Breast reconstruction on actinic affected territory by using of the latissimus dorsi flap plasty and dermotension (Case report)

Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, USMF “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Caz clinic: Lucrarea reflectă cazul clinic al unei femei de 33 ani supusă amputației totale de sîn pe motiv oncologic. Postoperator a urmat 3 cure de radioterapie. La 6 luni de la intervenția chirurgicală primară a susținut un examen complex după care a primit acordul medical la refacerea plastică a sânului. La momentul examinării în Clinica de chirurgie plastică prezenta dureri în regiunea cicatricei rămase după amputația sânului. La prima etapă de tratament s-a decis înlăturarea cicatricelor aderate agresiv de hemitorace și plastia defectului rămas cu un lambou insular din latissimus dorsi. Etapa a doua a urmat după obținerea regenerării primei etape – implantarea unui expander tisular cu un volum maximal de 500 ml. Etapa a treia a avut loc după umplerea balonului expandat. Sub surplusul tegumentar în schimbul expanderului am plasat o proteză mamară. Cunoscând că un component al tratamentului a fost iradierea actinică, temerea pentru înlaturarea cicatricei și plastia defectului cu țesuturi locale era argumentată. Astfel motivați am decis să folosim lamboul insular latissimus dorsi din regiunea sănătoasă. Dimensiunile lui maxime au permis expandarea, care a rezultat cu refacerea sânului prin punerea unui implant mamar. Concluzii: Utilizarea metodelor de chirurgie plastică-reconstructivă și estetică într-o consecutivitate corectă permit refacerea sânului după amputații oncologice, chiar dacă regiunea marcată este tratată actinic.Clinical case: We present a clinical case of 33 years old female, which was subjected to total breast amputation. After surgery she followed 3 cycles of radiation therapy. At 6 months after primary surgery she underwent a comprehensive examination after which has received medical agreement for plastic restoring of the breast. At the moment of the examination she has been complaining on pain in the region of the scar. In the first stage of the treatment it was decided to remove the aggressive adhered on hemithorax scars and to do the plasty of the defect with a free latissimus dorsi flap. The second stage was constituted of implanting a tissue expander. The third stage: under the tissue’s excess instead of expander we have placed a mammary prosthesis. Knowing that one of the treatment factors was actinic radiation, the fear for the removal of the scar and the plasty of the defect with local tissues was substantiated. Thus, we decided to use latissimus dorsi flap from the healthy region. Its maximal dimensions have allowed expanding resulting with restoration of the breast by placing a mammary implant. Conclusion: Using the methods of plastic-reconstructive and aesthetic surgery in a correct order allows the rebuilding of the breast after oncological amputations, even if the region was exposed to actinic treatment

Reconstruction of the pinna after burn injury using a temporo-frontal island flap

Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, USMF “Nicolae Testemițanu”, Centrul Republican de Leziuni Termice, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Majorarea numărului de leziuni ale urechilor în ultimii ani a determinat necesitatea unor soluții simple şi eficiente. Scopul studiului: Prezentarea cazurilor de reconstrucție a pavilionului auricular bilateral într-o singură etapă chirurgicală. Material şi metode: Experiența noastră constituie 2 cazuri clinice la care am utililizat lamboul insular temporo-frontal bilateral. Ambii pacienți au fost bărbați, cu vîrstele – 36 ani şi 47 ani. Ambii au suportat arsuri grave, inclusiv la nivelul capului. În perioada reconvalescentă, după externarea în stare satisfăcătoare din unitatea medicală bolnavii au fost consultați repetat în vederea ameliorării estetice. Utilizarea lamboului insular temporo-frontal a fost condiționată de starea precară a țesuturilor din jurul urechilor. În ambele cazuri intervenția chirurgicală reconstructivă a fost efectuată bilateral într-o etapă. Rezultate: Zona donatoare de lambou şi cea recipientă au regenerat primar. Principalele avantaje ale acestei metode de plastie sunt efectuarea lor într-o singură etapă, spre deosebire de metodele clasice şi posibilitatea de a le folosi în defecte infectate, mizând pe buna lor vascularizare. Concluzii: Lamboul temporo-frontal insular ridicat pe vasele temporale oferă țesuturi vascularizate colorate identic cu tegumentul pavilioanelor auriculare în cantități suficiente pentru plastii ale defectelor tegumentare din această regiune. Intervențiile chirurgicale reconstructive cu acest lambou la necesitate se vor efectua bilateral într-o etapă.Introduction: The growing number of ear trauma cases has brought about the need for simple and efficient solutions. The aim: To present two cases of bilateral reconstruction of pinna in one surgical step. Material and methods: Our experience counts 2 clinical cases. We have used island temporo-frontal flaps bilaterally. Both patients were males, with the ages of 36 and 47 years. Both have suffered serious burns, including head area. During recovery period, after discharge in satisfactory condition from medical unit, patients have been consulted repeatedly in order to improve aesthetic appearance. The use of flap was conditioned by poor status of the tissues around ears. In both cases reconstructive surgery was performed bilaterally, in one surgical session. Results: The flap’s donor area and recipient have primary regenerated. The main advantages of this plastic method are conducting them in one step as opposed to classical methods, and the ability to use them in infected defects relying on their good vascularization. Conclusions: The island temporo-frontal flap rised on temporal vessels offers perfused tissues identically colored as a skin of the pinna in sufficient quantities for the plasty of the tissues defects in this region. Reconstructive surgeries with this flap, if necessary, can be carried out bilaterally in one surgical session

Latissimus dorsi pedicle flap for trunk and upper limb defects: possibilities and limits

Catedra de ortopedie și traumatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Clinica de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă a locomotorului, IMSP IMU, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Scop. Evidențierea variantelor posibile de migrare la nivelul membrului toracic și trunchiului a lamboului latissimus dorsi pediculat (LDp) și a limitelor permisive pentru obținerea rezultatelor optime reconstructive. Material și metode. LDp a fost utilizat in 8 cazuri pentru tratamentul defectelor tegumentare, fiind utilizat in varianta miocutanată. A fost utilizat in 5(62,5%) cazuri pentru acoperirea a 3 regiuni ale membrului toracic: brațului–2(25%) cazuri, articulația cotului – 3(37,5%), 1/3 proximală antebraț–3(37,5%). In 3(37,5%) cazuri s-a folosit pentru acoperirea defectelor la nivelul toracelui: 1(12,5%) caz–sânul postmastectomie, 2 (25%)– regiunea parascapulară. LDp a fost recoltat după metoda clasică pe pediculul toracodorsal. Dimensiunile maxime ale defectelor tegumentare au constituit 40 x 20 cm. Rezultate. In studio au fost recoltate 8 lambouri, nici unul fiind pierdut. 6(75%) lambouri au supraviețuit complet, iar in 2(25%) cazuri au ajuns la 10-15 cm distal față de olecran, fără alungire semnificativă a pediculului. In 2(25%) cazuri s-a determinat necroza marginal distal de aproximativ 5 cm, fiind efectuată necrectomie și grefare cutanată. In 6(75%) cazuri calea de migrare a fost suturată in prima etapă, iar in 2(25%)– in etapa a 2-a,cu grefare. Complicații la nivelul zonei donatoare nu s-au înregistrat. Concluzii. LDp poate fi utilizat pentru acoperirea defectelor tegumentare vaste cu localizare la nivelul toracelui și membrului thoracic până la nivelul 1/3 medii a antebrațului. S-a constatat că pentru acoperirea defectelor poate fi utilizată până la 60% din suprafața LDp, fără compromiterea funcțională a umărului. Migrarea distal de olecran nu este mereu sigură fiind însoțită de către complicații, precum necroza marginală.Purpose. Highlighting possible migration variants of pedicle latissimus dorsi (pLD) flap at thoracic limb and trunk level and the permissive limits for achievement of the best reconstructive results. Material and methods. pLD flap was performed in 8 cases for tissues defects treatment, being used myocutaneous type. pLD flap was used in 5(62.5%) cases to cover 3 regions of limb: arm-2(25%) cases, elbow joint-3(37.5%), proximal third of forearm-3(37.5%). In 3(37.5%) cases was used to cover defects of the chest: 1(12.5%) case-breast postmastectomy, 2(25%) – parascapular region. The flaps were harvested in classical way on their thoracodorsal pedicle. The maximum dimensions of tissues defects were 40 x 20 cm. Results. In the study were harvested 8 flaps, none being lost. 6(75%) flaps survived completely, and in 2(25%) cases had reached to a point 10 cm up to 15 cm distal to olecranon without significant elongation of the pedicle. 2(25%) cases developed marginal distal necrosis of about 5 cm, being carried out necrectomy and skin grafting. In 6(75%) cases migration paths were sutured during first surgical stage and in 2(25%) – at second surgical stage, using skingrafts. No complications at donor site were reported. Conclusions. pLD flap can be used to cover large skin defects localized on trunk and thoracic limb down to the proximal third of the forearm. It can be used up to 60% of the LD to cover the defects, without compromising the function of the shoulder. Migration distal to olecranon is not always safe, being accompanied by complications such as marginal necrosis

