Phenotypic approach of treatment in rosacea

Department of Dermatovenereology, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova, The 8th International Medical Congress for Students and Young Doctors, September 24-26, 2020Introduction. Rosacea is a chronic inflammatory disorder. The prevalence of rosacea is highest among fair-skinned individuals, and according to some studies constitutes up to 10% of the adult population. Although it is a common dermatologic condition, rosacea is shockingly overlooked. The aetiology, pathogenesis, the clinical manifestasions and management of rosacea still remain disputed. The classic treatment, based on classification of rosacea in 3 successive clinico-evolutive forms (erythematous-telangiectatic, papulo-pustular and phimatosa) remains weak resulting for some patients. Aim of the study. Development of an individualized treatment based on clinical assessment of phenotypic expressions in rosacea. Materials and methods. Published literature of the last 5 years, involving the therapeutic behaviour in rosacea, was examined and summarized. Results. Rosacea is a common cutaneous condition that is frequently overlooked. As a result of its multifactorial nature and characteristic relapsis and remisions, diagnosis is complex. Although rosacea is known to be an angio-neurosis, the types of skin haemodynamic disorders that are likely to induce different clinical manifestations of the disease have not been appreciated yet. In this study, was analyzed the therapeutic action of topical and systemic drugs used in rosacea and their efficacy according to the phenotypic expression of the disease. Were appreciated the therapeutic effects of topical drugs such as: Brimonidine, Oxymetazoline, Ivermectin, Metronidazole and Azelaic Acid , as well as systemic therapies with Azithromycin, Doxycycline, Propranolol, Sulodexid and Isotretinoin, for each phenotypic lesion separately. As a result, were determined the drogs that had the highest clinical efficacy for the control of erythema, telangiectasias, papules, pustules, granulomatous or phymatous-lesions of rosacea. Topically applied Brimonidine and Oxymetazoline have been shown to be more effective for controlling erythematous flushes than Metronidazole or Azelaic Acid. Ivermectin had good results in the control of papules and pustules for uncomplicated rosacea forms.Systemic therapy with Propranolol has good clinical efficacy and better result than Doxycycline in the control of erythema and telangiectasias in patients with erythematous-telangiectatic and papulo-pustular rosacea. The phimosis monitoring in rosacea can be performed by systemic administration of Isotretinoin. Conclusions. 1.Clinicians are encouraged to determine the lesion phenotype in patients with rosacea and to select a optimal individualized treatment. 2. The treatment of skin hemodynamic disorders in rosacea with vasoactive therapies with beta-blockers, antithrombotics and flavones, has a curative potential that should be studied

Pneumonia comunitară la adult: protocol clinic naţional PCN-3

Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MSRM), constituit din specialiştii Disciplinei Pneumologie și Alergologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind pneumonia comunitară la persoanele adulte şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale (extras din protocolul naţional aferent pentru instituţia dată, fără schimbarea structurii, numerotaţiei capitolelor, tabelelor, figurilor, casetelor etc.), în baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Multicentric vascular neoplasm

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Medicină Internă, Disciplina Pneumologie și Alergologie, Chișinău, Republica Moldov

Constellations of nodular lesions

Disciplina pneumologie şi alergologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Chişinău, Republica Moldov

Multiple lung involvements – a landmark in immunocompromised patient

Disciplina de pneumologie şi alergologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Chişinău, Republica Moldov

Particularități ale funcției pulmonare la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze

Background. Interstitial lung diseases (ILD) represent a group of disorders that are generally thought to share a common pattern of physiologic abnormality, characterized by a restrictive ventilatory defect and reduced lung diffusing capacity (DLCO). Objective of the study. To find distinctive features of the pulmonary function tests results in different types of ILD. Material and Methods. 40 consecutive patients with ILD, admitted to IFP “Chiril Draganiuc”, Chisinau, during January 2019-February 2020, were included in a retrospective study. We divided the cohort in 5 subgroups: IPF patients – 8 cases, NSIP – 7, Hypersensitivity pneumonitis (HP) – 9, Sarcoidosis patients – 10, and 6 histiocytosis (Hx) cases. Clinical data and pulmonary function tests (PFT) were analyzed. Results. In the study cohort the majority were women (55%), non-smokers (75%), mean age 58.95 ±14.1 years. IPF and HP patients expressed significantly more dyspnea when compared to Sarcoidosis (p=0.01), or the Hx (p=0.025). PFT revealed normal or slightly deviated from normal means: FEV1 - 80.7±21.7, FVC - 78.4±21.5, RV127.5±42.1, TLC-88.8±22.3 and DLCO - 52.6±21.5. We found restriction in 75% of patients, and obstruction only in 7,5%. An air-trapping pattern was identified in 32,5% cases in the cohort. Patients with Hx had statistically more air-trapping than IPF (p˂0.001) and NSIP patients (p=0.002). This pattern has been identified in 1/3 HP patients and in 10% of sarcoidosis patients. Conclusion. PFT can help identifying individual features of different types of ILD being able to show even obstructive changes in a group of diseases thought to be strictly restrictive. Introducere. Pneumopatiile interstițiale difuze (PID) sunt un grup heterogen de entități care privite prin prisma explorărilor funcționale sunt caracterizate ca fiind exclusiv restrictive însoțite de alterarea difuziunii prin membrane alveolo-capilară (DLCO). Scopul lucrării. A identifica particularități ale funcției pulmonare în diferite tipuri de pneumopatii interstițiale difuze. Material și Metode. În cadrul unui studiu retrospectiv au fost analizați 40 de pacienți consecutivi cu PID, internați în IFP „Chiril Draganiuc”, Chișinău, în perioada ianuarie 2019- februarie 2020. Pacienții au fost divizați în 5 subgrupuri: FPI – 8 cazuri, NSIP – 7, sarcoidoză – 10, pneumonită de hipersensibilitate (PH) – 9 și histiocitoză (Hx) – 6 pacienți. Au fost analizate datele clinice și funcționale (PFT). Rezultate. În lotul de studiu majoritatea erau femei (55%), nefumători (75%) cu vârsta medie 58.95 ±14.1 ani. Pacienții cu FPI și HP exprimă un grad de dispnee mai sever față cei cu sarcoidoză (p=0.01), sau Hx (p=0.025). Analiza PFT în lotul de studiu a identificat valori medii normale sau ușor deviate de la normă: VEMS - 80.7±21.7, CVF - 78.4±21.5, RV- 127.5±42.1, TLC - 88.8±22.3, DLCO - 52.6±21.5. Am identificat restricție la 75% pacienți, iar obstrucție – la 7,5%. Air-trapping a fost găsit la 32,5% din întreg lotul de studiu. La pacienții cu Hx acesta a fost înregistrat mai des față de cei cu FPI (p˂0.001) sau NSIP (p=0.002), fiind identificat și la cca 1/3 pacienți cu HP și la 10% cu sarcoidoză. Concluzii. Testele funcționale pot contribui la identificarea particularităților diferitor tipuri de PID, având posibilitatea să discrimineze modificările obstructive în entități considerate exclusiv restrictive

