Vena saphena parva – component bizar al canalului aductor hunter, prezentare de caz

Background. Venous diseases are common and affect 30- 60% of the adult population. Incontinence of the superficial venous system of the lower limbs is an indication for surgical treatment. Objective of the study. Presentation of a unique case of a surprising trajectory of the small saphenous vein through the adductor canal of Hunter and its abnormal drainage into the femoral vein. Material and Methods. Routine anatomical dissection of a formalized male corpse from the collection of the Department of Anatomy and Clinical Anatomy highlighted the origin, trajectory, and drainage of the small saphenous vein. The literature on similar cases has been studied. Results. During the dissection of the lower right limb of a male corpse, the common origin of the two saphenous veins was found in the dorsal venous arch of the foot. Vena saphena parva (VSP), from the origin, followed an ascending trajectory, posterior to the lateral malleolus, then ascended on the posterior face of the calf to the popliteal fossa. At the popliteal fossa, the VSP was connected by two perforating veins to the muscular veins of the biceps femoris and those of the semimembranosus. In this unique case, the VSP perforated the deep fascia of the region, joined the popliteal vessels, then crossed the adductor canal along with the femoral vessels and the saphenous nerve. Proximal to the adductor canal, in the femoral triangle, the VSP flowed into the femoral vein. Conclusion. The small saphenous vein has a high anatomical variability. Knowledge of the trajectory and drainage of VSP is required by the vascular surgeon.Introducere. Bolile venoase sunt frecvente și afectează 30- 60% din populația adultă. Incontinența sistemului venos superficial al membrelor inferioare este o indicație pentru tratamentul chirurgical. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz unic de traiect surprinzător al venei safene mici prin canalul aductor Hunter și vărsarea ei anormală în vena femurală. Material și Metode. Disecția anatomică de rutină a unui cadavru formolizat de gen masculin din colecția Catedrei de anatomie și anatomie clinică a pus în evidență originea, traiectul și drenarea venei safene mici. A fost studiată literatura de specialitate privind cazuri similare. Rezultate. În timpul disecției membrului inferior drept al unui cadavru de gen masculin s-a constatat originea comună a celor două vene safene la nivelul arcului venos dorsal al piciorului. Vena saphena parva (VSP), de la origine urma un traiect ascendent, posterior de maleola laterală, apoi urca pe fața posterioară a gambei spre fosa poplitee. La nivel de fosă poplitee, VSP era conectată prin intermediul a două vene perforante la venele musculare ale bicepsului femural și cele ale semimembranosului. În acest unic caz, VSP perfora fascia profundă a regiunii, se alătura vaselor poplitee, apoi traversa canalul aductor alături de vasele femurale și nervul safen. Proximal de canalul aductor, în triunghiul femural, VSP se vărsa în vena femurală. Concluzii. Vena safenă mică prezintă o variabilitate anatomică înaltă. Cunoștințele despre traiectul și vărsarea VSP sunt necesare chirurgului vascular

