Staging of plastic operations and multiple surgery procedures after massive weight loss

Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Catedra de chirurgie nr.4, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Pierderea masivă a masei corporale (PMMC) se asociază cu apariția unui exces esențial de piele, falduri dermice în zona abdominală și alte regiuni ale corpului uman. Acești pacienți solicită, de obicei, mai multe procedee chirurgicale pentru a reduce perioada de recuperare. Scopul. Evaluarea operațiilor simultane și a criteriilor de siguranță în chirurgia plastica după PMMC. Material și metode. Am realizat 81 de operații plastice la 39 de pacienți cu PMMC. Am efectuat 24 operații simultane și 57 în etape. 29 de pacienți au avut PMMC după operații bariatrice (bypass gastric (27), "gastric sleeve" (2), iar 10 pacienți după un tratament dietetic și comportamental. S-au efectuat următoarele procedee de chirurgie plastică: abdomenoplastia "fleur de lys", circumferențială sau extinsă; hernioplastia, brahioplastia; torsoplastia, mamoplastia, liftingul de coapse și fesier, liftingul facial și blefaroplastia. Două echipe de chirurgi au efectuat operațiile simultane în scopul de a reduce timpul de operare, riscurile și timpul de recuperare. Rezultate. Cele mai frecvente operații simultane au fost abdominoplastia "Fleur de Lys" cu hernioplastie sau cu mamoplastie, liftingul intern al coapsei cu brahioplastia. Concluzii. Operațiile simultane nu sunt asociate cu o rată mai mare a complicațiilor postoperatorii. Etapizarea operațiilor oferă o alternativă bună pentru pacienții cu IMC> 30kg/m2, sau pentru pacienți, care nu pot efectua operații simultane din alte motive.Introduction. Massive weight loss (MWL) is associated with the appearance of an essential skin excess, dermal folds in the abdominal area and other parts of human body. These patients usually want to perform multiple surgical procedures to reduce the recovery period. Purpose. Assessment of simultaneous operations and safety criteria in plastic surgery after MWL. Materials and methods. We performed 81 plastic operations on 39 patients with MWL. We done 24 simultaneous operations and 57 in stages respectively. Massive body mass lost 29 patients after bariatric surgery (gastric bypass (27), "gastric sleeve" (2), and 10 patients have lost weight through dietary and behavioral treatment. The following plastic surgery procedures were made: "fleur de lys" abdominoplasty, circumferential or extended abdominoplasty; hernioplasty, brahioplasty; torsoplasty, mammoplasty; thighs and buttock lift; internal thigh lift, face lift and blepharoplasty. Two teams of surgeons performed simultaneous operations in order to reduce the operating time, risk and recovery time. Results. The most common combination in simultaneous operations were "Fleur de Lys "abdominoplasty with hernioplasty or mammoplasty, internal thigh lift with upper arm lift. No major complications were recorded. Conclusion. Simultaneous operations are not associated with a higher rate of postoperative complications. Staging operations provides a good alternative for patients with BMI> 30kg/m2, or for patients who cannot be made simultaneous operations for other reasons

The results of varicose veins treatment using the endovenous laser combined with crossectomy and miniflebectomy

USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Flebologia suportă în ultimii ani modificări esenţiale în modalitatea de abordare a bolii varicoase datorită progresului tehnico-ştiinţific, rezultatele tratamentului urmând să fie studiate şi analizate în continuare. Material şi metode: În lotul de studiu au fost incluşi 235 pacienţi cu boală varicoasă a membrelor inferioare, clasa clinică C3-6 CEAP. În toate cazurile s-a efectuat crosectomia prin incizie la nivelul plicii inghinale, obliterarea cu laser 980 nm a venei safene mari (VSM) şi miniflebectomia venelor tributare VSM prin tehnica Muller. Rezultate: Toate intervenţiile au fost finalizate cu succes. Media de spitalizare a constituit 24 ore. În 9 cazuri a fost diagnosticată flebita aseptică a VSM, în 7 – au survenit dereglări de sensibilitate a tegumentelor în treimea inferioară a gambei. În 1 caz s-a dezvoltat un hematom în regiunea inghinală, care a necesitat reintervenţie. În perioada tardivă până la 4 ani după operaţie s-au adresat cu diferit grad de recidiva – 6 pacienţi. Concluzii: Obliterarea endovenoasă cu laser în combinaţie cu crosectomie şi miniflebectomie este o metodă sigură, miniminvazivă, având un grad redus de recidive.Introduction: In the last few years, phlebology supports essential changes in the approach of varicose disease, due to technical and scientific progress. The treatment results will be studied and analyzed further. Material and methods: In the study group were included 235 patients with lower limb varicose veins, clinical class C3-6 CEAP. In all cases, the crossectomy via incision in the inguinal crease, obliteration of great saphenous vein (GSV) with a 980 nm laser and miniphlebectomy of tributary veins of GSV using Muller’s technique were performed. Results: All interventions were completed successfully. Average hospital stay was 24 hours. In 9 cases there was diagnosed an aseptic phlebitis of GSV, in 7 cases occurred skin sensitivity disorders in the lower third of the calf. In 1 case there was developed a hematoma in inguinal region, which required reoperation. In the late period, up to 4 years, 6 patients addressed with varying degree of recurrence. Conclusions: Endovenous laser obliteration, combined with crossectomy and miniphlebectomy is a safe and minimally invasive method, having a low recurrence rate

Symmetry in breast reconstruction

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N.Testemițanu”, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Obținerea simetriei în reconstrucția glandei mamare reprezintă o sarcină dificilă, deoarece prevede simetrizarea volumului, formei, plicii submamare, complexului mamelonoareolar, simetria în dinamică şi în timp. În lipsa de suficiente țesuturi proprii operația de reconstrucția mamară cu lamboul latisimus dorsi sau TRAM nu întotdeauna e realizabilă, iar utilizarea implantelor mamare devine unica soluție. Am efectuat 22 operații de reconstrucție mamara cu implant şi 9 operații de reconstrucție cu ajutorul lamboului TRAM. Prima etapa a reconstrucției cu implant o constitue expandarea tisulara. Forma expanderului e necesar să coincidă cu forma implantului. Considerăm preferabil de a utiliza expanderele cu configurația anatomică. Expanderul trebue să fie mai voluminos decât implantul cu 50-75 ml. Înlăturarea expanderului şi aplicarea implantului se face prin aceiaşi cale de acces. E preferabil de a utiliza implante anatomice cu coezivitatea înaltă pentru a evita pliurile. Forma și volumul sinului intact se modifică cu scop de simetrizare, fie prin protezare mamara, reducție mamara sau mastopexie. S-a înregistrat un caz de supurație si extragere a implantului la a 15 zi postoperatorie. Reconstrucția mamelonului constituie o problemă dificilă din cauza dificienței țesuturilor proprii. Deşi la început mamelonul reconstruit poate părea suficient ca volum, după o luna are loc involuția țesuturilor. Am utilizat «Biopolimer - 350» pentru a menține volumul necesar. În trei cazuri de reconstrucție mamară cu metoda TRAM am utilizat ligaturarea prealabilă a a. epigastrice inferioare pentru adaptarea microcirculației în lambou. În aceste cazuri nu am întîlnit necroze marginale. Tatuajul cosmetic aste etapa de finisare a reconstrucției mamare. Aşa dar, pentru obținerea simetriei glandelor mamare e necesara alegerea corectă a tehnicilor chirurgicale şi respectarea consecutivității etapelor de reconstrucție mamară.Achieving symmetry in mammary gland reconstruction is a difficult task because provides symmetrical volume, form, submammary fold, nipple-areola complex, symmetry in dynamic and time. In the absence of sufficient own tissues, mammary reconstruction operation with latissimus dorsi flap or TRAM flap is not always realizable and the use of breast implants is the only solution. We performed 22 breast reconstructions with implants and 9 operations using a TRAM flap. The first stage of reconstruction with implants consists of tissue expansion. Expander form it’s necessary to coincide with an implant. We consider that anatomical expanders are preferable. Expander must have a greater volume than an implant with 50-75 ml. Expander removal and implant application are done the same way. It is better to use anatomical implants with high coesivity to avoid folds. There was one case of suppuration and extraction of an implant on the 15th post-operative day. Areola reconstruction contains a difficult problem because of its own tissues deficiency. Although at first reconstructed nipple volume may seem sufficient, one month later occurs tissue involution. We used “Biopolimer-350” to maintain the required volume. In three cases of TRAM breast reconstruction, we used preliminary ligation of a lower epigastric artery to adapt the microcirculation of the flap. We haven’t seen marginal necrosis in these cases. The cosmetic tattoo is the last stage of mammary reconstruction. So, for obtaining breast symmetry it’s necessary the right choice of surgical techniques and respecting the consecutiveness of mammary reconstruction phases

