Modern techniques for the restauration of contact point in direct restorations with composite resins

Rezumat. Restaurarea punctului de contact are drept obectiv reproducerea conturului proximal natural al unui contact suficient de strâns pentru a preveni acumularea alimentelor. Este necesar de utilizat un sistem de matrici care să fie adaptat cât mai intim la marginea cavităţii preparate. Tehnica de aplicare a materialul compozit la fel are o importanţă majoră la eficienţa formării punctului de contact [9]. Acest studiu a avut drept scop studierea literaturii de specialitate cu referire la particularităţile de formare a punctului de contact interproximal prin utilizarea diferitor tehnici şi materiale moderne. Datele acumulate de la 15 pacienţi au fost prelucrate şi ulterior analizate după diferite criterii.Summary. The objective of the restoration of the contact point is to reproduce the natural proximal contour of a close enough contact to prevent food accumulation. It is necessary to use a matrix system that is adapted as closely as possible to the edge of the prepared cavity. The technique of applying the composite material has also a major importance for the efficiency of contact point formation [9]. The purpose of this study was to study the specialized literature with reference to the peculiarities of the formation of the interproximal contact point by using different techniques and modern materials. Data collected from 15 patients were processed and subsequently analyzed according to different criteria

Sindromul Melkersson-Rosenthal – prezentare de caz

Generalităţi. Sindromul Melkersson-Rosenthal este o afecțiune granulomatoasă sistemică, neuro-muco-cutanată, caracterizată în forma sa clasică prin triada: paralizii faciale recurente, edem persistent al buzelor și limba plicaturată. Această triadă completă este rar întâlnită în practica medicală, formele monosimptomatice sau oligosimptomatice fiind mai frecvente. Prezentare de caz. Prezentăm cazul unei paciente de 58 de ani, nefumătoare, care se consideră bolnavă de aproximativ 20 de ani, cu perioade de recidive, la dermatolog nu s-a adresat. Pacienta acuză edem persistent al buzelor, care a apărut cu 2 luni în urmă, inițial la nivelul buzei superioare, ulterior cu extindere și la cea inferioară. La examenul obiectiv, s-a stabilit aspect de limbă plicaturată. Investigațiile de laborator sunt în limitele normei. Radiografia sinusurilor paranazale – fară patologie, sinusurile sunt libere. S-a preluat biopsie de la nivelul buzei superioare, care a relevat aspect de cheilită granulomatoasă. S-a administrat corticoterapie sistemică, urmată de corticoterapie topică, asociată cu tratament imunosupresor minor (Plaquinil), pe termen lung, evoluția fiind lentă, dar favorabilă. Cazul prezintă interes atât sub aspect clinic, cât şi din punct de vedere al managementului terapeutic

Antiviral treatment of chronic viral hepatitis C in Republic of Moldova

Disciplina de gastroenterologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova; Catedra de boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova; Catedra de boli infecţioase, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova; Spitalul clinic de boli infecţioase „Toma Ciorbă”Rezumat Introducere. Hepatita virală este o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi pentru Republica Moldova. Infecţia cu virusul hepatitei C (VHC) este una dintre principalele cauze ale bolilor hepatice cronice, iar prevalenţa generală a infecţiei cu VHC în 2015 a fost estimată la aproximativ 1,0%. Utilizarea noului tratament cu antivirale cu acţiune directă (AAD) în hepatita virală C, are un răspuns viral susţinut (SVR) de 95-100%, acesta fiind un argument pentru continuarea Programului Naţional pentru controlul hepatitei virale B, C şi D, pentru anii 2017-2021, în Republica Moldova. Material şi metode. Acest studiu a avut ca scop evaluarea a 15.754 dosare ale pacienţilor care au primit tratament cu AAD împotriva VHC, în cadrul Programului Naţional în perioada 2016-2019. Variabilele studiate au fost vârsta, sexul, încărcătura virală, rata fibrozei hepatice (determinată de fibroscan), genotipul VHC, regimul de tratament, durata terapiei şi răspunsul la tratament. Rezultate. Distribuiţi în funcţie de vârstă, majoritatea pacienţilor, în special 10.618 (69,3%), aveau între 25 şi 65 de ani. Repartiţia conform genotipului: 14.494 pacienţi (92%) au avut genotipul 1, 205 pacienţi (1,3%) cu genotipul 2, 977 (6,2%) cu genotipul 3, iar restul de 78 pacienţi (0,5%) cu genotipul 4, genotipul mixt sau genotip neidentificat. Nu a fost identificată o legătură patogenetică între sex şi gradul de fibroză şi nici nu a existat o inferenţă cauzală semnificativă între gradul de fibroză şi viremia VHC. Un total de 15.685 (99,5%) pacienţi au prezentat RVS, dar pentru genotipul 3, RVS a fost obţinut în 93,6% cazuri. Concluzii. Rezultatele acestui studiu reflectă marele succes al Programului Naţional al Republicii Moldova pentru combaterea hepatitei virale, în special a hepatitei VHC, cu utilizarea terapiei AAD şi susţin necesitatea implementării unor noi strategii pentru a minimiza incidenţa şi prevalenţa acestei boli în Republica Moldova.Introduction. Viral hepatitis is a major public health problem, both worldwide and for Republic of Moldova. Hepatitis C virus (HCV) infection is one of the main causes of chronic liver disease and the overall prevalence of HCV infection in 2015 was estimated at about 1.0%. The use of the new treatment with direct-acting antivirals (DAA) in HCV hepatitis has a sustained virological response (SVR) of 95-100%, this being an argument for continuing the National Program for the control of viral hepatitis B, C and D, for 2017-2021 years, in Republic of Moldova Material and methods. This study aimed to assess 15.754 files of patients who received treatment with DAAs against HCV, within the National Program during 2016-2019. The variables studied were age, sex, viral load, hepatic fibrosis rate (determined by fibroscan), HCV genotype, treatment regimen, duration of therapy and response to treatment. Results. Distributed by age, the majority of patients, specifically 10618 (69.3%), were between 25 and 65 years old. Repartition by genotype: 14.494 patients (92%) were with genotype 1, 205 patients (1.3%) with genotype 2, 977 (6.2%) with genotype 3, and the remaining 78 patients (0.5%) with genotype 4, mixed genotype or unidentified genotype. A pathogenetic link between sex and the degree of fibrosis has not been identified, nor was there a significant causal inference between the degree of fibrosis and HCV viremia. A total of 15.685 (99.5%) patients had SVR, but for genotype 3, SVR was obtained in 93.6% cases. Conclusions. Results of this study reflects the great success of the National Program of Republic of Moldova for combating viral hepatitis, especially HCV hepatitis with the use of DAA therapy and advocate the need of implementing new strategies to minimize the incidence and prevalence of this disease in Republic of Moldova