Histopathological features of endometrial cancer in the early stages

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Cancerul endometrial în stadiile incipiente este de înaltă actualitate, reprezentând o entitate nozologică complexă din punct de vedere al caracteristicii morfologice. Acest tip de neoplazii este asociat cu diverse tipuri histologice, care determinate la etapa de diagnostic sunt considerați drept factori tactici. Scopul lucrării. Evaluarea tipurilor histopatologice și a gradului de diferențiere a tumorilor endometriale de tip malign în stadiile incipiente. Material și metode. Studiu transversal retro- și prospectiv cu datele clinice și histopatologice prelevate din fișele medicale a 124 paciente diagnosticate cu cancer endometrial în stadii incipiente în perioada 01.01.22-01.01.23. Pacientele au fost investigate prin raclaj diagnostic fracționat al cavității uterine. Specimenele colectate au fost supuse examenului histopatologic. Rezultate. Din totalul carcinoamelor endometriale incluse în studiu, tipul histologic predilect determinat a fost reprezentat de carcinoamele endometrioide. Astfel, încadrarea lor în carcinoame endometrioide și non-endometrioide a indicat un raport de 92% (n = 115) versus 8% (n = 10). Dintre carcinoamele non-endometrioide: 4,8% (n = 6) au fost reprezentate de carcinom seros papilar, 1,6% (n = 2) de carcinom cu celule clare și 1,6% (n = 2) de carcinom mucinos. În funcție de gradarea histologică, la 57,6% (n = 72) paciente, au fost determinate tumori înalt diferențiate (G1), în cazul a 28,8% (n = 36) femei, tumorile prezentau un grad moderat de diferențiere (G2) și la 13,6% (n = 17) paciente au fost stabilite tumori slab diferențiate (G3). Concluzii. Putem conchide că din multitudinea de parametri apreciați în cancerul endometrial în stadii incipiente, o valoare deosebită este atribuită unor factori „cheie” în selectarea tacticii de tratament și aprecierea prognosticului precum tipul și gradul de diferențiere histopatologică.Background. Endometrial cancer in the early stages is of high relevance, representing a complex nosological entity from the point of view of the morphological characteristic. This type of neoplasia can be associated with various histological types, which determined at the diagnostic stage are considered tactical factors. Objective of the study. Evaluation of histopathological types and degree of differentiation of malignant endometrial tumors in the early stages. Material and methods. Retro- and prospective cross-sectional study with sampled clinical and histopathological data taken from the medical records of 124 patients diagnosed with endometrial cancer in early stages during the period 01.01.22-01.01.23. The patients were investigated by fractional diagnostic curettage of the uterine cavity. The collected specimens were subjected to histopathological examination. Results. From the total of endometrial carcinomas included in the study, the predilect histological type determined was represented by endometrioid carcinomas. Thus, classified into endometrioid and non-endometrioid carcinomas indicated a ratio of 92% (n = 115) versus 8% (n = 10). Among non-endometrioid carcinomas: 4.8% (n = 6) were represented by papillary serous carcinoma, 1.6% (n = 2) by clear cell carcinoma and 1.6% (n = 2) by mucinous carcinoma. According to the histological grading, in 57.6% (n = 72) patients, highly differentiated tumors (G1) were determined, in the case of 28.8% (n = 36) women, the tumors presented a moderate degree of differentiation (G2) and poorly differentiated tumors (G3) were established in 13.6% (n = 17) patients. Conclusion. We can conclude that from the multitude of parameters evaluated in endometrial cancer in early stages, a special value is attributed to some „key” factors in the selection of treatment tactics and assessment of prognosis, such as the type and degree of histopathological differentiation

Corelarea dintre expresia receptorilor hormonilor – estrogen(es) şi progesteron(pg) – şi extinderea locală şi locoregională a cancerului endometrial