Postoperative lactorrhea after reduction of mammary gland

Catedra Chirurgie nr.4, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, CME SANCOS, Chșinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Cauzele galactoreei sunt considerate dereglările hormonale, creșterea nivelului de prolactină, efecte secundare ale administrării unor medicamente. Nu am întîlnit descrise cazuri de galactoree agresivă după reducția mamară (RM). Material și metode: În Clinica SANCOS a fost operată pacienta R, 48 ani, cu diagnosticul: “Macromastie bilaterală. Asimetrie mamară”. Cu 8 ani în urmă pacienta a urmat un tratament hormonal din cauza galactoreei. La data de 24.10.18 s-a efectuat reducția mamară. Masa glandulară redusă a fost de 220 g din dreapta și 250 g din stînga. Transpoziția complexului mamelono-areolar s-a efectuat pe lambou superior-lateral. Rezultate: În perioada postoperatorie s-a dezvoltat o lactoree agresivă, cu formare,peste 15 zile de la operație,de colecții masive de lactifore în ambii sîni, după care s-a asociat cu febră. Prolactina depășea limitele normei de 10 ori. S-a luat decizia de a deschide și a drena colecțiile. La data de 16.11.18 s-au deschis și drenat 3 colecții din care s-au evacuat 180 ml de lapte. Pacienta a fost consultată de endocrinolog. S-a indicat tratament hormonal, după care prolactina a scăzut și s-au stopat eliminările lactifore. Plăgile s-au vindecat după aplicarea suturilor secundare. Rezultatul estetic al operației a fost satisfăcător. Tratamentul hormonal a fost continuat cu supravegherea endocrinologului. Concluzie: Mamoplastia poate provoca o galactoree agresivă la pacientele cu prolactina mărită.Introduction: The causes of galactorrhea are considered the hormonal disruption, elevation of prolactin levels, side effects of some medicine administration. We have not encountered cases describing aggressive galactorrhea after mammary gland reduction. Material and methods: Patient R, 48 years old, who has been diagnosed with “Bilateral macromastia. Mammary gland assimetry”,had surgery, in SANCOS Clinic. 8 years earlier the patient followed a hormonal treatment because of galactorrhea. On 24.10.18 the breast reduction was performed. The reduced glandular mass was 220 g on the right and 250 g on the left. The transposition of nipple-areolar complex was realized on upper-lateral flap. Results: In the postoperative period, an aggressive lactorrhea developed, with formation of massive lactiferous collections in both breasts, after 15 days of surgery, after which fever associated. The prolactin exceeded the normal limit by 10 times. It was decided to open and drain the collections. On 16.11.18 three collections were opened and drained, from which 180 ml of milk was discharged. The patient was consulted by the endocrinologist. Hormonal treatment was indicated, after which prolactin decreased and the lactiferous eliminations stopped. The plagues were healed after secondary sutures. The esthetic result of the surgery was satisfactory. The hormonal treatment continued, under the endocrinologist’s supervision. Conclusion: Mammoplasty may provoke an aggressive galactorrhea in patients with increased prolactin