Bronșiectaziile la pacienții adulți cu infecție HIV/SIDA: serie de cazuri

Background. Immunodeficiencies should be suspected in cases of primary identified bronchiectasis in adults. Moldova is among countries with a continuous increase in the number of HIV-infected adults. Impaired immune system and chronic inflammation contribute to the progression of bronchiectasis in HIV patients. Objective of the study. To present the clinical, imaging, bacteriological peculiarities and outcomes in adult patients with bronchiectasis and HIV/AIDS infection. Material and Methods. This case series involved 11 patients with HIV/AIDS and bronchiectasis, selected from a prospective study on 490 patients diagnosed with non-cystic fibrosis bronchiectasis in a tertiary care hospital, between 2015–2019. Clinical, microbiological and radiological data, alongside, comorbidities and severity scores were analysed. Statistical analysis was performed using the SPSS 23 program. Results. The mean age was 39 years (range 25-65 years), with a male predominance (54%). A CD4 count <200 cells/mm3 was identified in 6 cases. The mReiff score (6.8±4.6) showed a significant correlation with Bhalla score (9.72±4.5), r=0.66 (p<0.05). BSI score (11.7±3) reflects better the severity of the disease, showing a significant correlation with the Bhalla imaging score (r=0.62, p<0.05). Assessing the impact of comorbidities (BACI index 5.4±4.3 and Charlson index 6.9±1.3), the BACI index better reflected the severity of the disease in this group of patients, demonstrating a strong correlation with BSI (r =0.62, p<0.05). Only 3 patients (27%) were alive after one year of follow-up. Conclusion. Bronchiectasis is one of the common pulmonary manifestations of HIV/AIDS infection, being responsible for a number of chronic respiratory symptoms and the risk of premature death. Introducere. Imunodeficiențele trebuie suspectate la pacienții adulți primar identificați cu bronșiectazii. Moldova se regăsește printre țările cu o creștere continuă a numărului de adulți HIV infectați. Sistemul imun compromis și inflamația cronică contribuie la progresarea bronșiectaziilor la pacienții cu HIV. Scopul lucrării. Prezentarea particularităților clinice, imagistice, bacteriologice și evolutive la pacienții adulți cu bronșiectazii și infecție HIV/SIDA. Material și Metode. O serie de 11 cazuri cu infecție HIV/SIDA și bronșiectazii selectați din studiul prospectiv cu un lot de 490 pacienți adulți cu bronșiectazii non fibroză chistică evaluați într-un spital de nivel terțiar în perioada 2015-2019. Au fost analizate datele clinice, microbiologice, comorbiditățile, scorurile imagistice și de severitate. Datele au fost prelucrate în programul SPSS versiunea 23. Rezultate. Vârsta medie a fost de 39 de ani (28-74), cu predominanță masculină (54%). În 6 cazuri a fost identificat un nivel CD4+ <200 celule/mm3. Scorul mReiff (6.8±4.6) a demonstrat o corelație puternică cu scorul Bhalla (9.72±4.5) cu r=0.66 (p<0.05). Scorul BSI reflectă mai bine severitatea bolii, demonstrând o corelație bună cu scorul imagistic Bhalla (r=0.62, p<0.05). Evaluând impactul comorbidităţilor (indicele BACI 5.4±4.3 și indicele Charlson 6.9±1.3), indicele BACI a reflectat mai bine severitatea bolii în acest grup de pacienți, demonstrând o corelație puternică cu scorul BSI (r = 0.62, p<0.05). Doar 3 pacienți (27%) au supraviețuit la 1 an de la includerea în studiu. Concluzii. Bronșiectaziile sunt printre manifestările pulmonare frecvente ale infecției HIV/SIDA, fiind responsabile de o serie de simptome respiratorii cronice și riscul unui deces prematur

Markerii biologici comuni în pneumoniile la imunocompromiși

Background. The diagnosis of pneumonia in immunocompromised hosts is often difficult, due to the atypical presentation, modest symptoms and imaging. One of the objectives of multiple studies is to highlight the point-to-care biological markers, with a diagnostic and prognostic role. Objective of the study. To analyze the role of usual proinflammatory biological markers in the diagnosis and assessment of the severity of pneumonia in immunocompromised patients. Material and Methods. Common biological markers were analysed: serum leukocyte levels (L) and neutrophil/lymphocyte ratio (NLR), lactate dehydrogenase (LDH), C-reactive protein (CRP) and procalcitonin (PCT). Statistical analysis was performed in the SPSS 22 program, using the association coefficient φ (phi), Mann-Whitney U test. Results. 31 patients with immunosuppression hospitalized in the pneumology department with moderate (35% cases) and severe (65% cases) pneumonia. The etiology of pneumonia was confirmed in 61% of cases. L values ranged from 2000 to 37000/μL (median 8.0). Leukocytosis over 9000/μL as well as leukopenia were recorded in 27% of patients. Serum CRP and LDH were increased in most of cases (61% and 52% respectively), while PCT only in 9% of them. Positive correlation of high CRP level and NLR with disease severity was confirmed (p<0.05) (φ=0.504; p<0.05). Conclusion. Count of serum leukocytes and CRP levels remain the most useful biomarkers for assessing inflammatory syndrome and the severity of pneumonia in immunocompromised patients. The increased level of CRP and NLR correlates positively with the severity of pneumonia in immunocompromised hosts. Introducere. Diagnosticarea pneumoniei la gazdele imunocompromise este deseori dificilă datorită prezentării atipice, cu simptome și semne clinice și imagistice modeste. Evidențierea markerilor biologici accesibili, cu rol diagnostic și prognostic, este unul din obiectivele multiplelor studii. Scopul lucrării. Analiza rolului unor markeri biologici proinflamatori în diagnosticarea și evaluarea severității pneumoniei la persoanele imunocompromise. Material și Metode. Ca și markeri biologici accesibili evaluați au fost nivelurile serice ale leucocitelor (L) și raportul neutrofile/limfocite (RNL), lactatdehidrogenaza (LDH), proteina C-reactivă (PCR) și procalcitonina (PCT). Analiza statistică s-a efectuat în programul SPSS 22, utilizând coeficientul de asociere φ (phi), testul Mann-Whitney U. Rezultate. La 31 de pacienți cu imunodeficiență spitalizați în clinica pneumologie. În majoritatea cazurilor pneumonia a fost cu evoluție severă (65%), de gravitate medie (35%). Etiologia pneumoniilor a fost confirmată în 61% cazuri. Valorile L au variat între 2000 - 37000/μL (mediana 8,0). Leucocitoza peste 9000/μL precum și leucopenia au fost înregistrate la fel de frecvent, la 27% dintre pacienți, și anume, PCR și LDH serice majorate - în 61% și 52% cazuri, pe când PCT a fost sporită în 9% cazuri. Corelație pozitivă semnificativă cu severitatea bolii a fost stabilită doar între nivelul sporit al PCR și al RNL (p<0.05) (φ=0,504; p<0.05). Concluzii. Numărul leucocitelor serice și nivelul PCR rămân biomarkerii cei mai potriviți în evaluarea sindromului inflamator și a severității pneumoniei la imunocompromiși, iar nivelul sporit al PCR și RNL corelează pozitiv și cu severitatea pneumoniei la gazdele imunocompromise

