Interrelația dintre frică și durerea dentară

Introduction. Pain is perceived by signals from the afferent and efferent nerve fibers. Stimulation of the related fibers causes the release of peptides from neuron-substance P and neuroinin A, releasing inflammatory mediators. Fear is a natural human emotion, which involves a universal and individual emotional biochemical response. Objective of the study. To evaluate the affinity of dental pain with the fear of dental procedures and their interaction in patients with cardiovascular disease. Materials and methods. Descriptive research was conducted in a group of 45 patients with cardiovascular disease and dental pain. Pain was assessed by VAS pain, fear by the Fear Assessment Scale in Dentistry. Results. Male : female ratio 3:1, predominantly urban, married 24.44%, average age 51.22±0.68, education 14.25±12.33 (i-v 9-19) years. The value of VAS pain was 63.77±3.78 (i-v) 20-100 mm, the fear was investigated in 3 stages: waiting time, examination and dentistry procedures. The results showed that the average fear was 51.75±12.34, mainly 81.2±7.88 mm (i-v 40-100). Fear while waiting - 51.27±1.45, examination period at 56.85±3.89 mm. The data obtained showed a close correlation between pain and time spent in dental treatment (r = 0.69), average correlation of pain on injection with anesthetic (r = 0.53) and low correlation of the waiting period (r = 0.28). Pain and fear correlated poorly with age (r = 0.33) and years of study (r = 0.29). Conclusion. There is a positive discrepancy between pain and fear and a close correlation between the level of pain and fear during dental procedures.Introducere. Durerea este percepută prin semnalele de la fibrele nervoase aferente și eferente. Stimularea fibrelor aferente determină eliberarea peptidelor din neuron- substanța P și neuroinina A, eliberând mediatorii inflamatori. Frica este o emoție umană naturală, ce implică un răspuns biochimic universal și emoțional individual. Scopul studiului. A evalua afinitatea durerii dentare cu frica de proceduri stomatologice și interacțiunea acestora la pacienții cu boli cardiovasculare. Materiale și metode. Cercetarea descriptivă a fost realizată la grup de 45 pacienți cu boli cardiovasculare și dureri dentare. Durerea a fost evaluată prin VAS durere, frica a fost estimată prin Scala de Evaluare a Fricii în Stomatologie. Rezultate. Raportul bărbați/ femei 3:1, predominant mediul urban, căsătoriți 24,44%, vârsta medie 51,22±0,68, studii 14,25±12,33 (i-v 9-19) ani. Valoarea durerii VAS a fost 63,77±3,78 (i-v) 20-100 mm, frica a fost cercetată în 3 etape: timpul de așteptare, examinare și proceduri. Rezultatele au arătat că frica medie a constituit 51,75±12.34, preponderent la tratament constituind 81,2±7,88mm (i-v 40-100). Teamă în timpul așteptării - 51,27±1,45, perioada de examinare la 56,85±3,89 mm. Datele obținute au demonstrat corelare strânsă între durerea și timpul aflării la tratamentul stomatologic (r = 0,69), corelare medie durerea la injecția cu anestetic (r = 0,53) și corelare joasă perioada de așteptare (r = 0,28). Durerea și frica au corelat slab cu vârsta (r = 0,33) și cu anii de studii (r = 0,29). Concluzie. Între durere și frică este discrepanță pozitivă și corelare strânsă între nivelul durerii și frică pe durata procedurilor dentare

THE RELATIONSHIP BETWEEN FEAR AND TOOTHACHE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Durerea este percepută prin semnalele de la fibrele nervoase aferente și eferente. Stimularea fibrelor aferente determină eliberarea peptidelor din neuron- substanța P și neuroinina A, eliberând mediatorii inflamatori. Frica este o emoție umană naturală, ce implică un răspuns biochimic universal și emoțional individual. Scopul studiului. A evalua afinitatea durerii dentare cu frica de proceduri stomatologice și interacțiunea acestora la pacienții cu boli cardiovasculare. Materiale și metode. Cercetarea descriptivă a fost realizată la grup de 45 pacienți cu boli cardiovasculare și dureri dentare. Durerea a fost evaluată prin VAS durere, frica a fost estimată prin Scala de Evaluare a Fricii în Stomatologie. Rezultate. Raportul bărbați/ femei 3:1, predominant mediul urban, căsătoriți 24,44%, vârsta medie 51,22±0,68, studii 14,25±12,33 (i-v 9-19) ani. Valoarea durerii VAS a fost 63,77±3,78 (i-v) 20-100 mm, frica a fost cercetată în 3 etape: timpul de așteptare, examinare și proceduri. Rezultatele au arătat că frica medie a constituit 51,75±12.34, preponderent la tratament constituind 81,2±7,88mm (i-v 40-100). Teamă în timpul așteptării - 51,27±1,45, perioada de examinare la 56,85±3,89 mm. Datele obținute au demonstrat corelare strânsă între durerea și timpul aflării la tratamentul stomatologic (r = 0,69), corelare medie durerea la injecția cu anestetic (r = 0,53) și corelare joasă perioada de așteptare (r = 0,28). Durerea și frica au corelat slab cu vârsta (r = 0,33) și cu anii de studii (r = 0,29). Concluzie. Între durere și frică este discrepanță pozitivă și corelare strânsă între nivelul durerii și frică pe durata procedurilor dentare.Introduction. Pain is perceived by signals from the afferent and efferent nerve fibers. Stimulation of the related fibers causes the release of peptides from neuron-substance P and neuroinin A, releasing inflammatory mediators. Fear is a natural human emotion, which involves a universal and individual emotional biochemical response. Objective of the study. To evaluate the affinity of dental pain with the fear of dental procedures and their interaction in patients with cardiovascular disease. Materials and methods. Descriptive research was conducted in a group of 45 patients with cardiovascular disease and dental pain. Pain was assessed by VAS pain, fear by the Fear Assessment Scale in Dentistry. Results. Male : female ratio 3:1, predominantly urban, married 24.44%, average age 51.22±0.68, education 14.25±12.33 (i-v 9-19) years. The value of VAS pain was 63.77±3.78 (i-v) 20-100 mm, the fear was investigated in 3 stages: waiting time, examination and dentistry procedures. The results showed that the average fear was 51.75±12.34, mainly 81.2±7.88 mm (i-v 40-100). Fear while waiting 51.27±1.45, examination period at 56.85±3.89 mm. The data obtained showed a close correlation between pain and time spent in dental treatment (r = 0.69), average correlation of pain on injection with anesthetic (r = 0.53) and low correlation of the waiting period (r = 0.28). Pain and fear correlated poorly with age (r = 0.33) and years of study (r = 0.29). Conclusion. There is a positive discrepancy between pain and fear and a close correlation between the level of pain and fear during dental procedures

Morfometria craniomaxilofacială la adolescenții cu și fără despicături labio-maxilo-palatine asociate cu malocluzia de clasa III

Background. Patients with cleft lip and palate require extensive and prolonged orthodontic treatment. The main objectives of treatment in children with cleft lip and palate are to restore the facial profile, occlusion and function disturbances Objective of the study. Comparative evaluation of the efficacy of surgical treatment by craniomaxillofacial morphometry in adolescents with and without cleft lip and palate. Material and Methods. The study included patients aged 15-18 years with complete surgical rehabilitation who were divided into two groups: Group I - patients with cleft lip and palate and class III malocclusion, Group II-patients without cleft lip and palate -palatal maxilla and class III malocclusion. <SNA,<SNB, N-Me, S-Go was measured before and after treatment. Results. The group of patients with cleft lip and palate showed a lower significance of the value of the SNA angle and the inclination of the upper incisors compared to the control group. The value of the SNB angle, the length of the mandible, the height of the ramus of the mandible showed a lower significance than the control group. Vertical parameters showed that the anterior face height in children with associated cleft lip and palate with class III malocclusion is shorter, and the lower face height - longer in adolescents with cleft lip and palate associated with class III malocclusion compared to the group of adolescents without cleft lip and palate Conclusion. Orthognathic surgery presents an effective method of treatment in adolescents with cleft lip and palate associated with class III malocclusion with improved craniomaxillofacial parameters. Introducere. Copiii cu despicături labio-maxilo-palatine necesită un tratament ortodontic prelungit și extins. Obiectivele principale în tratamentul copiilor cu despicături labio-maxilo-palatine prezintă restabilirea profilului facial, ocluziei și funcției dereglate. Scopul lucrării. Evaluarea comparativă a eficienței tratamentului chirurgical prin morfometria craniomaxilofacială la adolescenții cu și fără despicături labio-maxilo-palatine. Material și Metode. Studiul a inclus pacienții cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani cu reabilitarea chirurgicală completă care au fost divizați în două loturi: I lot-pacienții cu despicături labio-maxilo-palatine și malocluzie clasa III, al II lot-pacienții fără despicatura labio-maxilopalatină și malocluzie de clasa III. <SNA,<SNB,N-Me, S-Go au fost măsurate înainte și după chirurgia ortognatică. Rezultate. Grupul de pacienți cu despicături labio-maxile-palatine au arătat o semnificație mai mică a valoarii unghiului SNA și înclinația incisivilor superiori față de grupul de control. Valoarea unghiului SNB, lungimea mandibulei, înălțimea ramului mandibular, de asemenea au arătat o semnificație mai mică față de grupul de control. Parametrii verticali au demonstrat că înălțimea anterioară a feței la copiii cu despicături labio-maxilo-palatine asociate cu malocluzie de clasa III este mai scurtă, iar Sna-Me mai lungă la adolescenții cu despicături labio-maxilo-palatine asociate cu malocluzie clasa III față de grupul de adolescenți fără despicăruti labio-maxilo-palatine. Concluzii. Chirurgia ortognatică prezintă o metodă eficientă de tratament la adolescenții cu despicături labio-maxilo-palatine asociate cu malocluzia de clasa III și cu ameliorarea parametrilor craniomaxilofaciali