Blocul de plan transvers abdominal – considerente anatomice și tehnice (Revista literaturii)

Managementul durerii după intervențiile chirurgicale abdominale reprezintă o preocupare majoră pentru serviciul de anesteziologie. În mod tradițional, tratamentul durerii postoperatorii este asigurat prin administrarea opioidelor, a antiinfl amatoarelor nesteroidiene, infi ltrarea locală a anestezicelor, analgezie epidurală sau spinală. Din păcate, aceste modalități nu sunt lipsite de riscuri și efecte adverse. În ultimul timp, blocurile nervoase regionale, și în special blocul de plan transvers abdominal, au atras atenția în cadrul terapiei multimodale a durerii, datorită capacității lor de a bloca durerea periferică abdominală, complicațiilor mai rare și utilizării relativ simple. Articolul prezent sumarizează datele literaturii de specialitate despre aspectele anatomice și tehnice ale blocului de plan transvers abdominal, precum și utilitatea acestuia pentru analgezia postoperatorie a peretelui abdominal antero-lateral. Deoarece peretele abdominal este cel care contribuie la durerea acută postoperatorie după chirurgia abdominală, blocurile regionale (blocul de plan transvers abdominal, în particular) pot oferi o alternativă bună și efi cientă de analgezie după intervențiile chirurgicale abdominal

Clinical aspects of transversus abdominis plan block in adults. Review

Catedra Anesteziologie și Reanimatologie „Valeriu Ghereg”, USMF „Nicolae Testemițanu”The transversus abdominis plane (TAP) block is a relatively new regional anesthesia technique that provides analgesia to the parietal peritoneum as well as the skin and muscles of the anterior abdominal wall. It is technically simple to perform and only few cases of complications were reported. It looks like to have a high margin of safety. It is increasingly used as pain relief tool after abdominal surgery, as a component of multi-modular pain management strategies. Now there are more than 100 articles published on this issue in peer-reviewed journals and a lot of studies are ongoing. However adoption of TAP blocks in clinical practice in the Republic of Moldova is slow. Blocul de plan transvers abdominal (TAP) este o tehnică de anestezie regională relativ nouă care asigură analgezia peritoneului parietal, precum și pielea, mușchi ale peretelui abdominal anterior. Blocul din punct de vedere tehnic se efectuează relativ ușor, fiind raportate doar câteva cazuri de complicații. Se pare că blocul ar avea o marjă înaltă de siguranță. Blocul este tot mai mult folosit ca un instrument de a un instrument de analgezie postoperatorie în chirurgia abdominală, drept parte componentă a strategiilor multi-modale de management al durerii. În prezent, mai mult de 100 de articole la acest subiect sunt publicate în reviste recenzate, multe studii fiind în desfășurare. Totodată, implementarea clinică a blocurilor TAP în Republica Moldova este destul de modestă

Assessment of knowledge and practical skills in emergency obstetrics, gynaecology and neonatology among final-year medical students at Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy

Introducere. Mortalitatea maternă și perinatală în Republica Moldova poate fi atribuită unor factori structurali, inclusiv sărăcia, discriminarea și inegalitatea în întreaga ţară și, de asemenea, este o consecinţă a barierelor legate de costul de îngrijiri, accesibilitatea culturală și geografică la asistenţă, cât și atenţia medicală slabă sau lipsa atenţiei pentru situaţiile de urgenţă obstetricale. Sistemul de educaţie medicală din Republica Moldova se confruntă astăzi cu necesitarea conformării la noile condiţii, care presupun adaptarea la Procesul de la Bologna. Formarea specialiștilor în cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu” este orientată spre satisfacerea nevoilor de asistenţă ale individului, familiei și comunităţii, în general, astfel încât finalităţile procesului de instruire medicală se mută astăzi din zona obiectivelor, în zona competenţelor. Material și metode. Cercetarea actuală reprezintă un studiu neexperimental, de tip descriptiv, selectiv. Cu scop de a evalua nivelul curent de cunoștinţe și abilităţi practice specifice în domeniul obstetricii, ginecologiei și neonatologiei la sfârșitul studiilor universitare, 218 studenţi ai anului VI ai USMF „Nicolae Testemiţanu”, Facultatea de medicină, au fost incluși în studiu. Rezultate. Rezultatele studiului sugerează faptul că programele existente de instruire pentru studiile universitare nu asigură acumularea suficientă a competenţelor și abilităţilor practice specifice în domeniul obstetricii, ginecologiei sau neonatologiei pentru studenţii USMF „Nicolae Testemiţanu” și conturează necesitatea optimizării calităţii instruirii clinice. Concluzii. Rezultatele obţinute conturează necesitatea optimizării calităţii instruirii clinice, cu creșterea accesului studenţilor la programe și training-uri care să asigure dezvoltarea competenţelor necesare pentru acordarea serviciilor calitative în domeniul urgenţelor obstetricale, ginecologice și neonatale.Introduction. Maternal and perinatal mortality in Moldova can be attributed to structural factors, including poverty, discrimination and inequality across the country, and is a consequence of cost-related barriers to care, cultural and geographic accessibility to care and little attention or no medical attention for obstetric emergencies. Medical education system in the Republic of Moldova is currently facing the need for compliance with the new conditions that require adaptation to the Bologna process. Training at the Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy is oriented towards satisfying individual, family and community needs, and so finalities of medical training move today from objectives to practical skills achievement. Material and methods. A descriptive study of knowledge and skills of 218 final year medical undergraduates at Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy has been performed. A survey had been completed by students to gather information about their perceived level of knowledge and practical skills specific in the field of obstetrics, gynaecology and neonatology. Results. The study results suggest that existing training programs do not provide sufficient accumulation of practical skills in the field of obstetrics, gynaecology and neonatology by the Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy students and outlines the necessity to improve the quality of clinical training. Conclusions. Our results outlines the necessity to improve the quality of clinical training, with an increased access to simulation based trainings and programs, that will guarantee the development of necessary clinical skills, in order to provide high quality medical services in case of obstetrical, gynaecological and neonates emergencies