Abdominoplasty after massive weight loss

CME SANCOS, Catedra Chirurgie nr.4, Catedra Chirurgie nr.1 ”Nicolae Anestiadi”, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Peretele abdominal la pacienții cu pierdere masivă a masei corporale (PMMC) suferă deformații morfologice majore (exces de tegumente sub formă de pliuri și rulouri, laxitate a tegumentelor și complexului musculo-aponeurotic). Abdomenoplastia (AP) la acești pacienți este mult mai complexă. Scopul: Optimizarea rezultatelor la pacienții cu PMMC. Material și metode: Au fost operați 65 pacienți cu PMMC. Vîrsta pacienților era cuprinsăîntre 23 și 62 ani. PMMC a urmat după bypass-ul gastric în 41 cazuri, după „Gastric sleeve” – 2 cazuri, tratament dietetic și comportamental – 12 cazuri. AP clasică s-a efectuat la 3 pacienți, AP extinsă – 12, AP „Fleur des lis” – 46, AP circumferențială – 3, AP tip „corset” –1. Rezultate: AP s-a efectuat peste 12 luni după suportarea operațiilor metabolice, la pacienții cu masa corporală stabilă. AP clasică și cea circumferențială nu rezolvă deplin excesul dermal pe orizontală, în regiunea epigastrală. După AP „Fleur des lis” mai pot rămîne excese dermale în hipocondru, iar AP tip „corset” a permis înlăturarea lor adecvată și conturarea taliei. Complicații majore nu s-au înregistrat. Necroze moderate marginale s-au întîlnit în 5 cazuri la pacienții cu AP „Fleur des lis”. 4 pacienteau necesitat excizii suplimentare dermo-lipidice. Concluzii: Elecțiunea metodei de AP după PMMC depinde de caracterul deformațiilor peretelui abdominal, de elasticitatea țesuturilor, de excesul dermal, atît pe verticală, cît și pe orizontală.Introduction: The abdominal wall, in patients with massive weight loss (MWL), suffers major morphological deformities (excess of skin in the form of folds and rolls, laxity of the skin, muscle and aponeurosis). Abdominoplasty (AP) is much more complex in these patients. Aim: To optimize the results in patients with MWL. Material and methods: 65 patients with MWL had surgery. The patient’s age ranged between 23 and 62 years. MWL followed after gastric bypass in 41 cases, after "Gastric sleeve" - 2 cases, and after conservative treatment – 12 cases. The classic AP was performed on 3 patients, extended AP - 12, "Fleur des Lis" AP - 46, circumferential AP -3, "Corset" type AP-1. Results: AP was performed on patients with stable body mass, after undergoing metabolic surgeries (after 12 months from the surgery). The classic and circumferential AP do not solve completely horizontal dermal excess in the epigastric region. After "Fleur des Lis" AP dermal excesses may remain in the hypochondriac region, and the "corset" type AP allowed them to be removed appropriately and to contour the waist. Major complications were not recorded. Moderate marginal necrosis occurred in 5 cases and 4 patients have required additional dermo-lipid excisions. Conclusions: The choice of the AP method after MWL depends on the character of the deformations of the abdominal wall, the elasticity of the tissues, the dermal excess both vertically and on the horizontal

