Endoscopic features at patients with ulcerative-hemorrhagic recto-colitis

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH), face parte din grupul de boli inflamatorii intestinale, reprezentând o maladie cronică, recidivantă, care în mare a majoritate a cazurilor evoluează cu extinderea procesului inflamator și apariția complicațiilor. Scopul lucrării. Aprecierea particularităților endoscopice la pacienții cu RCUH. Material și metode. Au fost supuse analizei 47 foi de observație clinică a pacienților (22 femei și 25 bărbați), spitalizați în secțiile gastroenterologie și chirurgie, la care a fost stabilit diagnosticul de RCUH prin efectuarea colonoscopiei. Vârsta medie a constituit 51,59±17,06 ani. Datele selectate au fost prelucrate utilizând baza de date Excel, iar analiza statistică a fost efectuată aplicând testul t-Student. Rezultate. Endoscopic gradul de activitate minim s-a apreciat la 32,6% din pacienți și s-a caracterizat printr-o inflamație ușoară cu aspect eritematos al mucoasei, friabilitate ușoară, fără tendința de sângerare (la femei în 17,3% și la bărbați în 15,3% cazuri). Activitatea moderată s-a apreciat la 38,4% din pacienți și s-a caracterizat printr-un grad moderat al inflamației cu o configurație hiperemiată a mucoasei, friabilitate moderată, cu o tendință de sângerare la contact (atât la femei, cât și la bărbați în 19,2% cazuri). Activitatea maximă s-a caracterizat printr-o inflamație severă cu ulcerații și hemoragii spontane, care s-au estimat în 19,2% cazuri (în 7,6% la femei și 11,6% la bărbați).Concluzii. Gradul de activitate, cel mai frecvent determinat la pacienți, a fost cel moderat fără diferență de sex, pe când gradul minim de activitate a fost stabilit cu preponderență la femei, iar cel sever la bărbați.Background. Ulcerative-hemorrhagic recto-colitis is part of the group of intestinal inflammatory diseases, representing a chronic, relapsing disease, which in the vast majority of cases evolves with the expansion of the inflammatory process and the appearance of complications. Objective of the study. Assessment of endoscopic features in patients with ulcerative-hemorrhagic recto-colitis. Material and methods. The research was based on a retrospective observational analysis of 47 (22 women and 25 men) clinical observation sheets of hospitalized patients in the departments of gastroenterology and surgery, at which the diagnosis of ulcerative-hemorrhagic recto-colitis was established by colonoscopy. The average age was 51.59±17.06 years. The selected data were processed using the Excel database and the statistical analysis was performed by applying the t-Student test. Results. The minimum degree of activity at endoscopy was appreciated in 32.60% of patients and was characterized by a mild inflammation with an erythematous appearance of the mucosa, slight friability, without the tendency to bleed (at women in 17.30% and at men in 15.30 % cases). The moderate activity was appreciated in 38.40% of patients and was characterized by a moderate degree of inflammation with a hyperemic configuration of the mucosa, moderate friability, with a tendency to bleed on contact (both in women and men in 19, 20% of cases). The maximum activity was characterized by a severe inflammation with ulcerations and spontaneous hemorrhages, which were estimated in 19.20% of cases (in 7.60% in women and 11.60% in men). Conclusions. The degree of activity, most frequently determined in patients, was the moderate one without gender difference, while the minimum degree of activity was established predominantly in women, and the severe one in men