Organizarea serviciului AVIASAN în Republica Moldova

Scopul. Evaluarea activității serviciului AVIASAN din Republica Moldova, pentru elaborarea recomandărilor cu privire la sporirea eficacității acestuia. Obiective. Evaluarea practicilor internaționale cu privire la organizarea și funcționarea serviciilor de tip AVIASAN; studiul cadrului legislativ și structurii organizatorice a serviciului AVIASAN în Republica Moldova; evaluarea relației dintre organizarea și performanța serviciului AVIASAN, din perspectiva experților în domeniu și managerilor instituțiilor raionale; formularea propunerilor pentru eficientizare a organizării și funcționării serviciului AVIASAN. Material și metode. Pentru realizarea obiectivelor trasate în cadrul cercetării au fost realizate câteva etape: (1.) Studiul cadrului legislativ și structurii organizatorice a serviciului AVIASAN. În acest context au fost efectuate căutări pe: www.legis.md, www.ms.gov.md, www.urgenta.md, www.ambulanta.md. Totodată, au fost făcute solicitări oficiale pentru oferirea de date specifice (număr de angajați, dotarea tehnică, timpul de răspuns, profilul specialităților etc.) în adresa IMSP Institutului de Medicină Urgentă și IMSP Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească; (2.) Studiul cantitativ-calitativ, transversal al opiniei managerilor IMSP spitalicești raionale și municipale (41 de instituții) cu privire la relația dintre organizarea și performanța serviciului AVIASAN. Studiul a fost realizat în baza unui chestionar elaborat cu acest scop. Completarea chestionarului a fost efectuată prin intermediul Google Forms; (3.) Studiul cantitativ, transversal cu aplicarea instrumentului OMS de evaluare a unităților de primiri urgențe și terapiilor intensive (59 de instituții spitalicești publice). Chestionarul OMS a fost completat online (Google Forms) și pe suport de hârtie; (4.) Panel Delphi (12 experți) – Organizarea Serviciului AVIASAN în Republic Moldova. Datele obținute au fost analizate prin aplicarea setului de programe statistice Microsoft Excel SP3. 17 Rezultatele obținute. Datele privind practicile internaționale sunt în defavoarea serviciului AVIASAN cu funcțiile și structura pe care o are la ora actuală în Republica Moldova. În acest sens se impune necesitatea de a reevalua structura și funcțiile AVIASAN în scopul racordării la cele mai bune experiențe mondiale. Lacune ce țin de reglementarea activității serviciului AVIASAN pot servi drept impedimente în procesul decizional în cazul unui pacient anume. Adesea AVIASAN are menirea să acopere golurile în acordarea asistenței medicale existente în instituțiile spitalicești. Este evident, CNAMUP are capacitatea și poate ușor să absoarbă activitatea de transfer interspitalicesc realizată de AVIASAN. Barierele principale pentru activitatea serviciului AVIASAN identificate în studiu sunt: structura actuală a sistemului medical, atunci când centre/servicii specializate sunt doar în spitale din Chișinău; mecanismul deficitar de finanțare; deficitul de personal și absența mecanismelor de stimulare, retribuție eficientă a muncii; lacunele în cadrul normativ care lasă loc pentru interpretări în lipsa unui standard de acțiune. Totodată, se impune nevoia unei reforme și regionalizări multipolare a sistemului spitalicesc. Concluzii. Serviciul Republican AVIASAN în Republica Moldova are funcții importante dar este o structură unică în felul său, care nu corespunde bunelor practici existente, implementate în prezent în țările europene. Rezultatele cercetării au ilustrat necesitatea acută de transfer a funcțiilor AVIASAN către alte instituții din domeniul sănătății, fortificarea capacităților de formare profesională și regionalizarea serviciilor medicale specializate. Studiul propune o analiză a AVIASAN-ului din perspectiva organizării, finanțării, structurii, funcționalității