Aspectul variațional al arterei subscapulare

Background. The subscapular artery (SA) along with the thoracodorsal artery are frequently used as grafts for the coronary bypass surgery. The knowledge of the variational aspect of the SA may become of key importance in the future procedures and surgical interventions in the axillary region. Objective of the study. Identification of the individual variability of the subscapular artery depending on the gender, constitutional type (CT) and laterality (the body part studied). Material and Methods. We conducted a retrospective and descriptive study, on 70 upper limbs (UL) (37 of male gender and 33 of female gender), collected from the human formalinized adult cadavers. Based on the proportionality and length indices of the UL, the CT was determined. Using the fine anatomic dissection method, we studied subscapular artery and identified it’s anatomic variation. Results. According the CT: in 32.86% of the cases we determined the dolichomorphic constitutional type (DCT), thereof 24.28% were for the male gender (MG) and 8.57% for the female gender (FG); the mesomorphic constitutional type (MCT) was determined in 41.43% – 17.14% MG and 24.28% FG; in 25.71% we found the brachymorphic constitutional type (BCT) – 12.85% for every gender. The variability of the SA was determined in 10.0% (7 UL: 4 DCT; 2 MCT; 1 BCT): 4.28% represented number variations (3 UL MG: 2 on the right side;1 from the left side); 2.86% – variants of origin (2 UL FG, one from the each side) and in the remaining 2.86% – common trunks (2 UL: 1 MG and 1 FG, both on the right UL). Conclusion. (1) The subscapular artery has variations in terms of origin, number and branching patterns. (2) Most frequently anatomical variations of the subscapular artery were identified in males, of dolicomorphic constitutional type, on the right side. Introducere. Tot mai frecvent, artera subscapulară (AS) împreună cu artera toracodorsală sunt utilizate ca grefe în bypass-ul coronarian. Cunoașterea aspectului variațional individual al AS va asigura succesul procedurilor și intervențiilor chirurgicale la nivelul axilei. Scopul lucrării. Determinarea variabilității individuale a arterei subscapulare în funcție de gen, tip constituțional (TC) și lateralitate (partea studiată a corpului). Material și Metode. Studiu retrospectiv, descriptiv, efectuat pe 70 membre superioare (MS) (37 masculine și 33 feminine), colectate de la cadavre umane adulte formolizate, la care prin determinarea indicilor de proporționalitate și lungime a membrelor li s-a stabilit TC. Prin metoda disecției anatomice fine s-a studiat originea, traiectul și modul de ramificare a AS și s-au identificat variantele ei anatomice. Rezultate. Conform TC, în 32.86% a fost determinat tipul constituțional dolicomorf (TCD), din care 24.28% i-au revenit genului masculin (GM) și 8.57% - genului feminin (GF); tipul constituțional mezomorf (TCM) a fost stabilit în 41.43% – 17.14% GM și 24.28% GF; în 25.71% s-a constatat tipul constituțional brahimorf (TCB) – câte 12.85% pentru fiecare gen. Variabilitatea AS a fost determinată în 10.0% (pe 7 MS: 4 TCD; 2 TCM; 1 TCB): în 4.28% (3 MS GM: 2 din dreapta;1 din stânga) a reprezentat variante de număr; în 2.86% (2 MS GF, câte unul din ambele părți) – variante de origine și, în altele 2.86% (2 MS: 1 GM și 1 GF, ambele din dreapta) – trunchiuri comune. Concluzii. (1) Artera subscapulară variază ca origine, număr și mod de ramificare. (2) Cel mai frecvent artera subscapulară este supusă variațiilor la genul masculin, de tip dolicomorf, din dreapta

VENA SAPHENA PARVA – UNUSUAL COMPONENT OF THE ADDUCTOR CANAL OF HUNTER, CASE REPORT

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Bolile venoase sunt frecvente și afectează 3060% din populația adultă. Incontinența sistemului venos superficial al membrelor inferioare este o indicație pentru tratamentul chirurgical. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz unic de traiect surprinzător al venei safene mici prin canalul aductor Hunter și vărsarea ei anormală în vena femurală. Material și Metode. Disecția anatomică de rutină a unui cadavru formolizat de gen masculin din colecția Catedrei de anatomie și anatomie clinică a pus în evidență originea, traiectul și drenarea venei safene mici. A fost studiată literatura de specialitate privind cazuri similare. Rezultate. În timpul disecției membrului inferior drept al unui cadavru de gen masculin s-a constatat originea comună a celor două vene safene la nivelul arcului venos dorsal al piciorului. Vena saphena parva (VSP), de la origine urma un traiect ascendent, posterior de maleola laterală, apoi urca pe fața posterioară a gambei spre fosa poplitee. La nivel de fosă poplitee, VSP era conectată prin intermediul a două vene perforante la venele musculare ale bicepsului femural și cele ale semimembranosului. În acest unic caz, VSP perfora fascia profundă a regiunii, se alătura vaselor poplitee, apoi traversa canalul aductor alături de vasele femurale și nervul safen. Proximal de canalul aductor, în triunghiul femural, VSP se vărsa în vena femurală. Concluzii. Vena safenă mică prezintă o variabilitate anatomică înaltă. Cunoștințele despre traiectul și vărsarea VSP sunt necesare chirurgului vascular.Background. Venous diseases are common and affect 3060% of the adult population. Incontinence of the superficial venous system of the lower limbs is an indication for surgical treatment. Objective of the study. Presentation of a unique case of a surprising trajectory of the small saphenous vein through the adductor canal of Hunter and its abnormal drainage into the femoral vein. Material and Methods. Routine anatomical dissection of a formalized male corpse from the collection of the Department of Anatomy and Clinical Anatomy highlighted the origin, trajectory, and drainage of the small saphenous vein. The literature on similar cases has been studied. Results. During the dissection of the lower right limb of a male corpse, the common origin of the two saphenous veins was found in the dorsal venous arch of the foot. Vena saphena parva (VSP), from the origin, followed an ascending trajectory, posterior to the lateral malleolus, then ascended on the posterior face of the calf to the popliteal fossa. At the popliteal fossa, the VSP was connected by two perforating veins to the muscular veins of the biceps femoris and those of the semimembranosus. In this unique case, the VSP perforated the deep fascia of the region, joined the popliteal vessels, then crossed the adductor canal along with the femoral vessels and the saphenous nerve. Proximal to the adductor canal, in the femoral triangle, the VSP flowed into the femoral vein. Conclusion. The small saphenous vein has a high anatomical variability. Knowledge of the trajectory and drainage of VSP is required by the vascular surgeon