Determinarea receptorilor de estrogen (ReEs) şi a receptorilor de progesteron (RePg) la 350 de bolnave de cancer endometrial (CE) a permis a stabili că gradul de expresie a acestora depinde de varianta patogenică, extinderea procesului tumoral: pentru cancerul incipient hormonodependent este caracteristică expresia ReEs şi RePg (77,0 şi 73,5 fmol/mg) de 2-3,5 ori mai înaltă decât în varianta autonomă a CE (30,1 şi 21,5 fmol/g); în CE metastatic predomină la fiecare a 8-a bolnavă RePg- (expresi

Criteriile clinico-morfologice pentru individualizarea tratamentului bolnavelor de cancer endometrial incipient, local-difuz şi metastatic

Studiul evoluţiei clinice la 1378 de bolnave de cancer endometrial (CE) în funcţie de extin- derea procesului, particularităţile clinico-biologice ale organismului şi tumorei a permis a elabora scheme optimale de tratament în baza aprecierii factorilor de risc în deces. În CE incipient rezultatele tratamentului nu diferă în funcţie de volumul de operaţie, hormono-terapie adjuvantă sau gamaterapie postoperatorie – supravieţuirea de 5 ani la diverse variante de tra-tament variază numai în limitele 93,3–96,9%, de aceea este indicat tratamentul chirurgical în volum de extirpaţie simplă cu păstrarea ovarelor, îndeosebi la bolnavele de vârstă fertilă.Riscul relativ de deces în CE difuz şi metastatic este determinat de varianta patogenică, de gra-dul de diferenţiere a tumorei, sensibilitatea faţă de progestogeni şi de particularităţile biologice ale tumorei – lipsa infiltraţiei limfohistiocitară, a stromei, extinderea locală a procesului tumoral, afecta- rea metastatică în ganglionii limfatici regionali sau/şi ovare. Varianta optimală de tratament în CE difuz şi metastatic este tratamentul complex, în cadrul căruia se include histerectomia lărgită, hormonoterapia adjuvantă (cu progestogeni sau antiestrogeni) şi iradierea postoperatorie; după aplicarea acestei scheme supravieţuirea de 5 ani constituie 90,4%

Colposcopic Assessment Among Women with Lower Genital Tract Pathology

A broad spectrum of conditions classically requires a colposcopic assessment for either diagnostic or treatment means, including atypical changes in the cervix-vagina and vulva, abnormal Pap tests, cervicitis, polyps, cervical warts, genital warts, and bleeding. Although the procedure is commonly considered as criteria for the management of cervical cancer, the sensitivity of colposcopy is quite limited as its ability to discriminate among dysplasia and microinvasive carcinoma is difficult. Most professional societies and international health organizations have already released guidelines and recommendation for the management for woman with abnormal cervical pathology (e.g., cervical intraepithelial neoplasia and cervical cancer); only women with positive human papillomavirus (HPV) tests, low-grade squamous intraepithelial lesion (LSIL), or severe cytology have clear indication for referral to a colposcopic evaluation. While most guidelines recommend colposcopy for any abnormal cytology or any positive HPV test, others apply only for woman with two consecutive unsatisfactory Pap tests or for those with some abnormalities. In conclusion, cervical cancer risk remains high; thus, the potential benefit of colposcopy examination should be balanced against the risk

Psychosocial Aspects of Colposcopic Assessment: Perspectives and Strategies for Physicians

The purpose of this work is to determine perspectives, misconceptions, psychology adjustments and useful strategies of women living with dilemmas about their malignant lesions which can be detected through the colposcopy. Colposcopic assessment following abnormal Pap test has resulted in a long list of concerns: fear of having cancer, periodic obligations related to follow-up, balancing treatment of premalignant disease with quality of life, pain or discomfort and long-term impact on their families or limited social support. How prepared are they to adapt to their diagnosis? New diagnosis results in patient not being able to listen well or to understand her medical situation. The success of the outcome and procedure takes time to deduce the concerns she has regarding her diagnosis, treatment and appropriate follow-up. Several physicians endorse a wide range of barriers with respect to diagnosis and management of the disease: organizational or patient issues. Furthermore, patient appears to be important for the effective treatment than to identify and assess psychosocial problems among women diagnosed with cancer. In conclusion, physician provides effective treatment, but fails to address psychosocial issues associated with the illness. It is necessary to define the condition more clearly by studying patients and their psychosocial problems

