Microtia și atrezia canalului auditiv extern la copii. Caz clinic

Department of Otorhinolaryngology, Laboratory of Tissue Engineering and Cell Cultures, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Congenital deformity of the outer ear, such as microtia characterized by underdevelopment of the auricle and external auditory canal atresia (EACA), is a rare pathology that affects the quality of child’s life through hearing loss, aesthetic defect with psychological consequences. Objective of the study. Presentation of the clinical case of a patient with bilateral microtia and external auditory canal atresia on the right side Material and Methods. Anamnesis, clinical and paraclinical data were taken from the medical databases. The patient was investigated audiologically by audiometry, impendancemetry, computed tomography (CT), of the temporal bone, which confirmed the diagnosis of bilateral microtia and CAE atresia on the right, with severe hearing loss on the right, moderate hearing loss on the left. Results. The child was hospitalized in the ENT department of the IP Mother and Child Center, "Emilian Coțaga" Clinic. The surgery was performed: the reconstruction of the right EAC and auricle. Intraoperative and postoperative without complications, with good evolution. The patient has received antibacterial, analgesic and anti-inflammatory treatment and local procedures. The patient was discharged after 7 days, in a satisfactory condition. After 3 weeks, at the repeated medical visit, the tamponade and silastic were removed from the EAC.Skin flaps were viable, healing. After the audiological evaluation, a significant increase in hearing was established by 30dB. Conclusion. The treatment options of microtia and EACA that can solve the problem of functional and aesthetic deficit is the surgical method. The risk of stenosis that may occur postoperatively should be considered, therefore dynamic evidence is recommended to the ENT doctor.Introducere. Deformarea congenitală a urechii externe, precum microtia caracterizată prin subdezvoltarea pavilionului auricular și atrezia de conduct auditiv extern (CAE), este o patologie rară care afectează calitatea vieții copilului prin hipoacuzie, defect estetic cu urmări psihologice. Scopul lucrării. Prezentarea cazului clinic al unui pacient care prezintă microtie bilaterală și atrezie de CAE pe dreapta. Material și Metode. Datele anamnestice, obiective, clinice și paraclinice au fost preluate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat audiologic prin audiometrie, impedansmetrie, tomografie computerize ată a oaselor temporale, care a confirmat diagnosticul de microtie bilaterală și atrezie de CAE pe dreapta, cu hipoacuzie severă pe dreapta, hipoacuzie moderată pe stânga. Rezultate. Copilul a fost internat în secția ORL a IP Centrul Mamei și Copilului, Clinica „Emilian Cotaga”. A fost efectuată intervenția chirurgicală: plastia CAE și pavilionului auricular pe dreapta, intra și postoperator fără complicații, cu evoluție bună. A urmat tratamentul medicamentos antibacterian, analgezic, antiinflamator și proceduri locale. A fost externat după 7 zile, în stare satisfăcătoare. La vizita repetată peste 3 săptămâni, s-a înlăturat tamponamentul și silasticul din CAE. Lambourile cutanate viabile, în curs de cicatrizare. După examenul audiologic s-a stabilit o creștere semnificativă a auzului cu 30dB. Concluzii. Tactica de tratament a microtiei și atreziei CAE care rezolvă deficitul funcțional și estetic este metoda chirurgicală. Trebuie luat în considerare riscul de stenozare care poate apărea postoperator, de aceea se recomandă evidența în dinamică la medicul ORL

