Perioperative management of patients undergoing pancreaticoduodenectomies (PD). Surgical clinic no. III Cluj expertise

Clinica Chirurgie III, Institutul Regional de Gastroenterologie si Hepatologie, UMF “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, România, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: În 2009, în Clinica Chirurgie III Cluj-Napoca a fost introdus un protocol care cuprinde aspecte legate de pregătirea preoperatorie a pacienților pentru DPC, de tactica și tehnica intraoperatorie, și tratament postoperator. Material si metode: Studiul înrolează 444 pacienti cu DPC operați în clinica între 2009-2018, împărțiți în două loturi: 2009-2015 și 2016-2018. Au fost urmăriți factorii incriminați în apariția principalelor complicații postoperatorii, rezultatele fiind comparate cu cele obținute înainte de 2009. Informaţiile s-au colectat utilizând Excel 2009, analiza statistică efectuandu-se cu software-ul R v3.2.4. Rezultate: Nu am obtinut reducerea semnificativă a morbidității (53% înainte de 2009, 45,6% între 2009-2015 și 42% între 2016- 2018), însă a scăzut rata de apariție a fistulei pancreatice (de la 10% la 9,06%, respectiv 7,5%) și a stazei gastrice (de la 43% la 20,47%, respectiv 12,8%). Hemoragia bontului pancreatic a apărut mai frecvent (de la 2%, la 6,71%, respectiv 7,2%). Mortalitatea s-a redus semnificativ (de la 11,9%, la 6,04%, respectiv 3,99%), datorită scăderii fistulelor pancreatice grad C. Concluzie: Implementarea protocolului de pregătire a DPC și-a dovedit utilitatea, iar preocuparea de îmbunătațire a acestuia, prin adaptarea la literatură și la propria experiență rămâne o prioritate.Introduction: In 2009, a protocol was introduced at the Surgical Clinic III Cluj-Napoca, which included aspects related to preoperative preparation of patients for PD, intraoperative tactics and technique, and postoperative treatment. Material and Method: The study includes 444 patients with PD operated in the clinic between 2009-2018, divided into two batches: 2009-2015 and 2016-2018. We followed the factors involved in the occurrence of the main postoperative complications and the results were compared with those we obtained before 2009. The information was collected using Excel 2009, the statistical analysis being performed with the software R v3.2.4. Results: We have not achieved a significant decrease in morbidity (53% before 2009, 45.6% between 2009-2015 and 42% between 2016-2018), but decreased the rate of pancreatic fistula (from 10% to 9, 06% and 7.5% respectively) and gastric stasis (from 43% to 20.47% and 12.8% respectively). Pancreas bleeding occurred more frequently (from 2% to 6.71% and 7.2%, respectively). Mortality was significantly reduced (from 11.9% to 6.04% and 3.99%, respectively) due to the reduce rate of grade C pancreatic fistulae. Conclusion: Implementation of the protocol has proven useful and the concern for improvement by adapting it to literature and our experience remains a priority

Laparoscopic rectal resections: practical aspects

Abordul laparoscopic in chirurgia cancerului de rect este o considerat standardul de aur ce ofera rezultate oncologice similar cu o recuperare postoperatorie imbunatatita, si o rata minimala de complicatii. Pe fondul complexitatii crescute, cu toate astea, abordul laparoscopic ar trebui efectuat in centre tertiare, fiind rezervat chirurgilor cu o curba de invatare adecvata. O selectie atenta a cazurilor si o planificare adecvata ar trebui luata in considerare in cadrul acestui abord. Prezentarea de fata surprinde aspectele practice de baza precum si variatii tatice in cadrul rezectiilor de rect laparoscopice, precum si pasii potentiali in atingerea curbei de invatare.Laparoscopic approach is an already established procedure in rectal cancer which offers a similar oncological outcome, with improved postoperative recovery and fewer complications. Due to its increased complexity, however, the laparoscopic approach should be reserved for high-volume centers and for experienced surgeons with an adequate learning curve. Appropriate patient selection and planning must be carefully considered when opting for this approach. In this presentation, the primary practical aspects as well as certain tactical approaches will be covered regarding the laparoscopic rectal resections as well as the potential steps in achieving the learning curve