Manifestările clinice la pacienții cu cardiomiopatie dilatativă

Background. Dilated cardiomyopathy (DCM) is the most common cardiomyopathy, which affects people of all ages and remains to date the leading reason for heart transplantation and the third cause of chronic heart failure. Objective of the study. To evaluate clinical manifestations in patients with DCM. Material and Methods. In the study were analyzed 30 clinical observation sheets of patients (5 women and 25 men), hospitalized in cardiology and therapy departments during 2016-2019, diagnosed with DCM. The average age of the patients was 58.73 ± 9.73 years. The obtained results were subjected to statistical analysis using the t-Student criteria. Results. The clinical picture in patients with CMD was dominated by mixed dyspnea (100% - 70% on physical exertion and 30% at rest), fatigability (66.6%), precordial constraining pain (63.3%), pedal edema (60%), heart palpitations (56.6%), hepatalgia (40%), acrocyanosis (36.6%), stasis rales in the lungs (30%). According to the NYHA classification of heart failure, 10% of patients were attributed to functional class (FC) II, 53.3% - FC III and 36.6% - FC IV. Conclusions. The clinical picture of DCM is dominated by manifestations of global heart failure. As a rule, symptoms progress from left ventricular damage to right ventricular damage.Introducere. Cardiomiopatia dilatativă (CMD) este cea mai des întâlnită cardiomiopatie, care afectează persoane de toate vârstele, rămânând până în prezent principalul motiv pentru transplant cardiac și a treia cauză de insuficiență cardiacă cronică. Scopul lucrării. Evaluarea manifestărilor clinice la pacienții cu CMD. Material și Metode. Au fost supuse analizei 30 foi de observație clinică a bolnavilor (5 femei și 25 bărbați), spitalizați în secțiile de cardiologie și terapie în perioada anilor 2016-2019 la care a fost stabilit diagnosticul de CMD. Vârsta medie a constituit 58,73 ± 9,73 ani. Rezultatele obținute au fost supuse analizei statistice cu utilizarea criteriului t-Student. Rezultate. Tabloul clinic la pacienții cu CMD a fost dominat de dispnee mixtă (100% - 70% la efort fizic și 30% în repaos), fatigabilitate (66,6%), dureri precordiale de constrângere (63,3%), edeme la nivelul membrelor inferioare (60%), palpitații cardiace (56,6%), hepatalgii (40%), acrocianoză (36,6%), raluri de stază în pulmoni (30%). Conform clasificării NYHA, 10% dintre pacienți au fost atribuiți clasei funcționale (CF) II, 53,3% - CF III și 36,6% - CF IV. Concluzii. Tabloul clinic al CMD este dominat de manifestările insuficienței cardiace globale. De regulă, simptomele progresează de la afectarea ventriculului stâng spre ventriculul drept

Manifestările clinice la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică

Discipline of Internal Medicine-Semiology, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Heart Failure remains to be a serious problem with significant weight on a global scale, whose prevalence is in continuous growth. Despite the fact that prevention and treatment measures have been greatly improved, mortality and morbidity remain to be high. Objective of the study. Evaluation of clinical manifestations in patients with Chronic Heart Failure (CHF). Material and Methods. The study involved 65 patients from cardiology and internal medicine departments of PMSI MCH “Sfîntul Arhangel Mihail” from 2018-2019-time period. The average age of the patients was 63,8±10,2 years.For statistical analysis was used T-student criteria. Results. The main etiological factors in CHF were: Ischemic cardiomyopathy, Hypertension and Diabetes mellitus type 2. diagnosed to 95,8%, 93,8% and 23% of patients respectively. Categorizing the patients according to NYHA classification, grades I, II, II, IV was established that,0% were included in grade I;4,6% in grade II; 70,7% -grade III and 26,15 % in grade IV respectively. Symptoms related to Left Ventricular Failure(LVF) were: dyspnea (100%) varying in severity ; fatigue presented to 46,1% of patients; Cyanosis(16,9%); basal crackles (26,1%).Right Ventricular failure symptom(RVF) were gastrointestinal manifestations(15,3%);peripheral edema(60%); acrocyanosis (7,6%). Conclusion. CHF symptomatology is broad and it is characterized by the failure of one or both ventricles. Usually, the symptoms progress from left ventricle(LV) to right ventricle(RV).Introducere. Insuficiența cardiacă rămâne a fi o problemă gravă de amploare globală, prevalența căreia este în continuă creștere. În pofida faptului că măsurile de prevenție și tratament s-au îmbunătățit mult, mortalitatea și morbiditatea sunt încă la un nivel foarte înalt. Scopul lucrării. Evaluarea manifestărilor clinice la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică (ICC). Material și Metode. Studiul a inclus 65 de pacienți cu ICC spitalizați în secțiile de cardiologie și boli interne a IMSP SCM „Sfântul Arhangel Mihail” în perioada 2018-2019. Vârsta medie a constituit 63,8±10,2 ani. Pentru analiza statistică s-a utilizat criteriul T-student. Rezultate. Factorii etiologici principali în ICC au fost cardiopatia ischemică, HTA și diabetul zaharat tip II, atestați corespunzător la 95,8%, 93,8% și 23% dintre pacienți. Conform NYHA, claselor funcționale I, II, III și IV au fost atribuiți 0; 4,6%; 70,7% și 26,15 % pacienți corespunzător. Simptomele legate de insuficiența ventriculului stâng (VS) au fost dispneea de grade variate (100%), fatigabilitatea (46,1%), cianoza tegumentelor (16,9%), raluri subcrepitante bazale (26,1%). Manifestările legate de insuficiența ventriculului drept (VD) au fost simptome gastrointestinale (15,3%), edeme periferice (60%), acrocianoză (7,6%). Concluzii. Simptomatologia ICC este extinsă și se caracterizează prin afectiunea unui sau a ambelor ventricule. De regulă, simptomele progresează de la afectarea VS spre VD