Scientific research work of students and residents in SUMPh Nicolae Testemitanu

Şcoala de Management în Sănătate Publică a USMF „Nicolae Testemiţanu”SUMPh Nicolae Testemitanu is one of the higher education institutions in the Republic of Moldova, in which the collaboration in all the fields, between students and administration, including the scientific research, are perceived as a basic tool in the management and administration of the institution in general. A thorough analysis of the research activity and scientific innovation of the students, residents and masters, for the last few years, have been performed in this research work, aimed to increase the quality and the competitiveness of the obtained scientific results and continuous professional education of the future specialists in the field. 229 USMF Nicolae Testemițanu este una dintre instituţiile de învăţământ superior din R. Moldova, în care conlucrarea şi colaborarea în toate domeniile, dintre studenţi şi administraţie, inclusiv cercetarea științifică, sunt percepute ca un instrument de bază în gestionarea şi administrarea instituţiei în general. În lucrare a fost realizată o analiză minuțioasă a activității de cercetare și inovare științifică a studenților, rezidenților și masteranzilor Universității în ultimii ani, orientată spre sporirea calității și competitivității rezultatelor științifice obținute și formarea profesională continuă a viitorilor specialiști competenți în domeniu

Макромикроскопия - приоритетное научное направление на протяжении десятилетий на Кафедре анатомии человека

Macromicroscopy - priority scientific direction over the decades at the Department of human anatomyMetoda originală de scopie intermediară prin colorare selectivă a pieselor anatomice totale cu reactivul Schiff (acid fuxinsulfuros), s-a dovedit a fi destul de eficientă în studiul macromicroscopic al elementelor neurovasculare din structurile conjunctive. Ea oferă posibilitatea de a pătrunde în zona de frontieră, situată la limita dintre structurile macroscopice şi cele microscopice, de a studia obiectul în aspect spaţial, de a obţine informaţii, care corespund cerințelor microchirurgiei reconstructive şi transplantologiei contemporane. Prin tehnica mezoscopică de disecție anatomică fină a vaselor (sangvine și limfatice) și nervilor pe parcursul anilor au fost obținute rezultate remarcabile de către cadrele didactice ale Catedrei de anatomie a omului a USMF „Nicolae Testemiţanu”.Макромикроскопия - приоритетное научное направление на протяжении десятилетий на Кафедре анатомии человек

Variante anatomice ale arcadei palmare superfiale - tip medianulnar. Prezentare de caz și review-ul literaturii