Plastic surgery following massive weght loss

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N.Testemițanu”, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Tratamentul chirurgical al obezității morbide (OM) are ca urmare pierderea masivă a masei corporale (PMMC) şi apariția unui exces esențial tegumentar cu formare de plici dermolipedice în regiunile abdomenului, lombară, toracică şi a extremităților. Apare ptoza glandelor mamare, a țesuturilor moi a regiunii faciale şi cervicale. Pierderea elasticității tegumentelor, formarea plicilor dermolipidice, neregularităților tegumentare, afectează calitatea vieții pacienților. Cu scop de inlăturare a sechelelor, apărute în urma pierderii masive a masei corporale am efectuat 36 operații plastice la 24 pacienți cu PMMC. Vîrsta pacienților se cuprindea între 21 şi 52 de ani. Aceste intervenții chirurgicale s-au efectuat peste 12-24 luni după operațiile bariatrice. S-a efectuat abdomenoplastia clasică, extinsă, în “T-invers” sau circumferențială. Pentru alte regiuni ale corpului s-a utilizat mamoplastia, brahioplastia, liftingul femural, liftingul facial. Dermolipectomia abdominală cu incizia joasă clasică nu dă un rezulat satisfăcător deoarece, de regulă, rămîne surplus dermolipidic pe flancuri. Din acest motiv abdomenoplastia extinsă sau cea în “T-invers” a fost mai frecvent utilizată. S-a demonstrat, că abdomenoplastia la pacienții cu PMMC are un risc mai elevat de limforee postoperatorie. Operația de abdomenoplastie limfomentajantă, cu decolarea plicii dermolipidice în planul fasciei superficiale şi aplicarea suturilor “în tensiune progresivă” a permis reducerea frecvenței limforeei. În plastiile femurale şi în brahioplastii marcarea corectă preoperatoare şi utilizarea steplerelor sunt elemente importante pentru obşinerea rezultatelor estetice satisfăcătoare.Surgical treatment of morbid obesity results in massive weight loss and appearance of essential skin excess with the formation of dermolipidical folds in the abdomen, lumbar, thoracic and extremities area. The mammary glands ptosis and ptosis of soft tissue of facial and neck region occurs. The elasticity teguments loss, formation of dermopilidic folds, skin irregularities, affects quality life of patient’s. We made 36 plastic operations at 24 patients with massive weight loss, seek to removal of sequelae, appeared at these patients. Patients age varies between 21 and 52. These surgical interventions were performed over 12-24 months after bariatric operations. We performed classic, extended or circumferential abdominoplasty and “T-reverse” abdominoplasty. For other regions of the body, was used mammoplasty, brachioplasty, face lift. Abdominal dermolipectomy with classic low incision don’t gives a satisfactory result, because, usually, a dermolipidic excess remains on the flanks. For this reason, extended abdominoplasty or “T-reverse” abdominoplasty was more frequently used. It was proved that abdominoplasty at the patients with massive weight loss has a more highest risk of postoperative seroma. Spared lymphatic adominoplasty with underming the dermolipidic fold in the plane of superficial fascia and use of sutures in “progressive tension” have reduced seroma frequency. Preoperative marking and application of staplers are important elements for achieving aesthetic satisfactory results in case of thigh lift and brachioplasty