Practice of TIVA vs volatile gas anaesthesia at National Scientific and Practical Centre of Emergency Medicine (NSPCEM)

Introduction: Comparative assessment of economic impact and patients’ outcome between Inhalation vs. Total Intravenous Anesthesia (TIVA) techniques is well debated in literature. In the Republic of Moldova, due to economic issues, the anesthesiologists haven't used for more than 15 years Inhalational Anesthesia (IA) techniques. One year ago the LA technique of anesthesia was revived at NSPCEM. Due to this fact it was very important to find out if IA had any impact on the quality of health services rendered at NSPCEM. Materials and Methods: It is a prospective observational study, approved by the Science Ethics Committee of Moldova State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemitanu”. Written informed consent, to participate in the study, was obtained from 41 patients. Patients were randomized in two groups according to the technique of anesthesia TIVA and LA. All patients underwent laparoscopic cholecystectomy. During the study, the research team collected quantitative and qualitative data regarding used techniques of anesthesia and patient safety issues. The statistical analysis was performed using SPSS 17 software. Results: The study lots are similar from the demographic point of view. According to results of our study there are no differences between the study groups in the terms of: length of anesthesia (p= 0.253504), use of intravenous anesthetics drugs thiopental (p=0.519761), midazolame (p=0.349021); neuro-muscular blocking agent (p= 0.995902); incidence of postoperative nausea (p=0.4) and vomiting (p= 1.0); length of post-anesthesia recovery (p=0.995902). But the cost of IA is about two folds higher (p=0.000003) and IA technique implies the reduction of total amount of used opioids (p= 0.011007). Limitations of the study: small sample size; no standardize study anesthesia protocol; observational study; anesthesiologists involved in study didn’t attend any special training on providing volatile gas anesthesia, laparoscopic cholecystectomy is a relative short surgery, it is necessary a longer procedure in order to reveal benefits of one or another technique. Conclusion: Partially, our result can be explained by a shortage of the anesthesiologists’ experience in managing of the LA technique, this leads to waste of resources. Due to this we encourage to use LA for specific high ASA score patients and to create training opportunities for anesthesiologists in the field of VGA

Transversus abdominis plane block used as anesthesia technique for opening parietal deep tissue abscess and white abdominal line hernia repair. Case report