Department of Anatomy and Clinical Anatomy, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. One of the most common disorders of the upper limb is carpal tunnel syndrome whose compressive etiology depends on the anatomical variants of the forearm arteries. Palmar arches, their diameters and anatomical position of the vessels have drawn attention of interventionist and radiologist. Objective of the study. Evaluation of the prevalence of anatomical variations of superficial palmar arch and clinical details of presence of the median artery. Material and Methods. Arterial variations was performed on 25 adults upper limbs in the department of human anatomy of SUMPh „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republic of Moldova. The variability of the forearm and hand arteries, topography ,course and their diameters have been documented. Results. The data obtained showed that median artery was found in 4% of cases. The diameters are 2.2 mm proximally and 2.0 mm distally. The superficial palmar arch, in this case, is formed by the ulnar artery and median artery, this type is rare with clinical relevance in carpal tunnel syndrome. The right brachial artery terminated by trifurcation into median artery, ulnar artery and a rudimentary radial artery. The superficial arch was absent in 3 specimens. In the presence of the superficial arch the distribution of types was: radio-ulnar-17 specimens, ulnar-4 specimens, medio-ulnar-1 specimen. Conclusion. Present study revealed the significance of arterial variations for revascularisation, composite tissue transfers and replantation in microvascular surgery. An early diagnosis of abnormalities of vascular structures including aneurysm and thrombosis in carpal tunnel bring about nonsurgical approach.Introducere. Una dintre cele mai frecvente leziuni ale membrului superior este sindromul tunelului carpian, a cărui etiologie compresivă depinde de variantele anatomice ale areterelor antebrațului. Cunoașterea arcadelor palmare, a diametrelor și topografia vaselor sunt utile în chirurgie și în radiologie. Scopul lucrării. Evaluarea prevalenței variantelor anatomice ale arcadei palmare superficiale și a importanței clinice ale prezenței arterei mediane. Material și Metode. Variante anatomice arteriale au fost evaluate la 25 de membre superioare de la Catedra de anatomie si anatomie clinică a USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova. Variabilitatea arterelor antebrațului și a mâinii, topografia, traiectul și diametrul acestora au fost documentate. Rezultate. Datele obținute au arătat că artera mediană a fost găsită în 4% din cazuri. Diametrele sunt de 2,2 mm proximal și 2,0 mm distal. Arcada palmară superficială, în acest caz, este formată din artera ulnară și artera mediană, acest tip fiind rar, cu prelevanță clinică în sindromul de tunel carpian. Artera brahială dreaptă s-a terminat prin trifurcație în artera mediană, artera ulnară și o arteră radială rudimentară. Arcada superficială a fost absentă la 3 exemplare. În prezența arcadei superficiale distribuția tipurilor a fost: tipul radio-ulnar-17, tip ulnar-4, tip medio-ulnar-1. Concluzii. Studiul a relevat semnificația variațiilor arteriale pentru vascularizaţie, transferuri de țesuturi și replantare în microchirurgie. Un diagnostic precoce al anomaliilor structurilor vasculare, inclusiv anevrism și tromboză în tunelul carpian, determină o abordare nonchirurgicală

An uncommon bilateral variant of drainage of the small saphenous vein: case report

Catedra de anatomie a omului, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaAcest studiu relatează despre o variantă neobișnuită de afluire a venei safene mici identificată pe parcursul unei disecții de rutină a unui cadavru de gen masculin la Catedra de anatomie a omului. Ambele vene safene mici, dreaptă și stângă, nu au drenat în vena poplitee, dar au continuat proximal pe coapsă cu vena femurală profundă care, la rândul său, a drenat în vena femurală. Vena safenă mică din stânga a prezentat câteva particularități în comparație cu vena din partea opusă: prezența venei perforante intergemelare la nivelul gambei, a unei vene perforante la nivelul fosei poplitee și a venei lui Giacomini la nivelul coapsei. Cunoștințele despre variabilitatea anatomică a venei safene mici sunt importante pentru chirurgii vasculari și cardiochirurgi, pentru radiologi și anatomiști.This study reports an unusual variant of drainage of the small saphenous vein identified during routine anatomic dissection of a male cadaver at the Human Anatomy Department. Both the right and left small saphenous veins did not drain into the popliteal vein, but continued proximally on the thigh as the deep femoral vein which, in turn, drained into the femoral vein. The left small saphenous vein showed some peculiarities compared to that of the opposite side: presence of the intergemellar perforating vein at the calf, a perforating vein at the popliteal fossa, and Giacomini`s vein at the thigh. Knowledge about the anatomical variability of the small saphenous vein is important for vascular and cardiac surgeons, for radiologists and anatomists