Complicațiile rinosinuzitelor supurate la copii. Caz clinic

Introduction. Complications of rhinosinusitis at children are often serious. Due to the proximity of the paranasal sinuses to the brain and orbital structures the increased risk of morbidity, disability, sometimes even mortality is unavoidable. The purpose of the study. To present a clinical case of orbital and cerebral abscess, as a complication of acute suppurative rhinosinusitis at children. Materials and methods. The data was taken from the medical files. The patient was investigated by laboratory tests, electrocardiography, lung radiography, computed tomography (CT) of the brain, nuclear magnetic resonance (MRI) of the brain. The child was consulted and treated in a multidisciplinary ways. Results. Patient A.L., 11 years old, hospitalized in the MSPI Mother and Child Institute, on 13.12.2021 with headache, periorbital hyperemia, exophthalmos, aphasia and temporal-spatial disorientation. The patient was consulted by a multidisciplinary team. Minimal epidural empyema on the left, orbital cellulitis and hemisinusitis on the left were found on the brain CT. Transferred to the Em. Coțaga ENT Clinic, the left frontal sinus was drilled, the left maxillary sinus was punctured and drained, and the periorbital abscess was drained. The disease evolution remained without positive dynamics. Brain MRI showed an epidural abscess that required neurosurgical treatment. After 28 days of hospitalization, in a satisfactory condition, the child was discharged at home. Conclusions. To avoid possible complications in rhinosinusitis, the necessary investigations, diagnosis, and treatment must be initiated in time, because this pathology can make such complications as: brain abscess, orbital cellulitis, meningitis, etc.Introducere. Complicațiile rinosinuzitelor la copii sunt frecvent grave. Vecinătatea sinusurilor paranazale cu structurile cerebrale și orbitale face ca acestea să aibă un risc de morbiditate crescut, invaliditate, alteori chiar mortalitate. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de abces orbital si cerebral, ca complicație a rinosinuzitei acute supurate la copil. Material și metode. Datele au fost preluate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat prin analize de laborator, electrocardiografie, radiografie pulmonară, tomografie computerizată (CT) cerebrală, rezonanță magnetică nucleară (RMN) cerebrală. Copilul a fost consultat și tratat pluridisciplinar. Rezultate. Pacienta A.L., 11 ani, internată în IMSP Institutul Mamei și Copilului, pe 13.12.2021 cu cefalee, hiperemie periorbitală, exoftalm, afazie și dezorientare temporo-spațială. A fost consultată în echipă de pluridisciplinară. La CT cerebral s-a depistat empiem epidural minimal pe stânga, celulită orbitală și hemisinuzită pe stânga. Transferată în Clinica „Em. Coțaga”, secția ORL, s-a efectuat trepanarea sinusului frontal stâng, puncția și drenarea sinusului maxilar stâng și drenarea abcesului periorbital. Clinica maladiei fără dinamică pozitivă. La RMN cerebral s-a evidențiat abces epidural care a necesitat tratament neurochirurgical. După 28 zile de spitalizare, în stare satisfăcătoare, s-a externat la domiciliu. Concluzii. Pentru a evita posibilele complicații în rinosinuzite, investigațiile necesare, diagnosticul și tratamentul trebuie inițiat la timp, deoarece această patologie poate avea așa complicații ca: abces cerebral, celulită orbitală, meningita etc

Tratamentul perforațiilor posttraumatice ale timpanului

Background. Post-traumatic perforation of the tympanic membrane requires a therapeutic approach as early as possible in order to restore the integrity and auditory function. Objective of the study. Analysis of the results of mini-invasive treatment in patients with post-traumatic perforation of the tympanic membrane Material and Methods. During the period from 2020 to 2022 year, in Emilian Coțaga ENT clinic, 17 children with post-traumatic tympanic membrane perforation were treated. In 11 children (65%) the treatment was applied in the first 7 days, the perforation was closed by applying a piece of silastic on the surface of the eardrum, for 3 weeks. Another 6 children (35%) with smaller perforations, who were presented later than 7 days, were under surveillance and recommended ear hygiene measures. Results. In 10 children (59%) treated by applying the silastic fragment, the tympanic membrane completely regenerated. In 1 child (5%) the perforation persisted. Of the 6 children (35%) under surveillance in 3 children (17%), the perforation has closed, and in the remaining 3 children (17%) the eardrum healed. Conclusion. In the first 3-7 days after the early presentation at the hospital and application of the biocompatible fragment on the tympanic membrane,Introducere. Perforația posttraumatică a membranei timpanice necesită o abordare terapeutică câț mai precoce în vederea restabilirii atât integrității cât și a funcției auditive. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor tratamentului mini-invaziv la pacienții cu perforație posttraumatică a membranei timpanice. Material și Metode. Pe parcursul anilor 2020- 2022 în clinica ORL „Emilian Coțaga”, au fost tratați 17 copii cu perforație de membrană timpanică posttraumatică. La 11 copii (65%) tratamentul a fost aplicat în primele 7 zile, perforația s-a închis prin aplicarea unui fragment de silastic pe suprafața timpanului, timp de 3 săptămâni. Alți 6 copii (35%) cu perforații mai mici, care s-au adresat mai târziu de 7 zile, au fost supravegheați și recomandate măsuri de igienă auriculară. Rezultate. La 10 copii (59%) tratați prin aplicarea fragmentului de silastic membrana timpanică a regenerat complet. La 1 copil (5%) perforația a persistat. Din cei 6 copii (35%) aflați sub supraveghere la 3 (17%) copii perforația s-a închis, iar la restul 3 copii (17%) timpanul s-a cicatrizat. Concluzii. În primele 3-7 zile de la adresarea precoce și aplicarea fragmentului biocompatibil pe membrana timpanică sporește rata de succes în perforațiile posttraumatice. În cazul perforațiilor stabile uscate peste 2 luni se recomandă de efectuat timpanoplastia

Implantul cohlear la copii experiența clinicii ORL ”Em. Coțaga”