Catedra de anesteziologie şi reanimatologie nr. 1 „Valeriu Ghereg”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Secţia Anestezie şi Terapie Intensivă, Institutul de Medicină Urgentă, Chişinău, Republica Moldova, Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Blocul de plan abdominal transvers (TAPblocul) este o tehnică de analgezie regională care asigură analgezia peretelui abdominal anterior. De obicei, TAP este citat drept componentă a unui program de analgezie multimodală postoperatorie [1]. TAP-blocul a fost implementat cu succes în practica clinică din Republica Moldova pentru analgezia multimodală postoperatorie, începând cu anul 2012. În premieră în Republica Moldova, iar conform datelor disponibile – pentru a doua oară în lume [9], TAP-blocul a fost utilizat drept metodă de anestezie pentru tratamentul chirurgical concomitent al abcesului ligatural al cicatricei peretelui abdominal anterior şi plastia herniei liniei albe. Materiale şi metodă. Pacientă de 68 de ani, ASA III, internată în mod urgent cu diagnosticul de abces ligatural al cicatricei peretelui abdominal anterior, hernie a liniei albe. A fost efectuată incizia şi drenarea abcesului tegumentelor şi ţesuturilor moi ale peretelui abdominal anterior, cu plastia herniei liniei albe. Drept metodă de anestezie a fost utilizat TAP-blocul bilateral, în combinaţie cu sedare intravenoasă. Rezultate. Pe parcursul intervenţiei pacienta nu a acuzat durere şi nu a dezvoltat tahicardie, hipertensiune arterială, semne de ischemie sau aritmii pe electrocardiogramă, scădere de SpO2 sub 98%. În perioada postoperatorie TAP-blocul a asigurat un grad adecvat de analgezie (o durere moderată SVA 40/100 mm a fost raportată abia la ora 6 postoperatoriu). Calitatea recuperării postoperatorii a fost bună (QoR-15 preoperatoriu – 90 de puncte, postoperatoriu 87 – de puncte) [15]. Concluzii. Cu toate că riscul complicaţiilor asociate TAPblocului este redus, iar rata de succes – înaltă, în special dacă se practică ecoghidat [10], metoda dată rămâne a fi o tehnică de analgezie-anestezie regională cu potenţial clinic deocamdată nevalorificat. Sunt necesare studii suplimentare în vederea selectării spectrului de intervenţii eligibile pentru realizare doar cu TAP-bloc, precum şi elaborarea aspectelor metodologice de practicare a TAP-blocului în calitate de tehnică anestezică distinctă.Abstract Introduction. Transversus abdominis plane block (TAPblock) is a regional analgesia technique that provides analgesia for anterior abdominal wall. Usually, TAP is cited as a component of multimodal postoperative analgesia program [1]. Since 2012, TAP-block has been successfully implemented for multimodal postoperative analgesia in clinical practice of the Republic of Moldova. For the first time in the Republic of Moldova, and according to available data from literature – for the second time in the world [9], TAP-block has been used as anesthesia technique for surgical treatment of the suture abscess of the postoperative anterior abdominal wall scar and white line hernia repair. Materials and methods. A 68 years old female patient (anesthesia risk – ASA III) hospitalized with diagnosis of the suture abscess of the postoperative anterior abdominal wall scar and white abdominal line hernia. Was performed incision and drainage of the abscess of the skin and soft tissue of anterior abdominal wall, with white line hernia repair. Bilateral TAP-block with intravenous sedation (anxiolysis) was used as anesthesia technique. Results: During the intervention, the patient did not complain of pain, there were no tachycardia, hypertension, and signs of ischemia or arrhythmias on electrocardiogram, or decrease of SpO2 below 98%. In the postoperative period, TAPblock has provided an adequate degree of analgesia (moderate pain on VAS 40/100 mm was reported only at 6 hours after the surgery). The quality of postoperative recovery was good (QoR-15 preoperatively – 90 points, postoperatively –87 points) [15]. Conclusions. Although the risk of complications associated with TAP-block is small and the rate of success is high (particularly, if the USG-guided technique is used) [10], the transversus abdominis plane block remains a technique of regional anaesthesia/analgesia with unfulfilled clinical potential. Further studies are needed to specify the range of surgical interventions that can be done only under protection of TAP-block, as well as to develop of methodological aspects of TAP-block, used as distinct anesthetic technique

Cognitive status of young adult patient after abdominal surgery: pre vs postoperative assessment

Introduction: Postoperative Cognitive Dysfunction (POCD) is a decline of cognitive function that occurs during the first days or few weeks after the surgery. POCD was mainly studied in elderly patients after major surgery (cardiac and vascular surgery, joint replacement). The prevalence varies from 24% to 79%. There are only few studies concerning POCD in young adult patients. Also, there are no diagnostic criteria for POCD. Goals and objectives: Comparative assessment of pre- and postoperative cognitive performance in young adult patients after intermediate risk abdominal surgery. The ability to memorize the numbers, working with numerical series, coding number-symbol, color stroop effect was particularly appreciated. Materials and Methods: It is a prospective study, being approved by the Ethic Committee. Written informed consent, to participate in the study, was obtained from 17 young adult patients (>18 years). Patients were admitted to National Scientific and Practical Centre of Emergency Medicine to be subject to abdominal surgery. All patients were assessed pre- and postoperatively using 5 tests: 1. Mini Mental Status (MMS); 2. Digit Span Test (DST); 3. Digit Connection Test (DCT); 4. Digit Symbol Substitution Test (DSST); 5. Reedley Color Stroop Test (RCST). Results: The following results were obtained. MMS: 28,0 (95CI 26,72-29,28) vs. 28,19 (95CI 26,95-29,42), p=0,92. DST: 8,75 (95CI 8,15-9,35) vs. 9,13 (95CI 8,23-10,0), p=0,27. DCT: 35,03 (95CI 28,26-41,80) vs. 30,12 (95CI 24,80-35,43), p=0,0564. DSST: 37,50 (95CI 32,04-42,96) vs. 39,38 (95CI 33,52-45,23), p=0,18. RCST: 19,77 (95CI 17,77-21,76) vs. 19,43 (95CI 16,19-22,67), p=0,77. Conclusion: Cognitive status of young adult patients after abdominal surgery is not affected by anesthesia or surgery on the 4th - 7th day. Some particular aspects of cognitive function (working with numerical series, symbol decoding) seem to be affected by anesthesia or surgery (borderline statistical significance)