Optimization of results in breast reconstruction

Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Catedra de chirurgie nr.4, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Cancerul mamar (CM) rămâne cea mai răspândită formă de tumoare malignă la femei. Mastectomia duce la un aspect inacceptabil pentru orice femeie și doar reconstrucția mamară (RM) poate izbăvi bolnava de un coşmar psihologic. Scopul. Perfectarea tehnicilor de reconstrucție mamară. Material și metode. RM a fost efectuata la 39 paciente cu vârsta cuprinsa intre 26 si 58 de ani. Operația de RM s-a efectuat prin metoda expander-implant la 19 paciente, doar cu aplicarea implantului mamar în 8 cazuri si în 12 cu lamboul TRAM (Transversus Rectus Abdominis Myocutaneous flap). Cu scop de adaptare a vascularizării lamboului și de prevenire a necrozelor marginale, inclusiv a necrozei adipoase în 5 cazuri cu o luna înainte de operația TRAM s-a efectuat ligaturarea a. epigastrice inferioare, iar în două cazuri s-au efectuat inciziile elipsoidale și s-a mobilizat lamboul TRAM, apoi s-a suturat pe același loc. În a doua etapă s-a efectuat transpoziția lamboului și s-a modelat glanda mamară. Rezultate. În aceste cazuri nu am întâlnit necroze marginale de lambou. Expanderul anatomic Eurosillicone cu valva integrată oferă posibilitatea modelării unei forme mai naturale a GM. Concluzii. Astfel, alegerea metodei de RM trebuie efectuată cu respectarea principiilor oncologice şi în dependenţă de starea regiunii recipiente. Efectuarea în două etape a operației de reconstrucție mamară cu lamboul TRAM poate diminua incidența necrozelor marginale.Introduction. Breast cancer remains the most common form of malignancy in women. Mastectomy lead to unacceptable look for any woman and only breast reconstruction (BR) can deliver a psychological nightmare. Purpose. The aim of the work was perfecting the techniques for breast reconstruction. Material and methods. BR was performed in 39 patients. Age range was between 26 and 58 years. BR operation was performed by the expander-implant method in 19 patients, implant application was made in 8 cases and TRAM flap (transversus rectus abdominis flap Myocutaneous) in 12 cases. Inferior epigastric artery ligation was performed one month before TRAM flap operation for vascularization adapting and for prevent of marginal necrosis, including fat necrosis in 5 cases. Mobilization of TRAM flap's, without rearrangement, was performed in two cases. In the second stage transposition flap was performed and was modeled mammary gland. Results. In these cases we encountered marginal flap necrosis. Eurosillicone integrated valve anatomical expander creates the possibility for modeling of more natural forms of mammary gland. Conclusion. Thus, choosing the method of BR must be made on oncologic principles and depending on the condition of receiver region. Making two-stage surgery for breast reconstruction with TRAM flap may reduce the incidence of marginal necrosis

Saving the infected breast implant

Scopul lucrării. Estimarea riscului infectării și expunerii implantului mamar, cu aprecierea metodelor de salvare a acestuia. Materiale și metode. Au fost studiate rezultatele a 2100 cazuri de augmentare mamară, complicate cu 20 de cazuri de infectare a implantului și 86 cazuri de reconstrucție, respectiv cu 18 cazuri de infectare a implantului mamar. Rezultate. Tratamentul cazurilor de infectare a implantului mamar a inclus terapie antibacteriană, extragerea implantului cu asanarea cavității și reaugmentare imediată, extragerea implantului și reaugmentare peste 3 luni. În cazurile de infecții ușoare s-a menținut terapia antibacteriană 2-3 săptămâni. În infecțiile severe reintervenția chirurgicală s-a efectuat până la a 10-a zi de la intervenția primară. Extragerea implantului infectat a fost necesară în 0,1 % de cazuri după augmentarea mamară și în 14% de cazuri de reconstrucție mamară. Operația repetată a fost posibilă doar peste 3 luni. Concluzii. Asocierea infecției severe după augmentarea mamară este minimă, iar în reconstrucția mamară cu implant poate duce la eșecul operației și extragerea implantului. Terapia antibacteriană și reintervenția chirurgicală permite salvarea implantului în majoritatea cazurilor de augmentare mamară. Infectarea implantului în reconstrucțiile mamare necesită, în majoritatea cazurilor, extragerea implantului și reprotezare peste trei luni.Aim of study. Estimation of the risk of infection and exposure of the breast implant, with the appreciation of the methods of saving it. Materials and methods. The results of 2100 cases of breast augmentation, complicated with 20 cases of implant infection and 86 cases of reconstruction, respectively with 18 cases of breast implant infection, were studied. Results. Treatment of breast implant infection cases included antibacterial therapy, implant extraction with cavitation debridement and immediate re-augmentation, implant extraction and re-augmentation after 3 months. In cases of mild infections, antibacterial therapy was maintained for 2-3 weeks. In severe infections, surgical reintervention was performed up to the 10th day after the primary intervention. Extraction of the infected implant was required in 0.1% of cases after breast augmentation and in 14% of breast reconstruction cases. Surgical reintervention was possible only after 3 months. Conclusions. The association of severe infection after breast augmentation is minimal, and in breast reconstruction with implant can lead to failure of the operation and extraction of the implant. Antibacterial therapy and surgical reintervention allows saving the implant in most cases of breast augmentation. Infection of the implant in breast reconstructions requires, in most cases, extraction of the implant and replantation after three months