Эпидемиология и клинико-визуальный аспект при раке шейки матки

Epidemiology and clinical-imaging aspect in cervical cancerCancerul de col uterin are un impact mondial major, indicii morbidităţii fi ind în continuă creştere. Este al doilea tip de cancer, după cancerul mamar, demonstrînd o curbă progresiv ascendentă pînă în jurul vîrstei de 55 de ani. Articolul prezintă o sinteză a aspectelor clinico-imagistice prin IRM în diagnosticul și stadializarea cancerului de cervix. Familiarizarea medicului ginecolog cu aceste principii va permite o alegere mai exactă a tacticii de tratamentЭпидемиология и клинико-визуальный аспект при раке шейки матк

Posibilităţile terapiei conservative în hiperplaziile endometriale

Actualmente, o atenţie deosebită se acordă posibilităţilor agenţilor hormonali din ultima generaţie în tratamentul leziunilor hiperplazice ale endomentrului. Au fost selectate 85 de paciente fără contraindicaţii pentru hormonoterapie, dintre care 54 aveau hiperplazii endometriale fără de atipie şi s-au tratat cu progestagenul Orgametril pe parcursul a 3 luni. La 35 paciente cu hiperplazie atipică s-a administrat timp de 6 luni Depo-Provera şi în următoarele 3 luni Sustanon-250. Controlul histologic al eficienţii tratamentului a fost efectuat în toate cazurile. Conform datelor clinice şi histologice,tratamentul cu Orgametril al polipilor glandulari şi hiperplaziilor fără de atipie a fost eficient în 89% cazuri; tratamentul cu Depo-Provera şi Sustanon-250 s-a soldat cu succes în 83% cazuri. Pornind de la datele obţinute, ambele modalităţi de hormonoterapie produc schimbări succesive similare în endometru: 1) inhibiţia diviziunilor celulare; 2) diferenţierea celulară şi transformarea secretorie a endometrului; 3) decedualizarea stromală şi 4) atrofia endometrului

Managementul serviciului oncologic în Republica Moldova

Morbiditatea oncologică în Republica Moldova refl ectă situaţia din majoritatea ţărilor europene şi este în permanentă creştere, şi către anul 2010 indicii morbidităţii vor atinge cota de circa 250 la 100000 populaţie. La fel sunt în creştere şi indicii mortalităţii oncologice, proces care refl ectă situaţia privind depistarea tardivă a proceselor oncologice. Situaţia în structura morbidităţii rămâne constantă, iar întâietatea o deţine cancerul mamar cu 45,2 la 100000 populaţie, apoi cancerul pielii şi al pulmonului cu circa 20,0 la 100000 populaţie. În populaţia masculină prevalează cancerele pulmonar, stomacal şi al cavităţii bucale (faringele), pe când în populaţia feminină cancerul mamar, cancerul pulmonar şi de col uterin, iar la copii hemoblastozele, tumorile creierului şi ale ţesuturilor moi/oaselor. În mortalitatea oncologică în Republica Moldova decesele în urma cancerului pulmonar alcătuiesc 13,2%, cancerului glandei mamare - 8,3%, cancerului gastric - 8,0% şi cancerului colorectal -12,4%. Ca rezultat al tratamentului adecvat şi complex contemporan, în ultimii 5 ani au sporit indicii prevalenţei – de la 920,5 în 2002 până la 1072,0 în 2006, iar indicii supravieţuirii de 5 ani pe diverse localizări s-au majorat cu 3–5 la sută. Cei mai importanţi indicatori, care caracterizează situaţia oncologică în ţară, sunt direct proporţionali cu depistarea precoce şi măsurile de profi laxie primară şi secundară efectuate în Republica Moldova în contextul ameliorării sănătăţii publice în ţară

News in the treatment of cervical cancer

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Cancerul de col uterin este neoplazia dezvoltată la nivelul colului uterin, cu dezvoltare lentă și cu o posibilitate largă de prevenire. Se plasează pe locul patru printre formele de cancer dezvoltate la femei, poate fi prevenit în proporție de 80%, perioada de latență fiind de 10-20 ani. Scopul lucrării. Identificarea și analiza metodelor actuale de tratament ale cancerului cervical. Material și metode. Studiul retrospectiv format din 117 paciente cu cancer cervical internate în cadrul Institutul Oncologic din Republica Moldova în perioada 2016 –2022. Rezultate. Vârsta cuprinsă între 31 și 65 ani, medie 51,7 ani. Tipul histologic carcinomul scuamos 89,7%, adenocarcinomul 11,3%. Tratamentul chirurgical al pacientelor cu cancer de col uterin stadiul IA1, IA2, IB și II include histerectomia totală abdominală cu sau fără excizie radicală de ganglioni limfatici pelvieni. Tratamentul chirurgical a fost aplicat în cazul a 75 paciente, din care la 60% s-a efectuat histerectomie abdominală totală cu sau fără anexe; la 40%au fost excizați și ganglionii limfatici pelvieni (Wertheim). Tratamentul radioterapic include radioterapie externă cu sau fără monochimioterapie pe bază de cisplatină, urmată de brahiterapie efectuată la pacientele cu cancer de col uterin stadiul IB - III. La 57 paciente radioterapia a fost ca tratament de bază al cancerului de col uterin sau adjuvant postoperator. La 53% din paciente a fost aplicată doar radioterapia, iar în 47% s-a asociată cu monochimoterapia. Concluzii. Histerectomia abdominală totală fără sau cu limfadenectomie (operația Wertheim) sunt aplicate în stadiile incipiente IA-IB (88%) și IIA (12%). Radioterapia, cu sau fără combinarea cu monochimioterapia, ca tratament de bază sau adjuvant, a fost indicată în egală măsură în stadiile II și III la 49% din paciente.Introduction. Cervical cancer is a neoplasm developed in the cervix, with slow development and a wide possibility of prevention. It ranks fourth among the forms of cancer developed in women, it can be prevented by 80%, the latency period being 10-20 years. Objective of the study. Identify and analyze current methods of treating cervical cancer. Material and methods. The study is retrospective, consisting of 117 patients with cervical cancer hospitalized within the Oncological Institute of the Republic of Moldova during 2016-2022. Results. Patients included in the study are between 31 and 65 years old, the average age is 51.7 years. The most common histological type is squamous cell carcinoma in 89.7%, adenocarcinoma in 11.3% of patients. Surgical treatment of stage IA1, IA2, IB and II cervical cancer patients includes total abdominal hysterectomy with or without radical excision of the pelvic lymph nodes. Surgical treatment was applied to 75 patients, of whom 45 patients (60%) underwent total abdominal hysterectomy with or without appendages; in 30 patients (40%) the pelvic lymph nodes were also excised (Wertheim surgery). Radiation therapy includes external radiotherapy with or without cisplatin-based monochemotherapy, followed by brachytherapy in patients with stage IB, IIA, IIB and III cervical cancer. In 57 patients, radiotherapy was the primary treatment for cervical cancer or postoperative adjuvant. In 53% of patients, radiotherapy (external and brachytherapy) was applied as monotherapy, and in 47% of cases, radiotherapy was combined with monochemotherapy with cisplatin. Conclusions. Total abdominal hysterectomy without or with lymphadenectomy (Wertheim surgery) is applied in the early stages IA-IB (88%) and IIA