diet and lifestyle play important roles in preventing and improving chronic diseases, and evaluating behavioral risk factors in these pathologies allows for efficient management. Methods: A clinical study by screening biochemical parameters and pulmonary function was carried out to evaluate behavioral risk factors in obstructive pulmonary disease associated with metabolic syndrome. Results: Of the total of 70 patients included in the clinical study, 46 were men and 24 were women (χ2 = 3.9, p = 0.168). Forty-eight patients presented at least three met risk criteria associated with the metabolic syndrome (19 women and 29 men). Regarding the assessment of lung function, only 7 of the patients presented normal spirometry values (χ2 = 75.28, p 2 = 5.185, p = 0.075). In terms of body weight, 45 of the patients are overweight or obese, most of them declaring that they do not consume enough vegetable products, they consume large amounts of foods of animal origin (meat, milk, eggs) but also super processed foods (food products type of junk food), do not hydrate properly, and are predominantly sedentary people (54 of the patients do no physical activity at all; χ2 = 2.12, p = 0.713). Conclusion: From the statistical processing of the data, it is noted that insufficient hydration, low consumption of vegetables, increased consumption of hyper-caloric food products rich in additives, sedentary lifestyle, and smoking are the main disruptive behavioral factors that worsen the health status in lung disease associated with the metabolic syndrome. An important conclusion emerging from the study is that the imbalances that aggravate obstructive lung diseases are generated by unhealthy food and an unbalanced lifestyle

Integrative Approach to Risk Factors in Simple Chronic Obstructive Airway Diseases of the Lung or Associated with Metabolic Syndrome—Analysis and Prediction

We conducted an epidemiological non-interventional cross-sectional and case-control study from 1 January 2023 until 26 May 2023 in Oltenia region, southwestern Romania. Throughout the research, 160 consecutive patients were included from two different clinical departments (1—Pneumology; 2—Diabetes and Nutritional Diseases). Subjects were voluntary adult individuals of any gender who expressed their written consent. The clinical data of the patients were correlated with the exposure to behavioral risk factors (diet, lifestyle, exposure to pollutants) to identify some negative implications that could be corrected to improve the quality of life of patients with simple chronic obstructive airway diseases of the lung or associated with metabolic syndrome (MS). In the first group of patients with respiratory diseases, there was a higher degree of exposure to toxic substances (43.75%) compared to the second group of patients with diabetes (18.75%); it is also noticeable that in the first group, there were noticeably fewer individuals who have never smoked (25%) compared to the second group (50%). Respiratory function impairment was observed to be more severe in overweight individuals. In the group of patients with known lung diseases, a positive correlation was noted between the presence of MS and respiratory dysfunctions of greater severity. Additionally, potential exacerbating factors affecting lung function, such as direct exposure to toxins and smoking, were considered. Potential secondary factors exacerbating respiratory dysfunction were considered by correlating biochemical parameters with dietary habits. These included reduced consumption of vegetables, inadequate hydration, and increased intake of sweets and products high in saturated or trans fats (commonly found in junk food), primarily due to their potential contribution to excess weight. Compared to patients without MS, the severity of the pulmonary function impairment correlated with the number of criteria met for MS and, independently, with an increase in weight