Bariatric and metabolic surgery: ten years of experience

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Obezitatea morbidă este o maladie cronică plurifactorială, cu o creștere spectaculoasă a incidenţei în ultimii ani la nivel mondial. Tratamentul conservativ al obezităţii morbide este ineficient, impunând abordarea metodelor alternative de tratament. Bypassul gastric (BG) este intervenţia ce induce corijarea semnificativă a comorbidităţilor, cu o pierdere ponderală adecvată menţinută la distanţă. Obiectivul: Evaluarea eficacităţii, riscurilor precoce și la distanță a bypass-ului gastric în tratamentul obezităţii morbide. Material și metode: Studiul include 356 pacienți cu obezitate morbidă și perturbări metabolice, care au fost supuși BG pe perioada 2009-2019. Vârsta pacienților a oscilat în limitele 17-68 ani, cu media de 40,3±5,6 ani. Masa corporală a constituit 123,2±20,5 (80- 265)kg, IMC (indicelemaseicorporale) preoperator fiind de 44±7,3 (28,7-75,6) kg/m². Toți pacienții au fost supuși examinării clinice ș iparaclinice de o echipa multidisciplinară de specialiști, în scopul diminuării riscurilor perioperatorii. Rezultate: Sunt relatate rezultatele la distanță de 10 ani postoperator. La 12 luni postoperator IMC a constituit 29,5±5,6 kg/m², %EWL(% excess weight loss)-64,1±16,3, %EBMIL (excess BMI loss)-82,4±29,1. În 13 cazuri (4,9%) perioada postoperatorie precoce s-a complicat cu hemoragie digestive acută. Anemia feriprivă și litiaza veziculară au fost cele mai frecvente complicații postoperatorii tardive inregistrate în 74 cazuri (20,8%) și respectiv 27 cazuri (7,6%). Decese postoperatorii nu s-au înregistrat. Concluzii: Bypass-ulgastric este un procedeu sigur și efectiv ntratamentul obezității morbide cu menținerea rezultatelor la distanță. Este necesară monitorizarea acestor pacienți, în scopu lprevenirii complicațiilor postoperatorii tardive.Introduction: Morbid obesity is a multifactorial chronic disease, with a dramatic increase in incidence in the last years. The conservative methods are ineffective, enforcing the approach of alternative methods of treatment. Gastric bypass induces a significant correction of comorbidities, with a sustained adequate weight loss. Objective: Evaluation of efficiency, early and late risks of gastric bypass in the treatment of morbid obesity. Materials and methods: The study includes 356 patients with morbid obesity and metabolic disturbances that underwent gastric bypass during 2009-2019. Age of the patients varies from 17 to 68 years, with an average of 40,3±5,6 years. Body mass consists of 123,2±20,5(80-265) kg, preoperative BMI (body mass index) being 44±7,3(28,7-75,6) kg/m². All the patients underwent clinical and paraclinical examination by a multidisciplinary team of specialists with the aim of decreasing the perioperative risks. Results: The study includes postoperative results for a period of 10 years after the intervention. At 12 months postoperative, BMI was 29,5±5,6 kg/m², % EWL (excess weight loss) – 64,1±16,3, %EBMIL (excess BMI loss) – 82,4±29,1. In 13 cases (4,9%), early postoperative period included acute gastrointestinal bleeding. Iron deficiency anemia and cholelithiasis were the most frequent late postoperative complications registered in 74 cases (20,8%) and respectively 27 cases (7,6%). Postoperative deaths have not been registered. Conclusions: Gastric bypass is an efficient and safe procedure in the treatment of morbid obesity with sustained maintenance of the results. The monitoring of patients is necessary for avoiding late postoperative complications