The rationality of the spitalisation of patients with low risk comunitary pneumonia (CURB-65 score 0-1 points)

Departamentul Medicină Internă, IPUSMF Nicolae Testemiţanu, Institutul de Ftiziopneumologie Chiril DraganiucThis study investigates the reasons for hospitalization in patients with low-risk (CRB-65/CURB-65 score 0–1) community-acquired pneumonia (CAP), with a view to identifying the potential for improving outpatient management. 1052 patients had low-risk CAP and 726 of these were admitted. Additional markers of severity justifying admission were comorbidities in 45,4–59,6% cases, ranges between 4,5–39,9% were patients with severe CAP (≥ 2 severity criteria), no data about social circumstances for justifying admission. Pneumonia severity scores should be used as an adjunct to clinical judgement, when deciding on hospitalization

Unele aspecte etiologice și de antibiorezistență ale pneumoniilor asociate îngrijirilor medicale specializate

Disciplina de pneumologie şi alergologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, Institututl de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”, Republica Moldova, State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu", Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroducere: Pneumonia asociată îngrijirilor medicale specializate (PAÎM) se dezvoltă la pacienţii din centrele de îngrijire sau cei cu spitalizări prelungite; pacienţii cu antibioticoterapie intravenoasă recentă, chimioterapie sau îngrijiri ale plăgilor; pacienţii hemodializaţi. Cei mai comuni și redutabili germeni multidrogrezistenţi (MDR) implicaţi în PN sunt reuniți sub acronimul “ESKAPE” (Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter spp.). Mai multe studii au evidenţiat diferenţe semnificative ale PAÎM faţă de celelalte forme ale pneumoniilor nosocomiale (PN). Material şi metode: Au fost analizaţi 158 pacienți: 52 cu PAÎM, 58 cu PN/PAV, și 48 cu PCS. Examenul microbiologic a inclus microscopia şi însămânţarea sputei. Analiza statistică a fost efectuată utilizând testul χ2 (softul Statistica 7.0). Scopul studiului: compararea profilelor etiologice și de antibiorezistenţă ale PAÎM, pneumoniilor nosocomiale (PN), inclusiv al pneumoniilor asociate ventilației mecanice (PAV) şi pneumoniilor comunitare cu evoluţie severă (PCS). Rezultate: Ponderea germenilor „nosocomiali” în PAÎM a fost importantă - 52,4%, însa semnificativ mai mică în comparaţie cu PN/PAV 73,8% (p<0,01), dar mult mai mare comparativ cu PCS 18% (p<0,001). Acest profil „nosocomial” a fost predominat de Klebsiela pneumoniae şi Pseudomonas aeruginosa. Microflora „non-nosocomială” a fost izolată la circa ½ dintre pacienţii cu PAÎM (47,6%), diferit faţă de pacienţii cu PN/PAV (26,1%, p<0,05) şi de cei cu PCS (82%, p<0,001) (Tabelul 1). Analiza sensibilităţii germenilor la antibacteriene a decelat prevalenţa rezistenţei la penicilinele protejate şi cefalosporinele de generația III (p<0,01), meropenem şi vancomicină în PAÎM în comparaţie cu PCS (Figura 1). Concluzii: Studiul a evidenţiat diferenţe semnificative etiologice şi de antibiorezistenţă a PAÎM, comparativ cu PN/PAV şi PCS. Astfel, riscul sporit de infectare cu germeni antibiorezistenţi în PAÎM trebuie luat în consideraţie la iniţierea antibioterapiei empirice