Dezvoltarea nervului coarda timpanului

Background. The chorda tympani nerve is a derivative of the VIIth pair of cranial nerves that develops from the facio-acoustic primordium. It passes through a bony canaliculus and in case of inflammation, a compression of the chorda tympani nerve occurs, resulting in its impairments. Objective of the study: Investigation of the peculiarities of the chorda tympani nerve and its canaliculus development. Material and Methods. The study was carried out on 49 series of sagittal, frontal and transverse cross-sections of human embryos and fetuses, with parietosacral length (PSL) from 6 mm to 70 mm, on the base of the embryological collection of the Department of normal anatomy of the Belarusian State Medical University from Minsk. Results. At the end of Carnegie stage 14, beginning of stage 15 from the geniculate ganglion the chorda tympani nerve derived. It run between the auditory ossicles forming a sharp angle with the facial nerve trunk. When PSL of the fetus reached 32 mm, an obvious space between the walls of the chorda tympani canaliculus and chorda tympani nerve fibers was distinguished. Exiting its canaliculus the chorda tympani nerve entered the tympanic cavity within which it formed connections with the tympanic plexus. Conclusion. One of the earliest branches of the intermediate nerve (Wrisberg) is chorda tympani nerve having its origin from the geniculate ganglion. At 32 mm PSL of the fetus the chorda tympani canaliculus is clearly distinguished. Introducere. Nervul coarda timpanului derivă din perechea a VII-a de nervi cranieni, care la rândul său se dezvoltă din primordiul facio-acustic. Coarda timpanului își are traiectul printr-un canalicul osos, ceea ce în cazul unei inflamații, conduce la comprimarea nervului și instalarea dereglărilor funcționale. Scopul lucrării. Evidențierea particularităților de dezvoltare a nervului coarda timpanului și a canaliculului omonim. Material și Metode. Studiul a fost efectuat pe 49 serii de secțiuni sagitale, frontale și transversale ale embrionilor și fetușilor umani, cu lungimea parietosacrală (LPS) de la 6 mm la 70 mm, din colecția embriologică a Catedrei de anatomie normală a Universității de Stat de Medicină din Belarus, or. Minsk. Rezultate. La sfârșitul stadiului Carnegie 14, începutul stadiului 15 din ganglionul geniculat a derivat nervul coarda timpanului, care, în ascensiunea sa, avea traiectul printre oscioarele auditive și forma un unghi ascuțit cu trunchiul nervului facial. La fătul cu lungimea de 32 mm, a fost evidențiat un spațiu destul de larg între pereții canaliculului coardei timpanului și fibrele nervului omonim. După părăsirea canaliculului s-a remarcat accederea nervului coarda timpanului în cavitatea timpanică, unde acesta forma conexiuni cu plexul timpanic. Concluzii. Una dintre cele mai timpurii ramuri ale nervului intermediar (Wrisberg) este nervul coarda timpanului, cu originea de la ganglionul geniculat. La fătul cu LPS de 32 mm canaliculul coardei timpanului se distinge clar

Актуальные вопросы морфологии Материалы Международной научной конференции посв. 70-летию Государственного медицинского и фармацевтического университета им. Николая Тестемицану, Кишинэу, 15-16 октября 2015 года

Culegerea cuprinde articole ştiinţifice recenzate pe probleme actuale ale anatomiei, histologiei şi ale embriologiei omului şi animalelor, precum şi materiale referitoare la organizarea procesului didactic şi la diferite forme de instruire şi de control la catedrele de profil morfologic din Moldova, Belarus, Ucraina, Rusia, Gruzia, Israel, România, Kîrgîzstan. Materialele sunt destinate specialiştilor în morfologie şi alte domenii ale medicinii

The relationship between the first layer of the myocardial bridge and the longitudinal axis of the under-bridge arterial segment

Complete myocardial bridges (CMB) are myocardial bundles which cover a portion of the underepicardial coronary artery on one or more of its parts. Most frequently CMB cover the anterior interventricular branch, followed by the diagonal branches of both ventricles, first marginal branch and posterior interventricular branch. It is important to consider the association of several bridges on the same vessel or on different vessels. Microscopic picture of the under-bridge segments indicates that the term of myocardial bridge is arbitrary. Thus, while in thin myocardial bridges the direction of the myocardial fibers is similar to the basic layer, in thick bridges, especially those located on the anterior interventricular branch, myocardial fibers surround the vessel from all the parts and present a spiral orientation. Depending on the topography of the myocardial bridges, intramural vascular segment can be intersected by muscle bundles perpendicular, under an acute angle according to the longitudinal axis of the vessel or they can be oriented parallel to the vessel. According to the angle of intersection of the vessel by the muscle bundles, we could explain the different compression and strength levels of intramural vascular segment in different arterial segments. Histological study shows some morphological features, which would explain myocardial ischemia in some cases of intramural trajectory of large coronary arteries, such as deformation of the vessel, persistent vessel narrowing and narrow perivascular space.Scripta Scientifica Medica 2013; 45(4): 59-65