Endovenous 980-nm laser treatment of varicose veins

Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Context: Tratamentul cu laser endovenos (TLE) este tot mai mult utilizat pentru a trata incompetența venei safene mari (VSM). Acest studiu prezintă rezultatul pe termen lung a TLE la o serie de 45 de pacienți. Metode: Au fost tratați prin TLE 45 de pacienți (39 femei, 6 bărbați) cu incompetența VSM, cu o vârsta medie de 38.6 ani (interval, 19 - 56 ani), folosind un laser cu diodă de 980-nm. Diametrul VSM a fost măsurat prin examinarea duplex în poziție verticală, în diferite segmente ale venei pentru a determina densitatea optimă de energie liniară necesară pentru fiecare segment. Diametrul mediu al joncțiunii safeno-femurale (JSF) a fost de 7,5 mm (interval de la 6 la 15.0 mm). Pacienții au fost evaluați clinic şi prin scanarea duplex la 8 zile, 1 şi 6 luni pentru a aprecia eficacitatea tratamentului şi reacțiile adverse.Rezultate: Operația a început cu deconectarea JSF în 37 de cazuri. În 25 de cazuri a fost posibilă introducerea fibrei laser de la nivelul maleolului medial până la JSF. La o săptămână de urmărire 5 (11%) din pacienți au raportat durere moderată. În perioada postoperatorie imediată rata de închidere a VSM a fost de 98,0% şi a rămas constantă în continuare. După un an au fost remarcate o dispariție completă a VSM sau un cordon rezidual fibros. Complicații majore nu au fost determinate, în special, nu au fost cazuri de tromboză venoasă profundă. Miniflebectomia suplimentară a fost efectuată la toți pacienții.Concluzie: TLE al incompetenței VSM cu laser cu diodă de 980 nm este o tehnică extrem de sigura, în special atunci când energia aplicată se calculează în funcție de diametrul VSM. În prezent, TLE a devenit metoda de alegere pentru tratarea varicelor superficiale şi tinde să înlocuiască tratamentul tradițional prin ligaturare şi stripare.Background: Endovenous laser treatment (ELT) is increasingly being used to treat incompetent great saphenous veins (GSV). This study reports the long-term outcome of ELT in a series of 45 patients. Methods: Incompetent GSV segments in 45 patients (39 women, 6 men) with a mean age of 38.6 years (range, 19 to 56 years) were treated with intraluminal ELT using a 980-nm diode laser . The GSV diameter was measured by Duplex examination in an upright position in different GSV segments to determine the optimal linear endovenous energy density for each segment. The mean diameter of saphenofemoral junction (SFJ) was 7.5 mm (range, 6 to 15.0). Patients were evaluated clinically and by duplex scanning at 8 days, 1 and 6 months to assess treatment efficacy and adverse reactions. Results: The operation began with the SFJ disconnection in the 37 cases. In 25 cases it was possible to introduce the laser fiber from the inner maleolus to SFJ . At the 1-week follow-up 5 (11%) patients reported moderate pain. In the immediate postoperative period, the closure rate was 98.0% and remained constant during the 1-year . After 1 year, a complete disappearance of the GSV or minimal residual fibrous cord was noted. Major complications have not been detected; in particular, no deep venous thrombosis. Complementary miniphlebectomy was done in all patients. Conclusion: ELT of the incompetent GSV with a 980-nm diode laser appears to be an extremely safe technique, particularly when the energy applied is calculated as a function of the GSV diameter. Currently, ELT has become the method of choice for treating superficial veins and has almost replaced the treatment of traditional ligation and stripping