Хирургическое лечение переломов пяточной кости. Отдаленные результаты

In our study were included 50 patients with calcaneus fractures, hospitalized in the section №1 of SCTO in the period 2005-2008. Each patient was examined according to the questionnaire elaborated at the beginning of the study in order to obtain some uniform data. The sex structure contained 43 men and 7 women of the age between 42,44+/- 1,6 years. The study of the post operator radiographic image allowed us the evaluation of the Bohler’s angle size, which was 15-24 degrees at 24 patients (48%), between 25-40 degrees at 26 patients (52%). According to this particularities we can conclude that the calcaneus fractures are severe (gr. II and gr. III and happen 72%); according to the deepness type it can be noticed that it occurs almost in the same proportion at all the deepness types. The distant determination of the result of the chirurgical treatment of the calcaneus fractures was made on 34 patients, which were examined according to the AOFAS score.Нами изучены результаты оперативного лечения переломов пяточной кости у 50 пациентов, находившихся на стационарном лечении в отд. №1 БТО в 2005-2008 гг. Нами проведено проспективное исследование с использованием шкалы AOFAS у 43 мужчин и 7 женщин в возрасте 42,44±1,6 лет. Значение угла Bohler в 48% случаев было 15°-24° и в 52% – 25°-40°. Большинство оперированных переломов были II-III ст

Tratamentul chirurgical în fracturile diafizare ale antebrațului: protocol clinic național PCN-385

Secția Chirurgia Mâinii, IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, secția Ortopedie și traumatologie, IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, secția consultativă, IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și OrtopedieAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru comun al IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie şi Catedrei de Ortopedie şi Traumatologie a USMF „Nicolae Testemiţanu” pentru elaborarea şi implementarea Protocoalelor clinice naţionale în traumatologie şi ortopedie: Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind fracturile diafizare ale antebrațului şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor clinice instituţionale. La recomandarea MSMPS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Femoral shaft nonunion after lengthening osteotomy: clinical case presentation

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Pseudartroza diafizei femurale reprezintă o patologie invalidizantă ce necesită un management meticulos. Scopul lucrării. Evaluarea conduitei unui caz clinic de pseudartroză a diafizei femurului stâng după osteotomie de alungire. Materiale și Metode. Pacienta, 19 ani, internată în secția Ortopedie și Traumatologie. Pacienta evaluată clinic și paraclinic (radiografie). Rezultate. Pacienta se prezintă cu acuze de disconfort la nivelul coapsei stângi, incapacitate funcțională a membrului inferior stâng și dereglări de mers. Din istoricul bolii, în 2014 a suportat osteotomie de alungire cu fixarea extrafocală a membrului în aparat Ilizarov. Aparatul înlăturat peste 8 luni. Ulterior pacienta s-a adresat la medic din cauza deformării membrului inferior stâng, cu dereglări de mers și statică. Examenul radiologic a atestat dezaxarea femurului în varus și unghi deschis posterior. În 2017 aparatul extrafocal a fost reasamblat pe o perioadă de 8 luni. În 2019 pacienta atestă deformare la nivelul coapsei stângi. A fost efectuată osteosinteza intrafocală cu broșe la nivelul femurului stâng și imobilizare ghipsată. După înlăturarea imobilizării ghipsate a apărut deformarea femurului stâng. În 2021 pacienta s-a adresat pentru consult. La examenul local a coapsei stângi se atestă deformare, scurtare a membrului inferior pe contul femurului cu 6 cm și redoare mixtă a genunchiului stâng. Se confirmă clinic și radiologic pseudartroza diafizei în 1/3 medie a femurului stâng, cu prezența materialului de osteosinteză (broșe). Diagnosticul a prezentat indicație pentru intervenție chirurgicală: ablația broșelor, reosteosinteza diafizei cu placă blocată și corecția axei. Radiografia postoperatorie a demonstrat o evoluție pozitivă a cazului. Pacienta externată la a 8-a zi, pentru reabilitare. Concluzii. Pseudartroza diafizei femurale rămâne a fi o complicație rară, care necesită tratament chirurgical extins și reabilitate de durată.Background. Femoral shaft nonunion represents a disabling pathology that requires meticulous management. Objective of the study. Clinical case evaluation of left leg femoral shaft nonunion after femoral shaft lengthening osteotomy. Material and methods. 19 y/o female, hospitalized in Orthopaedics and Traumatology department. Clinical and paraclinical (+X-ray-examination) examinations were performed. Results. Patient complained about left hip and knee discomfort, functional disability of left lower extremity and gait disorders. From anamnesis morbi, in 2014 lengthening osteotomy with Ilizarov ExFix was performed. After 8 months Ex Fix was disassembled. Left lower limb deformity with gait and stance disorders still persisted. The X-ray-examination attested femoral shaft varus malalignment and anterior bowing. Ilizarov ExFix reassembled in 2017 for another 8 months. In 2019 left femoral shaft intrafocal pinning and leg cast were applied. After cast removal a left femur deformity appeared. Physical examination performed in 2021 attested left leg deformity, 6 cm left lower limb shortening and left knee stiffness. Clinically and radiologically was confirmed: left leg femoral diaphysis pseudarthrosis with presence of osteosynthesis material (K-wires). K-wires removal, revision femoral shaft osteosynthesis with locking plate and femoral axis alignment were performed. Patient revealed positive postoperative outcomes and 7 days after surgery was discharged home for rehabilitation. Conclusion. Femoral shaft nonunion remains a rare complication that requires extensive surgical treatment with long term rehabilitation