Tromboembolismul pulmonar: actualităţi în diagnosticul clinico-paraclinic

Articolul include revista literaturii de specialitate în care sunt prezentate actualităţi în epidemiologie, fi ziopatologie, diagnostic clinic şi paraclinic în tromboembolism pulmonar

Clinical manifestations in patients with dilated cardiomyopathy

Introduction. Dilated cardiomyopathy (DCM) is the most common cardiomyopathy, which affects people of all ages and remains to date the leading reason for heart transplantation and the third cause of chronic heart failure.Purpose. To evaluate clinical manifestations in patients with DCM. Material and methods: In the study were analyzed 30 clinical observation sheets of patients (5 women and 25 men), hospitalized in cardiology and therapy departments during 2016-2019, diagnosed with DCM. The average age of the patients was 58.73 ± 9.73 years. The obtained results were subjected to statistical analysis using the t-Student criteria. Results. The clinical picture in patients with DCM was dominated by mixed dyspnea (100% - 70% on physical exertion and 30% at rest), fatigability (66.6%), precordial constraining pain (63.3%), pedal edema (67%), heart palpitations (56.6%), hepatalgia (40%), acrocyanosis (36.6%), stasis rales in the lungs (30%). According to the NYHA classification of heart failure, 10% of patients were attributed to functional class (FC) II, 53.3% - FC III and 36.6% - FC IV. Conclusions. The clinical picture of DCM is dominated by manifestations of global heart failure. As a rule, symptoms progress from left ventricular damage to right ventricular damage

Reacţiile alergice la medicamente: particularităţi clinic-biologice

Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica MoldovaSummary. Allergic reactions to drugs were more frequently attested in female patients at ages under 35 and 51-65 years. Drugs that have produced most drug allergies were antibiotics, nonsteroidal anti-inflammatory drugs, analgesics, diuretics and antihypertensives. In most of the cases were confirmed predominant organ allergic reactions (92.0%): dermatological (69.0%), pulmonary (12.0%), hematologic (6.0%), liver (3.0 %), renal (3.0%). Generalized allergic reactions have been dominated by drug fever and anaphylactic shock. Blood changes were certified were: eosinophilia, anemia, leukocytosis, agranulocytosis, lymphocytosis, thrombocytopenia.Actualitate. Importanţa reacţiilor alergice la medicamente este determinată atât de frecvenţa şi gravitatea lor, cât şi de problemele medico-legale pe care le generează. Scopul lucrării: aprecierea particularităţilor clinico-biologice ale alergiilor medicamentoase. Material şi metode. Au fost investigaţi 36 de pacienţi cu reacţii alergice la medicamente. Am analizat etiologia, factorii de risc, manifestările clinice şi cele de laborator. Rezultate şi concluzii. Reacţii alergice la medicamente au fost atestate mai frecvent la pacienţii de sex feminin (64,0%), la vârste sub 35 (33,0%) şi 51-65 de ani (39,0%). Preparatele care au produs cel mai des alergii medicamentoase au fost antibioticele, antiinflamatoarele nonsteroidiene, analgezicele, diureticele şi antihipertensivele. În majoritatea absolută a cazurilor am observat reacţii alergice predominante de organ (92,0%): dermatologice (69,0%) – urticarie,prurit, edem Quincke; pulmonare (12,0%) – dispnee, tuse, expectoraţii seroase; hematologice (6,0%), hepatice (3,0%), renale (3,0%). Reacţiile alergice generalizate au fost predominate de şoc anafilactic şi febră medicamentoasă. Modificările hematologice atestate au fost: eozinofilia, anemia, leucocitoza, agranulocitoza, limfocitoza, trombocitopenia

