Postoperative enzime changes in the radical operations in case of gastric cancer

USMF ”N. Testemițanu”, catedra Hematologie și Oncologie, IMSP Institutul Oncologic laboratorul gastropulmonologie, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Pe parcursul anilor – 2009-2011 sub supravegherea noastră au fost 13 bolnavi de cancer gastric – 8 bărbați şi 5 femei cu vârsta 40-65 ani – care au suportat operații radicale pe motive de cancer. Am monitorizat bolnavii în aspectul modificării indicilor enzimatici: α-amilaza, proteina C-reactivă, amilaza pancreatică şi lipaza în ziua operației, primele 3 zile, dacă indicii reveneau la normă, se repeta determinarea lor şi în ziua externării bolnavului. În cazul, că enzimele rămâneau la nivele sporite, determinarea lor se prelungea pe toată perioada până la externare. În rezultatul studiului am stabilit că amilaza plasmatică suporta devieri de la cifrele normale cu sporirea indicilor săi chiar în ziua operației şi, îndeosebi, în primele 3 zile postoperatorii. Cele mai profunde şi durabile modificări au fost înregistrate din partea lipazei, care s-a manifestat mai târziu și „normalizat” după o perioadă de tratament foarte îndelungat. În cazul, când indicii enzimatici persistau o perioadă mai îndelungată şi, în pofida tratamentului cu inhibitori sau cu administrare de citostatice, nu aveau tendința spre normalizare ne-am convins, în cele din urmă, că pancreatita a evoluat în pancreonecroză (2 cazuri) şi tratamentul a durat în timp cu vindecare peste 20-30 şi mai multe zile. Concluzii:1. Pancreatitele postoperatorii în cancerul gastric corelează cu 2 factori principali: 1) extinderea tumorii gastrice cu implicarea pancreasului; 2) traumatizarea glandei pancreatice în timpul mobilizării stomacului sau în cazul rezecției parțiale a pancreasului şi în splenectomie. 2. Cel mai precoce se modifică indicii amilazei, dar modificarea lipazei care persistă îndelungat este rezultatul evoluției în pancreonecroză şi normalizarea lor este criteriul vindecării pancreatitei.In our study we were monitorised and analised changes of ensimatic indixes of 13 patients radical operated with gastric cancer. We were find, that, in a fact, the exopancreatic sistem is very sensible than smolest traumatic actions during operations. More earlier was change amilase, but if increases lipase and persistes more time, probability of pancreatitis this is very higher, what was confirmate in our study

Role of surgery and its indications in the treatment of autoimmune thrombocytopenia

USMF ”N. Testemițanu”, catedra Hematologie și Oncologie, IMSP IO laboratorul gastropulmonologie, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Trombocitopeniile autoimune se dezvoltă în rezultatul formării anticorpilor împotriva trombocitelor proprii cu structura antigenică normală. Predomină trombocitopeniile idiopatice. Caracterul autoimun al trombocitopeniilor este confirmat prin normalizarea numărului de trombocite în rezultatul tratamentului cu corticosteroizi. Diagnosticul pozitiv al trombocitopeniilor autoimune idiopatice este bazat pe semnele clinice (hemoragii peteşiale cutanate şi pe mucoase, lipsa adenohepatomegaliei şi prezența splenomegaliei moderate doar într-o treime de bolnavi) indicii hemogramei (trombocita izolată fără modificări în seria granulocitară şi eritrocitară, megacariocite în măduva oaselor în cantitate normală sau în exces) şi prin excluderea altor cauze. Tratamentul include corticosteroizi, imunodepresante, şi vasoprotectori. Din corticosteroizi este recomandat prednizolonul, drept vasoprotectoare sunt indicați acidul ascorbic, Rutina, diținonul şi preparatele de calciu.În caz de eşec al tratamentului medicamentos sau în recidivele trombocitopeniei este recomandată Splenectomia.Mecanismul de eficacitate al splenectomiei este asigurat de înlăturarea organului, unde se produc anticorpii antitrombocitari, care distrug trombocitele.Splenectomia conduce la vindecarea în 86-96%. (I. Corcimaru). În clinica gastropulmonologie a Institutului Oncologic au fost operați pe parcursul anilor 2005-2011 34 de bolnavi cu trombocitopenie autoimună.Splenectomia a fost efectuată după indicațiile următoare: în 18 cazuri nu s-a înregistrat efect în urma tratamentului hormonal; în 12 cazuri la efectul incomplet persista sindromul hemoragic, cel mai frecvent în tegumente, iar în 3 cazuri cu hemoragii gastroduodenale; în 4 cazuri splenectomia a fost efectuată pe motive de recidivă a maladiei.La ora dispensarizării – mai 2011 toți bolnavii sunt în stare satisfăcătoare cu indicii hemogramei în special a trombocitelor în limitele normei. Concluzii: 1. Tratamentul chirurgical (Splenectomia) asigură vindecarea bolnavilor cu trombocitopenii autoimune. 2. Indicațiile în lotul nostru au fost: rezistența la tratamentul hormonal, pericolul hemoragiilor, îndeosebi a organelor viscerale şi nu în ultimul rând recidiva mala.Role of surgery and its indications in the treatment of autoimmune thrombocytopenia. Our study is founded on monitoring and surgical of 34 patients with autoimmune thrombocytopenia, for whom splenectomy was performed. Of indications by surgical treatment recorded these: in 18 cases hormonal treatment was without effect, in 12 cases – actually incomplete and hemorrhagic syndrome persistent, and in 4 cases – based on recurrence