Classic vs laparoscopic approach in colorectal cancer. Experience of a tertiary center, Surgery No 3 Clinic, Cluj-Napoca

Clinica Chirurgie 3, Cluj-Napoca, România, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente cancere și cu tendință în creștere la nivel global. Majoritatea studiilor recente au demonstrat non inferioritatea și chiar o ușoară superioritate în abordul laparoscopic prin prisma rezultatelor obținute și a supraviețuirii la distanță. Material și metode: Au fost selectate retrospectiv 2186 de cazuri din baza de date completată prospectiv a Clinicii Chirurgie 3 pentru perioada ian 2013-dec 2018 (6 ani). Din acestea s-au exclus 76 cazuri laparoscopie/laparotomie exploratorie, 154 cazuri colostomii, 51 derivații interne; în final au fost analizate 1905 cazuri de cancer colorectal. Rezultate: Din 1905 cazuri s-au efectuat rezecții laparoscopice la un număr de 310 (16.27%) și clasice la un număr de 1595 cazuri (83.73%). Au fost analizați între cele două loturi următorii parametri: pregătire preoperatorie, durata operației, pierderi sangvine, complicații postoperatorii (fistulă, abces, hemoragie, ocluzie, complicații generale), supurații de plagă, zile spitalizare, necesar antibiotic, mobilizare postoperatorie, mortalitate. Concuzii: Abordul laparoscopic prezintă avantaje privind recuperarea postoperatorie, pierderi sangvine, zile spitalizare, necesar antialgice/antibiotic, lipsa supurațiilor de plagă. Dezavantajele sunt curba de învățare, aparatura specifică și dificultatea păstrării principiilor oncologice.Introduction: Colorectal cancer remains one of the most frequently diagnosed malignant pathologies with a continuously increasing rate worldwide. Most of the recent studies have shown the non-inferiority and slight superiority in the laparoscopic approach through obtained results. Material and methods: 2186 cases were selected retrospectively from a prospectively completed database of the Surgical no 3 Clinic in Cluj-Napoca over the course of 6 years (ian 2013 – dec 2018). Out of these cases, 76 cases were excluded for exploratory laparoscopy/laparotomy, 154 which underwent only colostomy, and 51 which underwent internal derivation. At the end of the study, 1905 cases were eligible. Results: Out of 1905 cases, 310 underwent a laparoscopic approach (16.27%) and 1595 cases underwent a classic approach (83.73%). Between the two approaches, a series of parameters were analyzed: preoperative care, duration of the surgery, intraoperative blood loss, postoperative complications (fistula, abscess, hemorrhage, occlusion, general complications), antibiotic necessity, postoperative mobilization, mortality, prevalence of surgical site infection. Conclusions: The laparoscopic approach proves many advantages regarding postoperative care, blood loss, hospitalization care, necessity of antibiotics and painkillers, and surgical site infection, cosmetic advantages. Disadvantages are the learning curve, specific instruments requirements, difficulty of maintaining the oncology principles

R1 incidence in pancreatoduodenectomy for pancreatic ductal adenocarcinoma of the pancreatic head