Reconstruction of soft tissue defect secondary to open fracture of calf – case report

Catedra de ortopedie și traumatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Clinica de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă a locomotorului, IMSP IMU, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Fracturile asociate cu defecte tisulare sunt considerate urgenţe,necesitând un management sofisticat şi un sistem de gradare pentru obţinerea unei vindecări necomplicate cu o restabilire funcţională completă. Scopul. Raportarea unui caz clinic de fractură deschisă ale oaselor gambei asociată cu defect tisular tratat ortoplastic şi analiza rezultatului final în dependenţă de timpul consolidării şi complicaţii. Caz clinic. Lucrarea prezintă un caz clinic a unui bărbat de 35 ani,fumător,internat in DU cu diagnosticul de Fractură deschisă in 1/3 medio-distală a ambelor oase ale gambei drepte Gustilo-Anderson 3A, fractura pilonului tibial pe dreapta şi defect de ţesuturi moi AOIO2. Primar s-a efectuat debridarea,osteosinteza în aparat extern şi plastia defectului cu lambou tibial posterior perforant. Calea de migrare a lamboului a fost închisă în etapa II-a prin autodermoplastie.La 4 zi s-a efectuat reducerea deschisă şi osteosinteza pilonului tibial cu şuruburi. Lamboul a fost monitorizat fiece oră primele 24h,fiece 4h următoarele 48h şi fiece 8h următoarele 72h.La 7 zi p/o s-a determinat infectarea grefei cu pierderea parţială,fiind efectuată debridarea şi re-autodermoplastie. După perioada de imobilizare de 2 săptămâni, urmată de 1 săptămână de descărcare,pacientul a început să meargă utilizând dispozitiv de mers,fiind externat. La 2 luni p/o s-a determinat osteita tibiei,forma fistulară şi edemul lamboului,fiind efectuată fistulosechestrnecrectomie asociată tratamentului conservator complex. La 5 luni p/o s-a constatat consolidarea primară acceptabilă a fracturii şi integrarea satisfăcătoare a lamboului. Concluzii. Fracturile deschise care necesită plastie cu lambouri trebuie tratate prioritar prin debridare precoce,radicală,fixare rigidă şi plastie precoce cu lambouri. Majoritatea leziunilor date pot fi reconstruite satisfăcător cu lambouri locale sau regionale.Introduction. Fractures with soft-tissue injury must be considered as surgical emergencies. They need a sophisticated management protocol and an excellent grading system to achieve uncomplicated healing with complete restitution of function.Purpose. To report a clinical case of leg’s open fracture with tissues defect treated ortho-plastic and analyze final outcome with regards to time taken for union and complications. Clinical case. This paper reflects a clinical case of a 35 years man, smoker, admitted in ED with Gustilo Andreson type 3A open fracture in medio-distal 3rd of right calf ’s both bones, pilon fracture and soft tissues damage AOIO2.In acute stage was performed debridement, fracture fixation in external fixator and reconstruction with posterior tibial artery distal perforator flap. Donor area was covered in 2nd stage with a split thickness skin graft. Within 4days was performed open reduction and pilon’s internal fixation with screws. Flap was monitored hourly during first 24h,every 4h-next 48h,every 8h-next 72h.At 7days p/o was determined graft’s infection with its partial loss, being performed debridement and re-grafting. After 2weeks of immobilization, followed 1 week offloading, patient started to walk using a boot, being discharged. After 5th month, patient started a full weight bearing status without any assistant devices. At 2months follow-up was determined fistular tibial osteitis, flap’s oedema, being underwent sequester-necrectomy and complex conservative treatment. At 5months follow-up was determined acceptable primary union and satisfactory flap’s integration. Conclusion. Open fracture which needs flap coverage should be treated with high priority of radical early debridement, rigid fixation and early flap coverage. A majority of these wounds can be satisfactorily covered with local or regional flaps