Dental implant placement with simultaneous ridge split technique in posterior atrophic alveolar mandibular crest

Special Issue: Abstracts of the EAO Congress, Paris, France, 29 September - 1 October 2016Background: Narrow alveolar ridges of 3 mm or less remain a challenge for successful implant placement. When an implant is placed, Scipioni and coworkers suggested that a minimum thickness of 1–1.5 mm of bone should remain on both buccal and lingual aspects of the implant. If this is neglected, then the buccal cortical plate fractures and the implant loses its initial primary stability. Several surgical techniques for ridge augmentation procedures were proposed, for example guided bone regeneration, autologous bone grafting in combination or without bone substitute material. These procedures often require long period of time, are expensive and in case of autogenous bone block grafts causes additional trauma. As an alternative method, ridge split procedures introduced in 1992 by Simion et al. and later developed by Scipioni et al. provides the possibility of immediate implant placement. Main concept of this technique relies on elasticity of the bone

Combined operations in the surgery of retroperitoneal primitiv tumors

IMSP IO laboratorul gastropulmonologie, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Tumorile retroperitoneale primitive se întâlnesc destul de rar, constituind 0,03-1% în structura oncologică. Stadiile incipiente sunt depistate incidental prin investigațiile de rutină. O bună parte sunt diagnosticate, când procesul se extinde la organele adiacente, şi necesită operații combinate. Principalele întrebări, care cer răspuns sunt: este tumora întradevăr retroperitoneală primitivă; implică ea organele adiacente şi dacă poate fi înlăturată radical. Studiul nostru este constituit din 120 de bolnavi, 100 au suportat operații radicale dintre care 46 au avut caracter combinat: 15 cazuri cu nefrectomie; 7 cazuri cu splenectomie; 5 rezecții hepatice; 6 adrenalectomii; 4 rezecții pancreatice corporeo-caudale în bloc cu splina; 6 rezecții de intestin subțire şi colon şi 3 rezecții gastrice. Am înregistrat o corelare a operațiilor combinate în conformitate cu dimensiunile tumorii. Astfel în tumorile de până la 10 cm operațiile combinate au fost efectuate în 15%, în cele de 10-20 cm procentul creşte la 45-50%, în recidivele tumorii operațiile combinate ating 60%. Rezultatele imediate şi la distanță au fost următoarele: cu toate că tumora a fost înlăturată radical cu capsula integră şi cu sacrificarea organelor adiacente, în 5 cazuri au fost înregistrate recidive pe locul formațiunii primitive. Mai frecvent s-au dezvoltat recidivele în lipo- şi angiosarcoame. În 2 cazuri au avut loc complicații grave. La unul dintre pacienți s-a declanşat o hemoragie din loja tumorii. S-a efectuat relaparotomia cu hemostază, dar a survenit sindromul CID, în urma căruia bolnavul a decedat. În cel de al doilea caz s-a constatat o fistulă intestinală – în cadrul relaparotomiei a fost efectuată rezecția intestinului subțire. Bolnavul a supraviețuit. The data on 46 combined operations from 120 operated patients with the retroperitoneal tumors have been prezented.Nephrectomy, splenectomy, the liver rezection, adrenalectomy, the bouce and smale intestine rezection, or the stomach rezection have been fulfiled „en block” with retroperitoneal tumors. The surgical treatment nearest results were satisfactory with lethal outcome in one case. The 5 patients prezented the tumor’s recurrence.The data on 46 combined operations from 120 operated patients with the retroperitoneal tumors have been prezented.Nephrectomy, splenectomy, the liver rezection, adrenalectomy, the bouce and smale intestine rezection, or the stomach rezection have been fulfiled „en block” with retroperitoneal tumors. The surgical treatment nearest results were satisfactory with lethal outcome in one case. The 5 patients prezented the tumor’s recurrence