Редкие болезни в мониторинге врожденных аномалий

MSPI Mother and Child Institute, Center of Genetics, Chisinau, Republic of Moldova, State University of Medicine and Pharmaceutics “N. Testemitsanu”Introducere: Malformațiile congenitale (MC) sau anomaliile congenitale (AC) reprezintă tulburări structurale care apar în perioada intrauterină de dezvoltare a fătului. În Republica Moldova (RM), malformațiile congenitale se situează anual pe locul secund în rândul cauzelor mortalității infantile. MC care au o incidență mai mică de 1:2000 sunt considerate malformații rare. Monitorizarea continuă a MC permite determinarea frecvenței tuturor tipurilor de anomalii și aprecierea lor, ca fiind rare sau nu. Scopul studiului: Compararea frecvenței, structurii și dinamicii MC rare în populația Republicii Moldova cu indicatorii Registrului Internațional European EUROCAT în baza studiilor genetico-epidemiologice (2011-2018). Materiale și metode: Lucrarea relevă o abordare epidemiologică. Ca instrumente de studiu au fost datele Registrului Național al Republicii Moldova pe perioada anilor 2011-2018 și materialele oficiale ale Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova. Pentru compararea datelor statistice, au fost utilizate materiale de pe site-ul oficial al Registrului European EUROCAT. Frecvența malformațiilor congenitale au fost calculate la 1000 de nou-născuți. Concluzii: În urma analizării structurii MC pe perioada 2011-2018, malformațiile sistemului respirator au fost clasate ca fiind rare cu o frecvență de 0.13:1000 sau 1:7692 de nou-născuți. Conform datelor Registrului EUROCAT malformațiile sistemului respirator se întâlnesc mai des cu 2,6 ori, fiind considerate rare cu o frecvență de 1:2941 de copii. Anencefalie, hidrocefalie, atrezia anusului și esofagului sunt malformațiile congenitale rare care au o incidență mai crescută în RM comparativ cu datele EUROCAT-ului, pe când omfalocele, defecte reducționale, microcefalie și spina bifida au o incidență similară cu indicatorii Registrului European.Введение. Врождённые аномалии (ВА), или пороки развития, представляют собой структурные нарушения, возникающие в период внутриутробного развития плода. В Республике Молдова среди причин младенческой смертности ВА ежегодно занимают второе место. ВА, имеющие распространённость 1:2000 и реже, относятся к редким. Непрерывный мониторинг ВА позволяет определить частоту отдельных аномалий и оценить, относятся ли они к редким болезням. Цель исследования: На основе генетико-эпидемиологических исследований (2011-2018 гг.) сравнить частоту, структуру и динамику редких ВА в популяции Республики Молдова с показателями Международного Европейского Регистра EUROCAT. Материалы и методы исследования. В работе использован эпидемиологический подход. Были использованы данные Национального Регистра ВА РМ, осуществляющего мониторинг ВА, за период 2011-2018 гг. Были использованы официальные материалы Национального бюро статистики РМ. Для сравнения и сопоставления статистических данных были использованы материалы с официального сайта Европейского Регистра EUROCAT. Частоты ВА рассчитывались на 1000 новорождённых.Результаты исследования. На базе данных мониторинга врожденных пороков развития Республики Молдова – Национального регистра Молдовы, сформированного на базе лаборатории профилактики наследственной патологии при Институте Матери и Ребенка, за период с 2011 по 2018 годы установлена средняя частота ВА на 1000 новорождённых – 17,75, по сравнению с EUROCAT – 20,18:1000 новорождённых. В статье представлены результаты сравнительного анализа частоты, структуры и динамики редких ВА в популяции Республики Молдова с показателями Международного Европейского Регистра EUROCAT. Выводы. Анализ структуры врожденных аномалий за анализируемый период показал, что аномалии дыхательной системы относятся к редким аномалиям, с частотой 0,13:1000 или 1:7692 новорождённых; в Регистре EUROCAT они встречаются в 2,6 раза чаще, но также относятся к редким аномалиям с частотой 1:2941 детей. К редким заболеваниям с частотой, превышающей соответствующие показатели EUROCAT, относятся следующие врождённые аномалии: анэнцефалия, гидроцефалия, атрезия ануса и атрезия пищевода, частоты других редких ВА – омфалоцеле, редукционных пороков, микроцефалии и spina bifida – сопоставимы с аналогичными показателями Европейского Регистра

Malabsorbția glucidelor la copil: protocol clinic naţional PCN-223

IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiProtocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi Copilului și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Protocolul de faţă a fost fundamentat în conformitate cu ghidurile internaţionale privind „Malabsorbția glucidelor la copil” şi constituie drept matrice pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi utilizate formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Malabsorbția proteinelor la copil: protocol clinic naţional PCN-222

IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiProtocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi Copilului și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Protocolul de faţă a fost fundamentat în conformitate cu ghidurile internaţionale privind „Malabsorbția proteinelor la copil” şi constituie drept matrice pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi utilizate formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Studiul polimorfismului clinic şi genotipic la pacienţii cu mucoviscidoză din Republica Moldova

We carried out the molecular diagnosis of 78 Cystic Fibrosis patients aged from 2 month to 24 years (32 female and 46 male) and their parents. Were identifi ed the following mutations – F508del – in 57,7%, R334W (ex.7) – în 3,8% and N1303K – în 1,3% of cases. Connection was determined between F508del mutation and the severity of clinical manifestation in CF. It is shown that mutation remain unidentifi ed in 37,2% of cases in RM. Advisability of the improvement of CF molecular diagnosis metods is well – founded in Republic of Moldova

Colestaza la copil: protocol clinic naţional PCN-156

IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiProtocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi Copilului și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Protocolul de faţă a fost elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind „Colestaza la copil” şi va servi drept matrice pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Malabsorbția lipidelor la copil: protocol clinic naţional PCN-224

IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiProtocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi Copilului și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Protocolul de faţă a fost fundamentat în conformitate cu ghidurile internaţionale privind „Malabsorbția lipidelor la copil” şi constituie drept matrice pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi utilizate formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Identificarea anumitor gene ale ciclului folaților la mamele copiilor cu malformații congenitale cerebrale

Background. In the Republic of Moldova, according to the National Register of Congenital Malformations (CM) in newborns in 2011-2020, the incidence of congenital cerebral malformations (CCM) was 1.92 per 1000 newborns, accounting for 11% of all birth defects. Objective of the study. To assess the genetic polymorphism of certain genes involved in the synthesis of folic acid (folate cycle genes MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) in mothers of children with folate-dependent MCC, to prevent these pathologies in offspring. Material and methods. The target group was identified - 150 children up to 1 year of age with a confirmed MCC diagnosis. A number of 65 mothers of children with MCC were investigated by the molecular-genetic PCR method to detect 4 polymorphisms of the folate cycle gene. The statistical processing of the data obtained in the study was performed by the Quanto program. Results. By the method of clinical-genetic examination, later by the interpretation of the molecular-genetic results, 21 cases of folate-dependent MCC with heterozygous status were diagnosed, and in 44 cases - with homozygous status. It was found that the most common folate-dependent MCC diagnosed was hydrocephalus - 41 cases (43.4%), followed by anencephaly - 3 cases (4.7%), with the prevalence of mothers with homozygous status. Among the non-folate dependent MCCs, the most common were: isolated spina bifida - 6 cases (9.4%), microcephaly - 7 (10.9%), agenesis of the corpus callosum isolated - 8 cases (12.2%), mothers with heterozygous status prevailed. Conclusions. Insufficiency of folic acid in association with genetic causes leads to the appearance of folate-dependent MCC in children. In this regard, it is essential to identify predisposing factors at increased risk for the development of folate-dependent MCC.Introducere. Potrivit datelor Registrului Național din Republica Moldova incidența malformațiilor congenitale cerebrale (MCC) pe perioada 2011-2020 a fost de 1,92 la 1000 de nou-născuți, constituind 11% din toate anomaliile congenitale. Scopul lucrării. Aprecierea polimorfismului genetic al anumitor gene implicate în sintetizarea acidului folic (genelor ciclului folaților MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) la mamele copiilor cu MCC folat-dependente, pentru prevenirea acestor patologii la descendenți. Material și metode. A fost identificat grupul-țintă – 150 copii cu vârsta până la 1 an cu diagnosticul confirmat de MCC. Un număr de 65 de mame ale copiilor cu MCC au fost investigate prin metoda molecular-genetică PCR pentru depistarea a 4 polimorfisme a genei ciclului folaților. Prelucrarea statistică a datelor obținute în studiul realizat a fost efectuată prin program Quanto. Rezultate. Prin metoda de examinare clinico-genetică, ulterior prin interpretarea rezultatelor molecular-genetice, au fost diagnosticate 21 cazuri de MCC folat-dependente cu statut heterozigot, iar în 44 cazuri – cu statut homozigot. S-a constatat că cea mai frecventă MCC folat-dependentă diagnosticată a fost hidrocefalia – 41 cazuri (43.4%), urmată de anencefalie – 3 de cazuri (4.7%), cu prevalența mamelor cu statut homozigot. Printre MCC non-folat dependente, cele mai frecvente au fost: spina bifida izolată – 6 cazuri (9.4%), microcefalia – 7 (10.9%), agenezia corpului calos izolat – 8 cazuri (12.2%), au prevalat mamele cu statut heterozigot. Concluzii. Insuficiența de acid folic în asociere cu cauzele genetice duce la apariția MCC folat-dependente la copii. În acest sens, este esențial identificarea factorilor predispozanți cu risc sporit pentru dezvoltarea MCC folat-dependente