Managementul transfuzional și de resuscitare volemică al hemoragiilor obstetricale masive: protocol clinic național (ediția III) PCN-254

Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova constituit din colaboratorii catedrelor Anesteziologie și Reanimatologie „Valeriu Ghereg” și Obstetrică și Ginecologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”, cu suportul Asociaţiei Swiss Red Cross din Republica Moldova. Sângele și derivatele lui au o importanță terapeutică incontestabilă, datorită acțiunilor substitutive, hemostatice etc. După experiența de multe decenii în domeniul transfuziologiei, au fost decelate pe lângă avantaje incontestabile anumite riscuri și complicații asociate transfuziilor de componente sanguine. Pentru a se evita riscurile asociate și a se valorifica la maxim avantajele utilizării componentelor sangvine, au fost sugerate numeroase reguli ce se recomandă a fi respectate. Protocolul dat fundamentează bunele practici medicale bazate pe dovezile recente disponibile, însă el nu va substitui raționamentul clinic în fiecare caz individual. Deciziile medicale reprezintă un proces integrativ care va lua în calcul circumstanțele individuale, preferința pacientului, resursele disponibile, specificul și limitările individuale din fiecare instituție medicală. Clinicianul are obligația morală de a acționa în cel mai bun interes al pacientului. De aceea, aplicând prevederile protocolului dat, doctorul va utiliza propriul raționament clinic în funcție de contextul și circumstanțele concrete. Protocolul oferă o sinteză a dovezilor pentru a ghida specialiștii spre strategii sigure, cost eficiente, care minimalizează hemoragia și maximalizează conservarea sangvină, evitându-se transfuziile inutile, permite sistarea practicelor cu potential periculos

Disfuncţia Cognitivă Postoperatorie la tineri după intervenţii chirurgicale uşoare pe abdomen: din păcate, există! (studiu-pilot prospectiv, consecutiv, nerandomizat)

Disfuncţia Cognitivă Postoperatorie (DCPO) constă în diminuarea funcţiei cognitive (memorie, atenţie, concentrare), care apare la câteva zile sau săptămâni după intervenţia chirurgicală. DCPO a fost studiată, preponderent, la bătrâni după intervenţii chirurgicale majore (chirurgie cardiacă, vasculară, protezare de articulaţii), unde prevalenţa a variat de la 24% până la 79%. Puţine studii au abordat DCPO la pacienţii tineri. Studiul nostru a stabilit o prevalenţă a DCPO după intervenţii abdominal minore (herniorafi e, colecistectomie laparoscopică) o prevalenţă de 12%-20%

Postoperative cognitive dysfunction in patients after laparoscopic cholecystectomy

State Medical and Pharmaceutical University „Nicolae Testemitanu”, Chisinau, Republic of MoldovaIntroduction: Postoperative cognitive dysfunction (POCD) is characterized by deterioration of cognitive performance (memory, learning, concentration), which appears after anaesthesia and surgery. POCD is insufficiently studied after minimally invasive cellioscopic interventions. Objective of the study: To evaluate the postoperative cognitive status at the 7-th day after cellioscopic colecystectomy. Materials and methods: Intravenous-inhalatory anaesthesia (propofol, fentanil, and sevoflurane or isoflurane). EC approved and written informed consent obtained. Neurocognitive testing (n= 126, age: 46 [18-65] years) at 24 hours preoperatively and postoperative at 7-th day. Used tests: mini mental status (MMS), digit span test (DST), digit connection test (DCT), digit symbol substitution test (DSST) and Reedley colour stroop test (RCST). Statistics: t-Student and Wilcoxon. Results: MMS: 28,47 (95CI 28,08-28,86) vs. 28,79 (95CI 28,44-29,13), p=0,206. DST: 9,85 (95CI 9,46-10,23) vs. 9,96 (95CI 9,54-10,39), p=0,76. DCT: 37,82 (95CI 35,17-40,48) vs. 33,34 (95CI 30,76-35,92), p<0,0001. DSST: 36,86 (95CI 34,73-38, 98) vs. 39,75 (95CI 37,38-42,12), p<0,0001. RCST: 18,37 (95CI 16,85-19, 88) vs. 16,79 (95CI 15,01-18,57), p=0,008. Conclusions: (1) Cognitive function in patients undergoing cellioscopic cholecystectomy with balanced anesthesia seems to be affected one week postoperatively. (2) It remains to be established whether the changes found could be defined as '‘POCD”, and if they have any impact on the quality of patient’s life