The correlation between lipid peroxidation processes, antioxidant system and Helicobacter pylori infection in patients with various forms of evolution of duodenal ulcer

Catedra medicină internă nr.3 U.S.M.F. „Nicolae Testemiţanu”The results of comparative analysis of clinical clues to explore complex paraclinic registered 104 patients with duodenal ulcer were conventionally defined two clinical groups: the benign variant and severe duodenal ulcer. Regardless of the presence or absence of H. pylori infection in both groups of patients were confirmed increased activity of lipid peroxidation system and decreased activity of antioxidant system compared with controls and these changes were significantly more pronounced in patients with H. pylori associated duodenal ulcer. În rezultatul analizei comparative a indiciilor clinico-paraclinici înregistraţi la explorarea complexă a 104 bolnavi cu ulcer duodenal s-au definit convenţional două grupuri clinice: cu variantă de evoluţie benignă şi severă de ulcer duodenal. Indiferent de prezenţa sau lipsa infecţiei H.pylori, în ambele grupuri de pacienţi s-au atestat creşterea activităţii sistemului de peroxidare lipidică şi scăderea activităţii sistemului antioxidant comparativ cu lotul martor şi aceste modificări au fost semnificativ mai pronunţate la pacienţii cu UD H.pylori asociat

Acute myocardial infarction in sepsis

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“Sepsis is defined as “a systemic inflammatory response syndrome during an infection” and is generally considered a disease aggravated by inadequate immune response. The cardiovascular system is often compromised in sepsis and septic shock always affected. The presence of cardiovascular dysfunction in sepsis is associated with a significantly increased mortality rate compared with patients with sepsis with cardiovascular dysfunction. The paper presents a clinical case of acute myocardial infarction as a complication of embolic sepsis, which served as the direct cause of death

Клинико-параклинические аспекты гепаторенального синдрома у больных с некомпенсированным циррозом печени

Summary: The analyse of study had confirmed the presence of hepatorenal syndrome (HRS) in 14% of 730 advanced hepatic cirrhosis of cases, which were hospitalized in therapy sections of Municipal Clinical Hospital number 1 from Chisinau city. HRS type I was detected in 14% of cases, HRS type II in 86% cases, being fitted in adequate type of renal dysfunctions, according to International Ascites Club. The precipitant factors as: intempensiv treatment with diuretics, paracentesis in undue volumes, the bacterial infections including spontaneous bacterial peritonitis, superior gastrointestinal hemorrhage had a high contribution in the evolution of HRS.Pезюме: Анализ проведенных исследований констатировал присутствие гепаторенального синдрома (ГРС) в 14,0% случаев из 730 больных с некомпенсированным циррозом печени, госпитализированных в терапевтические отделения ПМСУ Муниципальной клинической больницы № 1. ГРС 1-го типа был зарегистрирован в 14,0% случаев, ГРС 2-го типа – в 86,0% случаев и соответствовал изменениям ренальных дисфункций, согласно критериям International Ascites Club. Провоцирующие факторы как: интенсивное лечение диуретиками, парацентез в больших количествах, бактериальные инфекции, включительно спонтанный бактериальный перитонит, кровотечение из верхних отделах желудочно-кишечного тракта имели особую значимость в развитии гепаторенального синдрома