Closed fasciotomy in Dupuytren’s pathology – discussion on a clinical case

Clinica de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Maladia Dupuytren este o boală fibroproliferativă comună care cauzează contractura flexorie a mâinii. Pentru a ameliora deformitatea, a restaura funcţia și a evita complicaţiile este necesar de a utiliza metode minim invazive. Caz clinic: Pacientul A, bărbat de 60 ani suportă un traumatism prin motobloc agricol soldîndu-se cu fractura deschisă a oaselor gambei Gustilo-Anderson III “C”, motiv pentru care suportă evolutiv 5 intervenţii chirurgicale reconstructive. După intervenţia a doua pacientul este mobilizat la mers cu ajutorul cârjelor. Dar, am constatat prezenţa contracturii Dupuytren la mâna dreaptă care incomoda semnificativ utilizarea cârjelor. Atunci, am luat decizia să efectuăm aponeurotomia închisă cu scoaterea degetelor din poziţia de flexie vicioasă. Am utilizat în acest scop un ac de seringă cu care prin împungeri “dute-vino” am secţionat bridele aponeurotice patologic modificate. S-a obţinut o extensie deplină a degetelor. Drept rezultat la 10 zile postoperator pacientul începe mersul cu cîrjele fără dificultăţi, posedând o funcţie bună a mâinii. Concluzii: Aponeurotomia palmară închisă în boala Dupuytren permite îmbunătăţirea funcţiei mâinii fără incizii sângerânde, exclude perioada de regenerare, distinge o funcţie acceptabilă pentru mersul cu cârjele la pacienţii fracturaţi.Introduction: Dupuytren’s disease is a common fibroproliferative disorder causing flexing contractures in the hand. To relieve deformity, restore function and avoid complications surgical minimal invasive techniques should be used. Clinical case: The patient A, man aged 60 years supports trauma with agricultural motoblock, resulting a leg’s bone open fracture Gustilo-Anderson III "C", because of which supports evolutionary 5 reconstructive surgery. After second intervention patient is mobilized to walk with crutches. But, it was determined presence of Dupuytren's contracture at the right hand which significantly disrupt the use of crutches. Then we decided to perform closed aponeurotomy with removal of vicious finger flexion position. We used for this purpose a needle, and by "come and go" prick aponeurotic pathological tensions was eliminated, obtaining a full extension of fingers. As a result, 10 days after surgery the patient starts walking with crutches without difficulty, possessing a good position of the hand. Conclusion: Closed palmar aponeurotomy in Dupuytren’s disease allows improving hand’s function without bleeding incisions, excludes the regeneration period, distinguishes acceptable function for walking with crutches in trauma patients