Оценка удовлетворенности пациентов в качестве оказания антенатальной медицинской помощи

Assessment of patient satisfaction regarding the quality of antenatal medical careÎn articol sunt prezentate rezultatele unui studiu prospectiv, realizat pe parcursul anul 2019 prin chestionarea a 300 de lăuze, cu scopul aprecierii nivelului de satisfacție privind calitatea asistenței medicale antenatale primare. În majoritatea cazurilor, femeile incluse în studiu s-au înregistrat în evidența medicului de familie la termenul sarcinii până la 12 săptămâni – 68,1±2,5%, iar în 31,9% - la termene avansate până la 35 săptămâni de gestație. În rezultatul chestionării s-a stabilit că majoritatea lăuzelor chestionate (88,9%) sunt satisfăcute de calitatea serviciilor oferite la nivelul asistenței medicale primare. În cadrul îngrijirilor antenatale au fost înregistrate rezerve substanțiale în ce privește pregătirea psihoemoțională, socială și legală a gravidei și membrilor familiei ei, parteneriatul în sarcină și naștere.Оценка удовлетворенности пациентов в качестве оказания антенатальной медицинской помощ

Evaluarea satisfacției pacientelor privind calitatea asistenței medicale antenatale primare.

În articol sunt prezentate rezultatele unui studiu prospectiv, realizat pe parcursul anul 2019 prin chestionarea a 300 de lăuze, cu scopul aprecierii nivelului de satisfacție privind calitatea asistenței medicale antenatale primare. În majoritatea cazurilor, femeile incluse în studiu s-au înregistrat în evidența medicului de familie la termenul sarcinii până la 12 săptămâni – 68,1±2,5%, iar în 31,9% - la termene avansate până la 35 săptămâni de gestație. În rezultatul chestionării s-a stabilit că majoritatea lăuzelor chestionate (88,9%) sunt satisfăcute de calitatea serviciilor oferite la nivelul asistenței medicale primare. În cadrul îngrijirilor antenatale au fost înregistrate rezerve substanțiale în ce privește pregătirea psihoemoțională, socială și legală a gravidei și membrilor familiei ei, parteneriatul în sarcină și naștere

Medical abortion via telemedicine for women and adolescents in Moldova

Department of Obstetrics and Gynecology, USMF “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction: Medical abortion (MA) is a safe and efficient pregnancy termination method recommended by the WHO. MA via telemedicine involves the same outpatient procedure but with the remote guidance of a gynecologist via telephone or videoconference. Study goal: Evaluation of the effectiveness and acceptability of MA via telemedicine among women and adolescents in Moldova. Material and methods: Upon confirming their pregnancy, women were counseled by a gynecologist via videoconference or telephone. If eligible, patients accessed the medications at a pharmacy or received them via mail. The follow-up consultation to assess abortion completeness took place a week later. A pregnancy test was taken after four weeks. * Abortion results after one week: 92.5% were considered to have a complete abortion, 5% – incomplete abortion (managed by repeated dose of misoprostol), 2.5% decided to continue their pregnancy. * None of the women required in-person emergency care. Conclusions: MA via telemedicine has been shown to be just as efficient and safe as in-person MA and is associated with a high degree of patient satisfaction

What is the quality of the maternal near-miss case reviews in WHO European Region? Cross-sectional study in Armenia, Georgia, Latvia, Republic of Moldova and Uzbekistan

Funding Information: Funding The assessment was supported by WHO Regional Office for Europe and UNFPA Regional Office for Eastern Europe and Central Asia. Publisher Copyright: © 2018 Article author(s) (or their employer(s) unless otherwise stated in the text of the article). All rights reserved.Objectives The maternal near-miss case review (NMCR) cycle is a type of clinical audit aiming at improving quality of maternal healthcare by discussing near-miss cases. In several countries this approach has been introduced and supported by WHO and partners since 2004, but information on the quality of its implementation is missing. This study aimed at evaluating the quality of the NMCR implementation in selected countries within WHO European Region. Design Cross-sectional study. Settings Twenty-three maternity units in Armenia, Georgia, Latvia, Moldova and Uzbekistan. Assessment tools A predefined checklist including 50 items, according to WHO methodology. Quality in the NMCR implementation was defined by summary scores ranging from 0 (totally inappropriate) to 3 (appropriate). Results Quality of the NMCR implementation was heterogeneous among different countries, and within the same country. Overall, the first part of the audit cycle (from case identification to case analysis) was fairly well performed (mean score 2.00, 95% CI 1.94 to 2.06), with the exception of the â € inclusion of users' views' (mean score 0.66, 95% CI 0.11 to 1.22), while the second part (developing recommendations, implementing them and ensuring quality) was poorly performed (mean score 0.66, 95% CI 0.11 to 1.22). Each country had at least one champion facility, where quality of the NMCR cycle was acceptable. Quality of the implementation was not associated with its duration. Gaps in implementation were of technical, organisational and attitudinal nature. Conclusions Ensuring quality in the NMCR may be difficult but achievable. The high heterogeneity in results within the same country suggests that quality of the NMCR implementation depends, to a large extent, from hospital factors, including staff's commitment, managerial support and local coordination. Efforts should be put in preventing and mitigating common barriers that hamper successful NMCR implementation.publishersversionPeer reviewe

Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19): protocol clinic național (ediția VIII) PCN-371

Acest protocol este elaborat și revizuit sistematic de grupul de lucru al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova (MS), constituit din reprezentanți ai Comisiilor de specialitate ale MS, angajați ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Documentul nu este unul exhaustiv și se bazează pe recomandările actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății privind infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19) și alte date disponibile la acest moment. Protocolul clinic național servește drept referință pentru elaborarea protocoalelor clinice instituționale, reieșind din posibilitățile reale ale fiecărei instituții medico-sanitare

Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19): protocol clinic naţional (ediția VII) PCN-371

Acest protocol este elaborat și revizuit sistematic de grupul de lucru al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova (MS), constituit din reprezentanți ai Comisiilor de specialitate ale MS, angajați ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Documentul nu este unul exhaustiv și se bazează pe recomandările actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății privind infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19) și alte date disponibile la acest moment. Protocolul clinic național servește drept referință pentru elaborarea protocoalelor clinice instituționale, reieșind din posibilitățile reale ale fiecărei instituții medicosanitare

Use of biochemical markers in prognosis of recurrent preeclampsia: review of literature

Catedra Obstetrică şi Ginecologie FECMF USMF „Nicolae Testemiţanu”,Catedra Obstetrică şi Ginecologie USMF „Nicolae Testemiţanu”,Centrul Perinatologic al Spitalului Clinic Municipal Nr1This article presents literature review on the use of biometrical and biochemical markers in the screening of preeclampsia in early stages of pregnancy. Many different potential markers for prognosis of preeclampsia have been studied during last decade. Unfortunately, the predictive value of these markers for prognosis of preeclampsia is low and these methods can not be proposed as routine tests for everyday clinical practice. High quality, large scale multi-center trials should be planned in order to assess the predictive value of different markers and finally propose the best marker combination for a routine use in clinical settings. Acest articol prezintă datele recente de literatură privind utilizarea marcherilor biofizici şi biochimici din primul trimestru în prognozarea preeclampsiei. Deși există multipli marcheri care ar putea fi folosiţi în diagnosticul şi prognozarea instalării preeclampsiei, datele existente sunt inconsistente şi insuficiente pentru a recomanda utilizarea lor în practica clinică cotidiană. Astfel, sunt necesare studii clinice suplimentare de înaltă calitate şi suficient de largi, pentru a determina valoarea predictivă a diferitor marcheri a preeclampsiei înainte de a fi propuşi pentru activitatea clinică de rutin

Barierele cu care se confruntă fetele/femeile cu dizabilităţi locomotorii din RM în exercitarea drepturilor sale sexuale şi reproductive (DSR)

Asociaţia Obştească ”Centrul de Instruire în Domeniul Sănătăţii Reproductive” (CIDSR)Relevanţa subiectului: Fetele/femeile cu dizabilităţi întâlnesc multe obstacole în calea exercitării DSR fiind deseori stigmatizate, discriminate şi constrânse în luarea deciziilor ce ţin de viaţa privată, sexualitate, sănătate sexuală şi reproductivă, relaţiile de cuplu şi naşterea copiilor. La nivel naţional nu există statistici despre sănătatea sexuală şi reproductivă a femeilor cu dizabilităţi. Materiale şi metode: În scopul determinării lacunelor şi a suportului necesar în exercitarea DSR de către femeile/fetele cu dizabilităţi, CIDSR a desfăşurat o cercetare calitativă focusând-se pe grupul de femei cu dizabilităţi locomotorii. Au fost analizate cunoştinţele în domeniu, experienţa de accesare/prestare a serviciilor de planificare familială şi sănătate reproductivă, studiat cadrul legal, normativ şi instituţional relevant. În cadrul cercetării au participat 26 fete/femei cu dizabilităţi locomotorii, 12 membri de familie, 11 asistenţi sociali şi 18 medici de familie. Au fost organizate discuţii în focus grup la Hânceşti, Edineţ, Cahul şi Chişinău, cu completarea chestionarului elaborat separat pentru fiecare grup de intervievaţi. Rezultate: Deşi din perspectiva femeilor şi membrilor de familie, sursa principală de informare ar trebui să fie lucrătorii medicali, urmaţi de membri de familie şi asistenţi sociali, multe dintre femei se informează din internet şi mass media. Majoritatea femeilor intervievate au avut cel puţin o dată experienţa unui comportament discriminatoriu din partea lucrătorilor medicali fiindu-le negată existenţa vieţii sexuale, fiind sfătuiţi să nu nască copii pe motiv de dizabilitate, fiindu-le refuzat examenul ginecologic sau consilierea. Lipsa accesului fizic către instituţiile medicale şi a utilajului adaptat necesităţilor, dar şi nivelul scăzut de pregătire a personalului medical sunt alte bariere accentuate. Lucrătorii medicali nu lansează discuţii despre DSR cu persoanele cu dizabilităţi şi nici asistenţii sociali motivând lipsa timpului. Concluzii: Chiar dacă legislaţia RM garantează respectarea DSR ale persoanelor cu dizabilităţi, acestea întâlnesc obstacole multiple în exercitarea drepturilor sale. Eforturile se cer a fi concentrate în sensibilizarea şi instruirea lucrătorilor medicali, asistenţilor sociali, membrilor de familie şi a persoanelor cu dizabilităţi despre DSR precum şi asigurarea accesului fizic în instituţiile medicale şi sociale relevante

Avortul medicamentos prin telemedicină pentru femei și adolescente din Republica Moldova

Background. Medical abortion (MA) is a safe and efficient pregnancy termination method recommended by the WHO. MA via telemedicine involves the same outpatient procedure but with the remote guidance of a gynecologist via telephone or videoconference. Objective of the study. Evaluation of the effectiveness and acceptability of MA via telemedicine among women and adolescents in Moldova. Material and Methods. Upon confirming their pregnancy, women were counseled by a gynecologist via videoconference or telephone. If eligible, patients accessed the medications at a pharmacy or received them via mail. The follow-up consultation to assess abortion completeness took place a week later. A pregnancy test was taken after four weeks. Results. 80 women were evaluated one week after abortion. Participants’ age: 17-19 years –7%, 20-29 years – 46%, over 30 years – 46%. Gestational age: < 39 days – 41%, 40-49 days – 34%, 50-62 days – 25%. Abortion results after one week: 92,5% were considered to have a complete abortion, 5% – incomplete abortion, managed by repeated doze of Misoprostol remotely, 2,5% decided to continue their pregnancy. 96% of women were very satisfied or satisfied about the service, 4% were neutral. 46 women have been evaluated one month later, 97% had a negative pregnancy test and 3% began her menstrual cycle. Any of the women addressed for emergency care in person. Conclusion. MA via telemedicine has been shown to be just as efficient and safe as in-person MA and is associated with a high degree of patient satisfaction. Introducere. Avortul medicamentos (AM) este o metodă eficientă și sigură de întrerupere a sarcinii, recomandată de OMS. AM prin telemedicină presupune aceeași procedură ambulatorie, doar cu consilierea medicului ginecolog de la distanță. Scopul lucrării. Evaluarea eficacității, siguranței și acceptabilității AM prin telemedicină pentru femei și adolescente din Republica Moldova. Material și Metode. După confirmarea sarcinii prin test sau USG, femeile sunt consiliate de medic on-line sau prin telefon. După ce confirmă eligibilitatea, ele accesează medicamentele la farmacie sau prin poștă. Consultația pentru evaluarea avortului complet are loc după o săptămână, la fel, la distanță, iar peste 4 săptămâni se efectuează testul de sarcină. Rezultate. Până în prezent, au fost evaluate 80 femei după avort. Vârsta participantelor: 17-19 ani - 8%, 20-29 ani - 46%, peste 30 ani - 46%. Vârsta gestațională: < 39 zile – 41%, 40-49 zile – 34%, 50-62 zile – 25%. Rezultatul avortului: 92,5% - avort complet, 5% – avort incomplet, soluționat prin repetarea dozei de Misoprostol, iar 2,5% au decis să mențină sarcina. Gradul de satisfacție: 96% - foarte satisfăcute sau satisfăcute de serviciu, 4%- părere neutră. Peste o lună, în 97% cazuri testul de sarcină a fost negativ, în 3% cazuri s-a început menstruația. Nicio pacientă nu a avut nevoie de îngrijiri urgente. Concluzii. Metoda AM prin telemedicină s-a dovedit a fi la fel de sigură și eficientă ca și serviciile prestate personal, fiind asociată cu o satisfacție înaltă a beneficiarelor

Stările hipertensive în sarcină: protocol clinic naţional PCN-202

Scopul acestui protocol este implementarea în conduita gravidelor cu hipertensiune în sarcină a tratamentelor efective şi salvatoare de resurse, bazate pe dovezi ştiinţifice, şi eliminarea din practica clinică a tratamentelor inefective. Protocolului clinic naţional vine în ajutor medicului de a alege tactica corectă de conduită a stărilor hipertensive la gravide şi nu poate dicta o conduită exclusivă a cazurilor. Conduita în fiecare caz va depinde de circumstanţele clinice specifice şi necesităţile/dorinţele pacientei