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Institultul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Prof. O. Fodor”, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Prof. O. Fodor,” Departamentul de Anatomie Patologică, Cluj-Napoca, Romănia, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Gold standardul duodenopancreatectomiei cefalice (DPC) este obținerea unor margini de rezecție tumorală negative (R0). Având în vedere datele din literatură, în care unii autori au demonstrat ca incidența marginilor R1 crește după folosirea unor protocoale histopatologice standardizate de colorare și preparare a piesei de duodenopancreatectomie cefalica (DPC), am considerat necesar efectuarea unui studiu, în acest sens, în Institutul nostru. Material și metode: Au fost studiate 116 cazuri de adenocarcinom ductal pancreatic cefalic la care s-a efectuat DPC cu intenție de radicalitate. Cele 116 cazuri au fost împarțite în două loturi: un lot de 59 de cazuri (retrospectiv) la care marginile de rezecție nu au fost preparate și un lot de 57 de cazuri (prospectiv) la care piesele au fost preparate și colorate conform unui protocol standardizat. Astfel dacă în cazul lotului retrospectiv marginea circumferențiala nu a fost detaliată, în cazul lotului prospectiv această margine a fost imparțită în: medială, anterioară, superioară și posterioară. Rezultate: Incidența marginii R1 în lotul retrospectiv a fost de 39%, iar în lotul prospectiv a fost de 68.6% (p-value=0.0016). Marginea de rezecție cea mai des R1 a fost marginea circumferențială (87%) în cazul lotului retrospectiv, iar marginea mediala (mezopancreasul) (74.35%) în lotul prospectiv. Marginile R1 au fost multifocale în 13.04% în grupul retrospectiv vs 51.28% în grupul prospectiv (p-value=0.003). Supraviețuirea generală nu a fost influențată de tipul margini de rezecție (R0/R1). Concluzii: Folosirea unor protocoale standardizate de preparare și colorare a pieselor de DPC duce la creșterea incidenței marginilor R1. Mezopancreasul reprezintă locul de elecție pentru apariția marginilor R1 în DPC.Utilizarea unor protocoale standardizate pentru colorarea marginilor de rezecție în DPC crește incidența marginilor R1 multifocale. Supraviețuirea generală este influențată de tipul margini de rezecție (R0/R1).Introduction: Obtaining "clear" margins (R0) in pancreatoduodenectomy is the gold standard for this surgery. We sought to determine whether a standardized histopathological protocol (SHP) would increase the R1 rate. Material and methods: We analyzed 116 cases who had received surgery to treat pancreatic ductal adenocarcinoma (PDAC) of the pancreatic head. We separated the cases into two groups: the first group included 59 cases (retrospective) with no standardized histopathological protocol (NSHP), while the second one included 57 cases (prospective), for which we used an SHP for the tumor margins. The circumferential margins were not defined in detail in the NSHP group, while SHP margins were defined as medial (mesopancreas), anterior, superior and posterior. R1 was defined as the distance between the tumor and the resection margin of ≤1 mm. Results: The R1 rate increased significantly from 39% in the NSHP group to 68.6% in the SHP group (p-value=0.0016). The circumferential margin was closest to the R1 definition in the NSHP group (87%); the closest to R1 in the SHP group was a medial margin (74.35%). The margin positivity was multifocal (13.04% retrospective vs 51.28% prospective, p-value=0.003) in the SHP group. There was no significant difference in overall survival (OS) between R0 and R1 resections (p-value=0.348). Conclusions: The R1 incidence rate in PD for PDAC of the pancreatic head is influenced by SHP, but OS is not influenced by margin positivity when R1 is defined as 1 mm. The mesopancreas represents the primary site for positive resection margins. SHP can determine multifocal margin positivity

A Differential Evolution Framework with Ensemble of Parameters and Strategies and Pool of Local Search Algorithms

The file attached to this record is the author's final peer reviewed version. The publisher's final version can be found by following the DOI link.The ensemble structure is a computational intelligence supervised strategy consisting of a pool of multiple operators that compete among each other for being selected, and an adaptation mechanism that tends to reward the most successful operators. In this paper we extend the idea of the ensemble to multiple local search logics. In a memetic fashion, the search structure of an ensemble framework cooperatively/competitively optimizes the problem jointly with a pool of diverse local search algorithms. In this way, the algorithm progressively adapts to a given problem and selects those search logics that appear to be the most appropriate to quickly detect high quality solutions. The resulting algorithm, namely Ensemble of Parameters and Strategies Differential Evolution empowered by Local Search (EPSDE-LS), is evaluated on multiple testbeds and dimensionality values. Numerical results show that the proposed EPSDE-LS robustly displays a very good performance in comparison with some of the state-of-the-art algorithms