IDENTIFICATION OF GENES INVOLVED IN FOLIC ACID SYNTHESIS IN MOTHERS OF CHILDREN WITH CONGENITAL CEREBRAL MALFORMATIONS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Potrivit datelor Registrului Național din Republica Moldova incidența malformațiilor congenitale cerebrale (MCC) pe perioada 2011-2020 a fost de 1,92 la 1000 de nou-născuți, constituind 11% din toate anomaliile congenitale. Scopul lucrării. Aprecierea polimorfismului genetic al anumitor gene implicate în sintetizarea acidului folic (genelor ciclului folaților MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) la mamele copiilor cu MCC folat-dependente, pentru prevenirea acestor patologii la descendenți. Material și metode. A fost identificat grupul-țintă – 150 copii cu vârsta până la 1 an cu diagnosticul confirmat de MCC. Un număr de 65 de mame ale copiilor cu MCC au fost investigate prin metoda molecular-genetică PCR pentru depistarea a 4 polimorfisme a genei ciclului folaților. Prelucrarea statistică a datelor obținute în studiul realizat a fost efectuată prin program Quanto. Rezultate. Prin metoda de examinare clinico-genetică, ulterior prin interpretarea rezultatelor molecular-genetice, au fost diagnosticate 21 cazuri de MCC folat-dependente cu statut heterozigot, iar în 44 cazuri – cu statut homozigot. S-a constatat că cea mai frecventă MCC folat-dependentă diagnosticată a fost hidrocefalia – 41 cazuri (43.4%), urmată de anencefalie – 3 de cazuri (4.7%), cu prevalența mamelor cu statut homozigot. Printre MCC non-folat dependente, cele mai frecvente au fost: spina bifida izolată – 6 cazuri (9.4%), microcefalia – 7 (10.9%), agenezia corpului calos izolat – 8 cazuri (12.2%), au prevalat mamele cu statut heterozigot. Concluzii. Insuficiența de acid folic în asociere cu cauzele genetice duce la apariția MCC folat-dependente la copii. În acest sens, este esențial identificarea factorilor predispozanți cu risc sporit pentru dezvoltarea MCC folat-dependente.Background. In the Republic of Moldova, according to the National Register of Congenital Malformations (CM) in newborns in 2011-2020, the incidence of congenital cerebral malformations (CCM) was 1.92 per 1000 newborns, accounting for 11% of all birth defects. Objective of the study. To assess the genetic polymorphism of certain genes involved in the synthesis of folic acid (folate cycle genes MTHFR677; MTHFR1298; MTR2756; MTRR66) in mothers of children with folate-dependent MCC, to prevent these pathologies in offspring. Material and methods. The target group was identified - 150 children up to 1 year of age with a confirmed MCC diagnosis. A number of 65 mothers of children with MCC were investigated by the molecular-genetic PCR method to detect 4 polymorphisms of the folate cycle gene. The statistical processing of the data obtained in the study was performed by the Quanto program. Results. By the method of clinical-genetic examination, later by the interpretation of the molecular-genetic results, 21 cases of folate-dependent MCC with heterozygous status were diagnosed, and in 44 cases - with homozygous status. It was found that the most common folate-dependent MCC diagnosed was hydrocephalus - 41 cases (43.4%), followed by anencephaly - 3 cases (4.7%), with the prevalence of mothers with homozygous status. Among the non-folate dependent MCCs, the most common were: isolated spina bifida - 6 cases (9.4%), microcephaly - 7 (10.9%), agenesis of the corpus callosum isolated - 8 cases (12.2%), mothers with heterozygous status prevailed. Conclusions. Insufficiency of folic acid in association with genetic causes leads to the appearance of folate-dependent MCC in children. In this regard, it is essential to identify predisposing factors at increased risk for the development of folate-dependent MCC

Sindromul Noonan la copil: protocol clinic naţional PCN-170

IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”Protocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi Copilului și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Protocolul de faţă a fost fondat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind „Sindromul Noonan la copil” şi va servi drept matrice pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Sindromul Turner la copil: protocol clinic naţional PCN-171

IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”Protocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi Copilului și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Protocolul de faţă a fost fondat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind „Sindromul Turner la copil” şi va servi drept matrice pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional