Microsomal enzymes in patients with chronic viral hepatitis B and C

Laboratorul Gastroenterologie, USMF "Nicolae Testemiţanu”Orice proces patologic implică decompensarea sistemelor de protecţie şi reglare a organismului, în rezultatul căruia are loc perturbarea metabolismului intracelular Ficatul se consideră filtrul biologic în administrarea toxinelor exogene în circulaţia sanguină a organismului. Studiul a cuprins 105 pacienţi cu hepatite cronice virale B şi C. La pacienţii respectivi s-au studiat marcherii de detoxicare hepatică (citocromul P450, glutation S-transferaza). Cu scop de evaluare a enzimelor microsomale pacienţii au fost cercetaţi în dependenţă de activitatea procesului inflamator hepatic şi faza infecţiei virale. Activitatea sistemului monooxigenazic este modificată în hepatitele cronice virale. Concomitent cu pătrunderea în organism a xenobioticelor, are loc inducţia sistemelor monooxigenazice cu mărirea concentraţiei citocromului P450 în hepatocite şi creşterea activităţii reacţiilor enzimatice. În hepatitele cronice virale, independent de activitatea procesului inflamator hepatic şi infecţiei virale, s-a stabilit o majorare a concentraţiei citocromului P450 şi diminuare al nivelului GStot faţă de indicii similari a persoanelor lotului martor. Studiul prezentat a constatat o diminuare al GSTtot la toţi pacienţii examinaţi din cauza dereglărilor metabolice în ficat, legate de funcţia de detoxificare a acestuia şi perturbărilor sistemului antioxidant de protecţie. Hepatitele cronice virale sunt caracterizate printr-o concentraţie sporită a citocromului P450, fapt explicat printr-o reacţie compensatorie la răspunsul acţiunii factorilor toxici şi procesului inflamator persistent. Every pathological process implies decompensation of protective and regulatory systems of the organism, in result takes place the perturbation of intracellular metabolism. Liver is considered the biological filter in the administration of exogenous toxins in sanguine circulation of the organism. The study included 105 patients with chronic viral hepatitis B and C. In the following patients were studied the markers of hepatic detoxification ( Cytochrome P450, glutathione S-transpherase ). Patients were researched in dependence on the activity of hepatic inflammatory process and viral infection phase with the aim of microsomal enzymes evaluation. The activity of the monooxigenazic system is modified in chronic viral hepatitis. Concomitantly with the penetration of xenobiotics in organism, takes place the induction of monooxigenazic systems with the increment of Cytochrome P450 concentration in hepatocyte and the increase of the activity of enzymatic reactions. In chronic viral hepatitis, irrespective of the activity of hepatic inflammatory process and viral infection, has been established an increase of Cytochrome P450 concentration and a decrease of the GSTtot level in comparison with the similar signs of the healthy persons. The presented study showed a diminished concentration of GSTtot in all examined patients due to the metabolic disorders in liver related to its detoxification function and perturbations of the antioxidant protective system. Chronic viral hepatitis is characterized by an increased Cytochrome P450 concentration, fact which is explained by the compensatory reaction to the answer of the toxic factors as well as persistent inflammatory process action

Risk factors for 90-day mortality in patients on the liver transplant waiting list

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaStudy conducted with the support of the project No20.80009.8007.11 “Surgical pathology and trauma in pregnant women and postpartum: optimization of the management strategy in diagnosis and treatment” within the State Program (2020-2023), Project Director: Mișin Igor, PhD, research professor, and project No20.80009.8007.07 “Polytrauma Management”, Project Director: Kusturov Vladimir, PhD, coordinating scientific researcher, contracting authority: National Agency for Research and Development.Studiu realizat cu suportul proiectului №20.80009.8007.11 ”Patologia chirurgicală și trauma la gravide și postpartum: optimizarea stategiei managementului în diagnostic și tratament” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), Director de proiect: Mișin Igor, dr. hab. șt. med., profesor cercetător, și proiectului №20.80009.8007.07 “Managementul politraumei”, Director de proiect: Kusturov Vladimir, dr. hab. șt. med., cercetător științific coordonator, autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.Introducere. Managementul pacienților pe lista de așteptare pentru transplant hepatic este de primă importanță pentru a îmbunătăți rata de supraviețuire post-transplant. Scopul lucrării. Evaluarea factorilor de risc pentru mortalitatea la 90 de zile, din lista de așteptare, pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova. Material și metode. În studiu retrospectiv (2013-2018) si prospectiv(2018-2022) au fost incluși 265 de pacienți listați pentru transplant hepatic (154 bărbați (58,11%) și 111 femei (41,88%)). Folosind analiză de regresie logistică binară am analizat factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru transplant hepatic. Rezultate. Din 265 de pacienți de pe lista de așteptare (vârsta 47,75 ± 9,99 ani) - 37 (13,96%) au decedat în primele 90 de zile de la listare. Factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile de la listare au fost: nivelul creatininei (Odds Ratio (OR) = 1,027; IC 95% = 1,016-1,038; p < 0,001); bilirubinei (OR = 1,015; IC 95% = 1,009-1,021; p < 0,001); etiologia virală (virus hepatic delta - VHD) (OR = 0,080; IC 95% = 0,140,457; p = 0,004) și prezența hepatocarcinomului (HCC) (OR = 0,173; IC 95% = 0,046-0,655; p = 0,01). Particularitatea programului de transplant hepatic constă în influența VHD asupra mortalității pacienților de pe lista de așteptare. Concluzii. Mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova a fost influențată semnificativ de creatinină, bilirubină, VHD și HCC.Background. Management of patients on the liver transplant waiting list is of paramount importance in improving post-transplant survival. Objective of the study. Assessment of risk factors for 90 days mortality from the waiting list of the liver transplant program from in the Republic of Moldova. Material and Methods. The retrospective (20132018) and the prospective (2018-2022) included 265 patients listed for liver transplantation (154 men (58.11%) and 111 women (41.88%)). Using binary logistic regression analysis, we analyzed risk factors for 90-day mortality in patients on the liver transplant waiting list. Results. From the 265 patients on the waiting list (age 47.75 ± 9.99 years) - 37 (13.96%) died within the first 90 days of listing. Risk factors for 90 days mortality after listing were: creatinine level (Odds Ratio (OR) = 1.027; 95% CI = 1.016-1.038; p < 0.001); bilirubin (OR = 1.015; 95% CI = 1.009-1.021; p < 0.001); viral etiology (hepatic type Delta virus - HDV) (OR = 0.080; 95% CI = 0.14-0.457; p = 0.004) and the presence of hepatocellular carcinoma (HCC) (OR = 0.173; 95% CI = 0.046-0.655; p = 0.01). The peculiarity of the liver transplant program is the influence of HDV on the mortality of patients from the waiting list. Conclusion. 90-day mortality in patients on the waiting list for the liver transplant program in the Republic of Moldova was significantly influenced by creatinine, bilirubin, HDV and HCC

Cytochrome P450 in patients with mixed chronic viral hepatitis according to the amount of nitrates and nitrites in organism

Laboratorul Gastroenterologie USMF „Nicolae Testemiţanu”The increased enzymes content of cytochrome P450 system in result of induction leads to the increased production of toxic metabolites. The complex exposure of environmental factors (especially nitrates and nitrites), simultaneously with viral infection, alters more profoundly the hepatic detoxification function, through this favoring chronicification of the process. The complex action of environmental factors and viral infection provokes more profound deregulations in hepatic metabolism, favoring the chronicification and unfavorable continuity of the chronic viral hepatitis. Conţinutul majorat de enzime a sistemului citocrom P450 în rezultatul inducţiei duce către mărirea producerii metaboliţilor toxici. Expunerea complexă a factorilor de mediu ( în special nitraţii şi nitriţii ), concomitent cu infecţia virală alterează mai profund funcţia de detoxicare hepatică, prin aceasta favorizînd cronicizarea procesului. Acţiunea complexă a factorilor de mediu şi infecţia virală provoacă dereglări mai profunde în metabolismul hepatic, favorizînd cronicizarea şi decurgerea nefavorabilă a hepatitelor cronice virale

Analiza scorurilor prognostice pentru estimarea supraviețuirii după transplant hepatic

Background. Despite recent advances in surgical techniques and medical management of patients, mortality after liver transplantation in the first year - 17%. In order to improve the results, it is necessary to adapt a prognostic score or create a score capable of accurately predicting survival. Objective of the study. Analysis of the ability of prognostic scores to predict short-term post-transplant survival in patients who received liver transplantation in the Republic of Moldova. Material and Methods. A retrospective cohort study was performed, analyzing data from 53 patients who received a liver transplant in 2013-2020. The MELD score and its modified variants (MELD-Na, iMELD, uMELD, UKELD) were used to analyze the 3-month post-transplant survival trends of the recipients using Kaplan-Meier curves. Results. The final group consisted of 53 patients with a mean age of 47.4 years. The most common indication for transplantation was cirrhosis due to HDV (49%). The survival rate at 3 months after transplantation was 83%. In the group of patients with values of MELD score higher than the cut-off, the survival was lower (73.9%) than in the group with lower values (90%), but no difference was observed between groups (p = 0.085). The most statistically significant results (p = 0.001) following the Kaplan-Meier analysis were observed in MELD-Na, the survival rate in the group with values of MELD-Na score higher than the cut-off - 57.1%, and in the group with lower values - 92.3%. Conclusion. The MELD score did not prove to be an effective tool in estimating survival at 3 months after liver transplantation, and of its modified variants the most statistically representative results were reported to MELD-Na. Introducere. În pofida progreselor recente în tehnicile chirurgicale și managementul medical al pacienților, mortalitatea după transplant hepatic în primul an – 17%. Pentru ameliorarea rezultatelor este necesară adaptarea unui scor prognostic sau crearea unui scor capabil să prezică cu exactitate supraviețuirea. Scopul lucrării. Analiza abilității scorurilor prognostice de a prezice supraviețuirea pe termen scurt posttransplant la pacienții care au beneficiat de transplant hepatic în Republica Moldova. Material și Metode. A fost efectuat un studiu retrospectiv de cohortă, fiind analizate datele de la 53 pacienți care au beneficiat de transplant hepatic în 2013-2020. S-a folosit scorul MELD și variantele sale modificate (MELD-Na, iMELD, uMELD, UKELD) pentru a analiza tendințele de supraviețuire la 3 luni posttransplant a recipienților prin intermediul curbelor Kaplan-Meier. Rezultate. Lotul final a constituit 53 pacienți cu vârsta medie de 47,4 de ani. Cea mai frecventă indicație pentru transplant a fost ciroza hepatică de etiologie D (49%). Rata de supraviețuire la 3 luni posttransplant a constituit 83%. În grupul pacienților cu valori ale scorului MELD mai mari de cut-off, supraviețuirea a fost mai joasă (73,9%) decât în grupul cu valori inferioare (90%), dar nu s-a remarcat diferență între grupe (p=0,085). Cele mai semnificative statistic rezultate (p=0,001) în urma analizei Kaplan-Meier au fost observate la MELD-Na, rata supraviețuirii în grupul cu valori ale scorului MELDNa mai mari de cut-off – 57,1%, iar în grupul cu valori inferioare – 92,3%. Concluzii. Scorul MELD nu s-a evidențiat ca un instrument eficace în estimarea supraviețuirii la 3 luni posttransplant, iar din variantele sale modificate cele mai reprezentative statistic rezultate au fost raportate la MELD-Na

Chestionare privind evaluarea calității vieții pacienților după transplant hepatic

Background. Liver transplantation has become therapeutically important method for patients with end stage liver disease. Evaluation of quality of life permits to assess the effectiveness of treatment after liver transplantation. Existing questionnaires need to be adapted. Objective of the study. Studying of existing questionnaires which assess quality of life in patients after liver transplantation Material and Methods. Targeted literature review in PubMed search was conducted using key words: liver transplantation; quality of life; questionnaire. Results. Using Pub Med database were found 93 articles, 25 were the most relevant for the aim of the study. Bell S.H et al. suggests the NIDDK-LTD adult QOL questionnaire [National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases – Liver transplant database adult QOL questionnaire&#93; may reflect truly improved health status in-group of adult transplant recipients. This questionnaire permits to examine the relationship between diagnosis and individual symptoms as well as between measures in each domain (psychological status, personal and social function) and baseline severity of disease, thus permitting to examine and to study the quality of life across long follow up periods. Conclusion. The NIDDK-LTD adult QOL questionnaire is the effective tool for assessment of quality of life, which recommended to be validated in National Transplant Program. Introducere. Transplantul hepatic a devenit o metodă terapeutică importantă pentru pacienții cu boală hepatică terminală. Chestionarele existente necesită să fie adaptate pentru recipienţii transplantului hepatic. Scopul lucrării. Studierea chestionarelor privind evaluarea calităţii vieţii existente pentru aplicarea la recipienţi după transplant hepatic. Material și Metode. În baza de date PubMed s-a efectuat căutarea chestionarelor care apreciază calitatea vieţii folosind cuvintele cheie: transplant hepatic, calitatea vieții, chestionar. Rezultate. Folosind baza de date Pub Med, au fost găsite 93 de articole dintre care 25 au fost relevante pentru scopul studiului. Bell S.H și alţii recomandă chestionarul calităţii vieţii la adulţi NIDDK-LTD [National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases – Liver transplant data base adult&#93, care poate reflecta veridic îmbunătăţirea statutului de sănătate la recipienţii adulţi transplantaţi. Acest chestionar permite examinarea relației dintre diagnostic și simptome individuale, între măsurile din fiecare domeniu (statut psihologic, funcție personală şi socială) și severitatea de bază a bolii, permițând evaluări ale calității vieții pe perioada de urmărire. Concluzii. Chestionarul NIDDK-LTD este instrumentul eficient pentru evaluarea calității vieții la recipienţii de transplant hepatic şi este recomandată validarea în Programul Național de Transplant Hepatic

Unii indicatori ai stării funcționale a ficatului și stresului oxidativ la bolnavii cu hepatite cronice virale

Gastroenterology Discipline, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Chronic HBV and HCV viral infections are able to induce oxidative stress (OS) in infected cells affecting the liver parenchyma with the negative course of the disease. Objective of the study. Study of cytolysis syndrome in patients with chronic viral hepatitis CVH (B, C, mixed B+C) depending on the markers of the SO / AOS system. Material and Methods. The study included 138 patients with CVH B, C, B + C (48.35 ± 2.15 years). Patients were divided into 3 groups: group I - 58 p. with CVH B, group II - 69 p. with CVH C, group III - 11 p. with CVH B + C. ALT, ASAT, markers of the SO / AOS system (ceruloplasmin (CP), superoxidismutase (SOD), malondialdehyde (MDA)) were examined in all patients. The control group (CG) served 30 practically health. Results. Results. The researched study established elevated ALAT values in all examined groups compared to CG values (p˂0.01, p˂0.01, p˂0.01). Cytolysis syndrome resulted in elevated serum levels of CP: versus CG indices (p˂0.05, p˂0.05, p˂0.05). SO manifested by elevated serum MDA levels in all examined groups, being higher in group I -7.12 ± 0.062 nmol / l, versus similar CG values (p˂0.01). These manifestations were accompanied by elevated serum SOD levels in all patients, being the most impressive in group I -52.43 ± 0.87 mgHb compared to the CG results (p≤0.05). Conclusion. In patients with CVH (B, C, B + C), oxidative stress causes a series of metabolic changes against the background of cytolytic syndrome, and disorders of the SO / AOS system. Serum ceruloplasmin in this context may serve as an additional marker of liver fibrosis.Introducere. Infecțiile cronice virale cu VHB și VHC sunt capabile să inducă stres oxidativ (SO) în celulele infectate cu afectarea parenchimului hepatic cu evoluție negativă a bolii. Scopul lucrării. Studierea sindromului citolitic la pacienții cu hepatite cronice virale HCV (B, C, mixtă B+C) în funcție de markerii sistemului SO/AOS. Material și Metode. Studiul a inclus 138 de pacienți cu HCV B, C, B+C (48,35±2,15 ani). Pacienții au fost divizați în 3 loturi: I – 58 p. cu HCV B, II – 69 p. cu HCV C, III – 11 p. cu HCV B+C. La toți pacienții s-au examinat ALAT, ASAT, markerii sistemului SO/AOS (ceruloplasmina (CP), superoxidismutaza (SOD), malondialdehida (MDA)). Lotul martor (LM) au servit 30 de persoane practic sănătoase. Rezultate. Studiul a stabilit valori crescute ale ALAT în toate loturile examinate comparativ cu valorile LM (p˂0.01, p˂0.01, p˂0.01). Sindromul de citoliză s-a soldat cu niveluri serice crescute de CP versus indicii LM (p˂0.05, p˂0.05, p˂0.05). SO s-a manifestat prin niveluri serice crescute de MDA în toate loturile examinate, fiind mai crescut în lotul I –7, 12±0,062 nmol/l versus valorile similare LM (p˂0.01). Aceste manifestări au fost însoțite de niveluri serice crescute de SOD la toți pacienții, fiind mai impunător în lotul I –52,43±0,87 mgHb comparativ cu rezultatele LM (p≤0.05). Concluzii. La pacienții cu HCV (B, C, B+C), stresul oxidativ determină o serie de modificări metabolice pe fondalul sindromului citolitic și dereglările sistemului SO/AOS. Ceruloplasmina serică în acest context poate servi ca indicator suplimentar al fibrozei hepatice

Factori de risc pentru mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru transplant hepatic

Background. Management of patients on the liver transplant waiting list is of paramount importance in improving post-transplant survival. Objective of the study. Assessment of risk factors for 90 days mortality from the waiting list of the liver transplant program from in the Republic of Moldova. Material and Methods. The retrospective (2013- 2018) and the prospective (2018-2022) included 265 patients listed for liver transplantation (154 men (58.11%) and 111 women (41.88%)). Using binary logistic regression analysis, we analyzed risk factors for 90-day mortality in patients on the liver transplant waiting list. Results. From the 265 patients on the waiting list (age 47.75 ± 9.99 years) - 37 (13.96%) died within the first 90 days of listing. Risk factors for 90 days mortality after listing were: creatinine level (Odds Ratio (OR) = 1.027; 95% CI = 1.016-1.038; p < 0.001); bilirubin (OR = 1.015; 95% CI = 1.009-1.021; p < 0.001); viral etiology (hepatic type Delta virus - HDV) (OR = 0.080; 95% CI = 0.14-0.457; p = 0.004) and the presence of hepatocellular carcinoma (HCC) (OR = 0.173; 95% CI = 0.046-0.655; p = 0.01). The peculiarity of the liver transplant program is the influence of HDV on the mortality of patients from the waiting list. Conclusion. 90-day mortality in patients on the waiting list for the liver transplant program in the Republic of Moldova was significantly influenced by creatinine, bilirubin, HDV and HCC.Introducere. Managementul pacienților pe lista de așteptare pentru transplant hepatic este de primă importanță pentru a îmbunătăți rata de supraviețuire post-transplant. Scopul lucrării. Evaluarea factorilor de risc pentru mortalitatea la 90 de zile, din lista de așteptare, pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova. Material și metode. În studiu retrospectiv (2013-2018) si prospectiv(2018-2022) au fost incluși 265 de pacienți listați pentru transplant hepatic (154 bărbați (58,11%) și 111 femei (41,88%)). Folosind analiză de regresie logistică binară am analizat factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru transplant hepatic. Rezultate. Din 265 de pacienți de pe lista de așteptare (vârsta 47,75 ± 9,99 ani) - 37 (13,96%) au decedat în primele 90 de zile de la listare. Factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile de la listare au fost: nivelul creatininei (Odds Ratio (OR) = 1,027; IC 95% = 1,016-1,038; p < 0,001); bilirubinei (OR = 1,015; IC 95% = 1,009-1,021; p < 0,001); etiologia virală (virus hepatic delta - VHD) (OR = 0,080; IC 95% = 0,14- 0,457; p = 0,004) și prezența hepatocarcinomului (HCC) (OR = 0,173; IC 95% = 0,046-0,655; p = 0,01). Particularitatea programului de transplant hepatic constă în influența VHD asupra mortalității pacienților de pe lista de așteptare. Concluzii. Mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova a fost influențată semnificativ de creatinină, bilirubină, VHD și HCC.Studiu realizat cu suportul 20.80009.8007.37 „Bolile cronice hepatice şi pancreatice: aspecte nutriţionale şi chirurgicale” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect, Lupasco Iulianna dr. hab. șt. med., prof. univ., autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare

Evaluarea calității vieții pacienților din programul de transplant hepatic

Background. Liver transplantation (LT) is a curative method of decompensated liver cirrhosis (LC) in the end-stages liver disease, the evaluation of quality of life (QL) is an important aspect for monitoring the results of treatment after LT Objective of the study. Analysis of the literature in evaluation of QL for patients in the LT program. Material and Methods. PubMed was the search for articles with the key words liver transplant, quality of life, questionnaires. After analyzing 150 articles on various QL questionnaires, which can be applied to patients in the LT program in the Republic of Moldova Results. After analyzing 150 articles in PubMed, 20 were selected - the most relevant, which contained proper questionnaires. For validation and application in the program of LT was selected SF36 (Health Status Survey) questionnaires total and short version, CLDQ (questionnaire for patients with chronic liver disease) and NIDDK-LTD questionnaire in terms of time required for response, correct processing of questionnaires and the possibility to compare with other works Conclusion. QL assessment by introducing selected questionnaires (SF-36, CLDQ, NIDDK-LTD) in the Liver Transplant Program in the Republic of Moldova can help to monitor the effectiveness of treatment of patients after LT. From the analyzed literature, 3 relevant questionnaires were selected to be validated. Introducere. Transplantul Hepatic (TH) este o metoda curativă a cirozei hepatice decompensată în stadii terminale, evaluarea calității vieții (CV) fiind un aspect important pentru monitorizarea rezultatelor tratamentului după TH. Scopul lucrării. Analiza literaturii privind evaluarea calităţii vieţii pentru pacienții din programul de transplant hepatic. Material și Metode. În PubMed a fost efectuată cercetarea articolelor pentru anumite cuvinte cheie: transplant de ficat, calitatea vieții, chestionare. S-au analizat 150 de articole privind diferite chestionare a CV, care pot fi aplicate pentru pacienții din programul de TH din Republica Modova. Rezultate. Fiind analizate 150 de articole din PubMed, au fost selectate 20 -cele mai relevante, ce conțineau chestionare propriu-zise. Pentru validarea și aplicarea în programul de TH au fost alese chestionarele SF-36 (Health Status Survey) varianta totală și scurtă, CLDQ (chestionar pentru pacienții cu boli hepatice cronice) și NIDDK- LTD - chestionar axat pe timpul necesar pentru răspuns, prelucrarea corectă a chestionarelor și posibilitatea de a fi comparate cu alte lucrări. Concluzii. Aprecierea CV prin introducerea chestionarelor selectate (SF-36, CLDQ, NIDDKLTD) în Programul de Transplant Hepatic din Republica Moldova poate să ajute pentru monitorizarea eficacității tratamentului la pacienții după TH. Din literatura analizată au fost selectate trei chestionare relevante pentru a fi validate

Liver transplantation in Republic of Moldova

Introducere: Din momentul primului transplant hepatic în Republica Moldova în 2013, am efectuat 68 de transplanturi hepatice, printre care 40 de transplanturi au fost realizate cu ficat integru de la donator aflat în moarte cerebrală și 28 de transplante hepatice de la donator viu. Scopul lucrării: Evaluarea pacienților pretransplant și posttransplant, metodelor de tehnici chirurgicale efectuate la acești pacienți. Analiza supraviețuirei grefei și a pacienților în perioada postoperatorie. Material și Metode: Indicaţiile pentru intervenţie chirugicală în majoritatea cazurilor au fost ciroza hepatică de etiologie virală în faza terminală, 14 cazuri de carcinom hepatocelular, câte un caz de ciroză biliară primară, hepatită toxică medicamentoasă, sindromul Budd-Chiari. Doua cazuri de retransplant hepatic cauzat de tromboza arterei hepatice și tromboză de grefă vasculară. Rezultate: În perioada postoperatorie precoce au decedat 10 primitori. Cauzele au fost: hemoragie intracerebrală – 1, rejet acut al grefei – 4, tromboză de arteră hepatică – 3, disfuncţie primară a grefei – 2. Din complicaţiile survenite în perioada postoperatorie precoce putem remarca rejet acut al grefei, tromboză de arteră hepatică, hemoragie postoperatorie, peritonită biliară, disfuncţie primară a grefei, convulsii, peritonită cauzată de ulcer acut duodenal perforat. Complicaţiile în perioada postoperatorie tardivă: peritonită biliară după extragerea drenului din coledoc, tromboză de anastomoză a venei cava, rejet cronic a grefei. Concluzii: Experienţa acumulată şi utilizarea tehnologiilor moderne ne-au permis să reducem rata mortalităţii postoperatorii, la fel ca şi rata complicaţiilor survenite.Background: Since the first liver transplant in the Republic of Moldova in 2013, we performed 68 liver transplants, including 40 transplants with integral liver from the brain death donor and 28 live donor liver transplants. Objective of the study: Evaluation of pretransplant and posttransplant patients, methods of surgical techniques performed in these patients. Analysis of graft and patient survival in the postoperative period. Material and Methods: The indications for surgery in most cases were liver cirrhosis of viral etiology in the terminal phase, 14 cases of hepatocellular carcinoma, one case of primary biliary cirrhosis, drug-toxic hepatitis, Budd-Chiari syndrome. Two cases of liver retransplant caused by hepatic artery thrombosis and vascular graft thrombosis. Results: In the early postoperative period, 10 recipients died. The causes were: intracerebral hemorrhage - 1, acute graft rejection - 4, hepatic thrombosis - 3, primary graft dysfunction - 2. From the complications occurred in the early postoperative period we can notice acute graft rejection, thrombosis of hepatic artery, postoperative hemorrhage, biliary peritonitis, primary graft dysfunction, convulsions, peritonitis caused by acute perforated duodenal ulcer. Complications in the late postoperative period: biliary peritonitis after removal of the drain from the choledochus, cava vein anastomosis thrombosis, chronic graft rejection Conclusion: The accumulated experience and the use of modern technologies have allowed us to reduce the rate of postoperative mortality, as well as the rate of complications

Наследственный гемохроматоз. Клинический случай

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Laboratorul Gastroenterologie, Conferința naţională de gastroenterologie şi hepatologie cu participare internaţională ”Actualităţi în gastroenterologie şi hepatologie” 16 iunie 2016 Chișinău, Republica MoldovaHemochromatosis is an autosomal recessive disease transmitted from parents to children. Analysis of HFE gene mutations contribute significantly to the diagnosis of hereditary hemochromatosis. Based on observations from clinical studies it is estimated that 40-70% of C282Y homozygous genotype will develop clinical signs of iron overload. Homozygous status for this mutation is associated with 60-90% of all cases of hereditary hemochromatosis, while the heterozygous status present in only 3-8% of the cases. Increased serum iron levels require further diagnostic evaluation: assessing ferritin, serum transferrin saturation and ferritin coefficient. The increased level of serum ferritin, saturation ratio requires a genetic test (HFE gene) to exclude hemochromatosis. Early detection and initiation of phlebotomy before development of liver cirrhosis may reduce morbidity and extend life expectancy.Гемохроматоз является аутосомно-рецессивным заболеванием, которое передается от родителей к детям. Исследование мутации генов HFE вносит значительный вклад в диагностику наследственного гемохроматоза. На основании клинических наблюдений в ходе научно-исследовательских испытаний у 4070% людей с гомозиготным генотипом C282Y могут развиться клинические признаки перегрузки железом. Гомозиготный статус для этой мутации ассоциирован с 60-90% случаями наследственного гемохроматоза и только 3-8% случаев относятся к гетерозиготному статусу. Повышенный уровень сидеремии требует дополнительного исследования уровней ферритина, трансферина и коэффициента сатурации ферритина. Повышение ферритина и коэффициента сатурации нуждается в генетическом тестировании (ген HFE) для исключения гемохроматоза. Раннее диагностирование и выполнение флеботомий до развития цирроза печени может снизить заболеваемость и продлить продолжительность жизни