Resection margin in liver metastasectomy secondary colorectal cancer

Clinica Chirurgie 3, Cluj-Napoca, România, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Rezectia hepatică este gold standardul în tratamentul metastazelor hepatice. Marginea de rezectie hepatica în cazul metastazelor hepatice a fost si este un subiect des dezbătut. Unii chirurgi considerau marginea de siguranță oncologică de 1 cm, în timp ce în ultima vreme se acceptă tot mai des marginea de rezecție de 1 mm. Materiale și metode: În studiul prezent au fost analizați 140 de pacienți internați din 01.01.2011 pana in 30.06.2018 si s-au comparat rezultatele obținute în funcție de marginile de rezecție R0 si R1. Rezultate și concluzii: Concluziile acestui studiu sunt că lipsa tratamentului neoadjuvant se corelează cu apariția mai frecventă marginii de rezecție microscopic pozitive, nu sunt diferențe semnificativ statistice de supraviețuire între pacienții cu R0 și R1, supraviețuirea acestora la 5 ani fiind de 45% vs. 33%, pe termen scurt și mediu, supraviețuirea estimată este mai mică în grupul pacienților cu metastaze mai mari de 5 cm, metastazele din hemificatul stang prezic un prognostic mai lung al supraviețuirii, iar supraviețuirea este influențată de gradul de diferențiere tumoral - biologia tumorală.Introduction: Liver resection is the gold standard in the treatment of liver metastases. The hepatic resection margin for liver metastases has been and is a frequently debated topic. Some surgeons considered the 1 cm margin of oncology safety, whereas lately, the 1 mm resection margin is increasingly accepted. Material and methods: In the current study, 140 patients were admitted from January 01, 2011 to June 30, 2018 and the results obtained according to the resection edges R0 and R1 were compared. Results and conclusion: The conclusion of this study is that the lack of neoadjuvant treatment correlates with the more frequent occurrence of the positive microscopic resection margin, there are no statistically significant survival differences between patients with R0 and R1, their survival at 5 years being 45% vs. 33%, in the short and medium term, the estimated survival is lower in the patients with metastases greater than 5 cm, the left hemi-liver metastases predict a longer prognosis of survival, and survival is influenced by the degree of tumor differentiation - tumor biology

Effects of Once-Weekly Exenatide on Cardiovascular Outcomes in Type 2 Diabetes.

Abstract BACKGROUND: The cardiovascular effects of adding once-weekly treatment with exenatide to usual care in patients with type 2 diabetes are unknown. METHODS: We randomly assigned patients with type 2 diabetes, with or without previous cardiovascular disease, to receive subcutaneous injections of extended-release exenatide at a dose of 2 mg or matching placebo once weekly. The primary composite outcome was the first occurrence of death from cardiovascular causes, nonfatal myocardial infarction, or nonfatal stroke. The coprimary hypotheses were that exenatide, administered once weekly, would be noninferior to placebo with respect to safety and superior to placebo with respect to efficacy. RESULTS: In all, 14,752 patients (of whom 10,782 [73.1%] had previous cardiovascular disease) were followed for a median of 3.2 years (interquartile range, 2.2 to 4.4). A primary composite outcome event occurred in 839 of 7356 patients (11.4%; 3.7 events per 100 person-years) in the exenatide group and in 905 of 7396 patients (12.2%; 4.0 events per 100 person-years) in the placebo group (hazard ratio, 0.91; 95% confidence interval [CI], 0.83 to 1.00), with the intention-to-treat analysis indicating that exenatide, administered once weekly, was noninferior to placebo with respect to safety (P<0.001 for noninferiority) but was not superior to placebo with respect to efficacy (P=0.06 for superiority). The rates of death from cardiovascular causes, fatal or nonfatal myocardial infarction, fatal or nonfatal stroke, hospitalization for heart failure, and hospitalization for acute coronary syndrome, and the incidence of acute pancreatitis, pancreatic cancer, medullary thyroid carcinoma, and serious adverse events did not differ significantly between the two groups. CONCLUSIONS: Among patients with type 2 diabetes with or without previous cardiovascular disease, the incidence of major adverse cardiovascular events did not differ significantly between patients who received exenatide and those who received placebo. (Funded by Amylin Pharmaceuticals; EXSCEL ClinicalTrials.gov number, NCT01144338 .)

Post-pancreaticoduodenectomy (Post-PD) gastric stasis: causes, clinical implications and treatment

Clinica Chirurgie III, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie, UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Insuficiența evacuatorie gastrică este cea mai frecventă complicație post DPC, fiind constant asociată cu creşterea duratei şi a costurilor spitalizării, cu scăderea calităţii vieţii pacienţilor prin menţinerea îndelungată a tubului de dren naso-gastric şi cu reducerea supravieţuirii, întârziind momentul începerii chimioterapiei adjuvante. Material si metode: În perioada 2009-2018, în serviciul nostru s-au efectuat 444 DPC, pacienții fiind împărțiți în două loturi: 2009- 2015 și 2016-2018. S-au urmărit factorii de risc în apariția complicației, atunci când aceasta nu a apărut consecutiv unei fistule, iar analiza statistică s-a efectuat cu software-ul R v3.2.4. Rezultate: Frecvența de apariție a complicației s-a redus semnificativ la pacienții celui de-al doilea lot (de la 20,47% la12,8%), si s-a redus semnificativ statistic față de perioada 1993-2008 (43%). Dintre factorii de risc analizați, semnificație statistică au avut alegerea partenerului de anastomoză pentru bontul pancreatic (stomac versus jejun, p=0.05), păstrarea pilorului (p=0.03) și necesarul de transfuzii intraoperator (p=0.016). Concluzie: Rata de apariție a insuficienței evacuatorii gastrice poate fi influențată prin prezervarea pilorului și alegerea jejunului ca și partener de anastomoză pentru stomac.Introduction: Gastric stasis is the most common post-PD complication, being consistently associated with increasing the duration and cost of hospitalization, decreasing the quality of life of patients by prolonging the naso-gastric drainage tube and reducing survival, delaying the onset of adjuvant chemotherapy. Material and methods: During 2009-2018, 444 PDs were performed in our service, the patients being divided into two lots: 2009- 2015 and 2016-2018. Risk factors were observed when the complication occurred, not after a fistula, and the statistical analysis was performed with the R v3.2.4 software. Results: The incidence of complication was significantly reduced in patients in the second batch (from 20.47% to 12.8%), and significantly reduced compared to the 1993-2008 period (43%). Of the analyzed risk factors, statistical significance had the choice of the anastomosis partner for the pancreatic stump (stomach versus jejunum, p = 0.05), pylorus preserving PD (p = 0.03) and the need for intraoperative transfusion (p = 0.016). Conclusion: The incidence of gastric emptying can be influenced by preserving the pylorus (PPPD) and choosing the jejunum as an anastomosis partner for the stomach

Bicytopenia as a paraneoplastic syndrome for pseudomyxoma peritonei. Hematologic manifestations of a subtle disease

Ciprian Tomuleasa,1,2 Bobe Petrushev,2 Madalina Vedean,2 Alexandru Irimie,2,3 Florin Zaharie,2 Ana-Maria Rosu,1 Delia Dima,1 Andrei Cucuianu1,2 1Department of Hematology, Ion Chiricuta Oncology Institute, 2Iuliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy, 3Department of Surgery, Ion Chiricuta Oncology Institute, Cluj Napoca, RomaniaWe have read with great interest the paper of de Oliveira et al, in which the authors report the case of a 76-year-old woman who presented with increased abdominal girth and dyspnea for 2 weeks.1 After extensive investigations, the patient was diagnosed with an abdominal pseudomyxoma peritonei and underwent right oophorectomy, omentectomy, and pseudomyxoma debulking.&nbsp;View original paper by de Oliveira and colleagues&nbsp