Хирургическое лечение больных с множественными переломами: эволюция остеосинтеза в КБТО с 1970 по 2013 год

IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie şi OrtopedieThe authors present their experience in the work of fixation of a consignment of 244 patients with multiple limb fractures treated in the Department of Orthopaedics and Traumatology of the Republican Clinical Hospital №1 over 15 years (1999-2013). It shows the development of osteosynthesis in the treatment of these patients during the last decades and the priority use of modern processes. The aim of the study was the assessment procedures of osteosynthesis and their evolution over the past few years in the surgical treatment of patients with multiple fractures in department № 1 of the CHTO.Авторы статьи анализируют собственный опыт хирургического лечения 244 больных с множественными переломами конечностей, лечившихся в первом отделении Клинической больницы травматологии и ортопедии на протяжении последних 15 лет (1999-2013). Описана эволюция методов остеосинтеза в больнице на протяжении предыдущих десятилетий и приемущества новых методик стабилизации отломков

Tratamentul chirurgical în fracturile maleolare: protocol clinic național PCN-384

Secția Ortopedie și traumatologie, IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și OrtopedieAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru comun al IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie şi Catedrei de Ortopedie şi Traumatologie a USMF „Nicolae Testemiţanu” pentru elaborarea şi implementarea Protocoalelor clinice naţionale în traumatologie şi ortopedie. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind fracturile radiusului distal şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor clinice instituţionale. La recomandarea MSMPS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Our experience in the surgical treatment of patients with polyfractures

Spitalul Clinic de Ortopedie şi Traumatologie, Conferinţa a XI-a Naţională a ortopezilor-tramatologi din Republica Moldova “Politraumatisme – concepţii contemporane de diagnostic şi tratament”, 21 mai 2009, Chișinău, Republica MoldovaArticolul prezintă experienţa autorilor în tratamentul chirurgical al unui lot de 130 de bolnavi cu polifracturi. Tratamentul de corecţie preoperator şi evaluarea corectă a indicaţiilor pentru tratamentul a permis efectuarea intervenţiilor chirurgicale în termeni optimali. Utilizarea procedeelor de osteosinteză stabilă a fracturilor intra-şi paraarticulare a permis recuperarea precoce a funcţiei membrelor afectate şi consolidarea osoasă în termeni optimali. Utilizarea procedeelor de osteosinteză combinată şi centromedulară zăvorâtă a minimalizat atât agresiunea chirurgicală cât şi probabilitatea apariţiei complicaţiilor.The article presents the autors’s experience in the surgical treatment of 130 patients with polifractures. Preoperative corrective treatment and precise assessment of the indications for surgical treatment allowed the surgical procedures to be performed in optimal terms. Utilization of the stabile osteosynthesis procedures of the intra-and paraarticular fractures allowed a earlier recovery of the injured limb functions and consolidation in optimal terms. Utilization of the combined and centromedular locked osteosynthesis techniques minimized both the surgical aggressiveness and development of complications

Experienţă proprie în tratamentul traumatismelor multiple ale aparatului locomotor

Articolul prezintă experienţa autorilor în tratamentul chirurgical al polifracturilor, prin cercetarea unui lot de 270 bolnavi. Tratamentul de corecţie preoperator şi evaluarea indicaţiilor a permis efectuarea, în termeni optimali, a intervenţiei chirurgicale. Utilizarea procedeelor de osteosinteză stabilă a fracturilor intra- şi para-articulare a permis recuperarea precoce a funcţiei membrelor afectate şi consolidarea osoasă în termeni optimali. Procedeele de osteosinteză combinată şi centromedulară zăvorâtă folosite, a minimalizat atât agresiunea chirurgicală, cât şi probabilitatea apariţiei complicaţiilor

Unele aspecte în tratamentul chirurgical al gonartrozei monocompоrtamentale. rezultate la distanţă

Gonartroza este cea mai frecventă artropatie a genunchiului, reprezentând peste 50% din cazurile de genunchi dureros. Artroza monocomportamentală a genunchiului este o patologie degenerativă manifestată prin degenerarea cartilajului articular din partea medială a femurului. Această boală a articulaţiei genunchiului, provocată prin diverse mecanisme, a fost şi rămâne un motiv pentru avansarea cercetărilor în domeniu Zhim F., Lafl amme G.Y., Viens H., et al. [5]; Agneskircher J.D., Hurschler C., Wrann Cd., et al. 2008. [2]; Primele descrieri clinice ale bolii se datorează lui Jones 1909, Stockmann şi Fischer. Weissenbach şi Francon au descris „lipoartrita uscată bilaterală a genunchiului”. Studiul anatomopatologic al gonartrozei a fost efectuat de Heine 1926, Parker, Keefer, Myers şi Irwin 1934, Waine şi Bauer 1936-1942