Background. Sensorineural hearing loss is one of the most severe ENT conditions with a negative impact on the patient’s quality of life. Cochlear implantation is considered the gold standard in the treatment of congenital and acquired deafness, severe / profound form. Objective of the study. Analysis of cochlear implant results for auditory-verbal, psychological and social rehabilitation of patients with severe / profound sensorineural hearing loss. Material and Methods. Analysis of the treatment of severe / deep sensorineural deafness and the evolution of the recovery of the auditory-verbal capacity, in 55 cochlear implant patients, in the pediatric Emilian Coțaga ENT Clinic during the period 2017-2022. Results. According to the severity of the disease, 71% of cases had a form of profound deafness, 22% severe form and 7% moderate-severe. According to the age groups, 2 children were 0-17 months, 1.5-2 years: 9, 2-3 years:17, 3-4 years: 13, 4-5 years: 9, 5-6 years: 2, 6 -7.5 years: 2, 17 years 1 child. In 22% the electrode was inserted through cochleostomy, 78% through the round window. Intraoperative, in 98% of cases the positive stapedian reflex was appreciated. In 3 children over 3 months postoperative, it was necessary to revise the cochlear implant due to the inflammation of the operated ear. Currently, all implanted patients are registered at the Audiology Center. Conclusion. Although there is a difference between the hearing quality of a healthy patient and a patient with a cochlear implant, the best treatment that restores the patient’s hearing in the long term is certainly cochlear implantation.Introducere. Surditatea sensorineurală este una dintre cele mai severe afecțiuni ORL cu impact negativ asupra calității vieții pacientului. Implantarea cohleară este considerată standardul de aur în tratamentul surdității congenitale și dobândite forma severă/profundă. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor implantării cohleare în vederea reabilitării auditiv-verbale, psihologice și sociale a pacienților cu surditate sensorineurală severă/profundă. Material și Metode. Analiza tratamentului surdității sensorineurale sever/ profunde și evoluției recuperării capacității auditiv-verbale, la 55 pacienți implantați cohlear, în Clinica ORL pediatrică „Em. Coțaga” pe parcursul anilor 2017-2022. Rezultate. Conform severității bolii, 71% din cazuri au prezentat o forma de surditate profundă, 22% forma severă și 7% moderat severă. Conform grupelor de vârstă au constituit 0-17 luni 2 copii, 1,5-2 ani 9 copii, 2-3 ani 17 copii, 3-4 ani 13 copii, 4-5 ani 9 copii, 5-6 ani 2 copii, 6-7,5 ani 2 copii, 17 ani 1 copil. În 22% inserția electrodului a fost prin cohleostomie, 78% prin fereastra rotundă. Intraoperator în 98% din cazuri s-a apreciat reflexul stapedian pozitiv. La 3 copii peste 3 luni postoperator a fost necesară revizia implantului cohlear din cauza inflamației urechii operate. În prezent toți pacienții implantați se află la evidență la Centrul de Audiologie. Concluzii. Deși există o discrepanță dintre calitatea auditivă a unui pacient sănătos și pacient cu implant cohlear, tratamentul cel mai bun care readuce pe termen lung auzul pacientului, este cu certitudine implantarea cohleară

COHLEAR IMPLANT IN CHILDREN. EXPERIENCE OF EMILIAN COȚAGA ENT CLINIC

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Surditatea sensorineurală este una dintre cele mai severe afecțiuni ORL cu impact negativ asupra calității vieții pacientului. Implantarea cohleară este considerată standardul de aur în tratamentul surdității congenitale și dobândite forma severă/profundă. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor implantării cohleare în vederea reabilitării auditiv-verbale, psihologice și sociale a pacienților cu surditate sensorineurală severă/profundă. Material și Metode. Analiza tratamentului surdității sensorineurale sever/ profunde și evoluției recuperării capacității auditiv-verbale, la 55 pacienți implantați cohlear, în Clinica ORL pediatrică „Em. Coțaga” pe parcursul anilor 2017-2022. Rezultate. Conform severității bolii, 71% din cazuri au prezentat o forma de surditate profundă, 22% forma severă și 7% moderat severă. Conform grupelor de vârstă au constituit 0-17 luni 2 copii, 1,5-2 ani 9 copii, 2-3 ani 17 copii, 3-4 ani 13 copii, 4-5 ani 9 copii, 5-6 ani 2 copii, 6-7,5 ani 2 copii, 17 ani 1 copil. În 22% inserția electrodului a fost prin cohleostomie, 78% prin fereastra rotundă. Intraoperator în 98% din cazuri s-a apreciat reflexul stapedian pozitiv. La 3 copii peste 3 luni postoperator a fost necesară revizia implantului cohlear din cauza inflamației urechii operate. În prezent toți pacienții implantați se află la evidență la Centrul de Audiologie. Concluzii. Deși există o discrepanță dintre calitatea auditivă a unui pacient sănătos și pacient cu implant cohlear, tratamentul cel mai bun care readuce pe termen lung auzul paci entului, este cu certitudine implantarea cohleară.Background. Sensorineural hearing loss is one of the most severe ENT conditions with a negative impact on the patient’s quality of life. Cochlear implantation is considered the gold standard in the treatment of congenital and acquired deafness, severe / profound form. Objective of the study. Analysis of cochlear implant results for auditory-verbal, psychological and social rehabilitation of patients with severe / profound sensorineural hearing loss. Material and Methods. Analysis of the treatment of severe / deep sensorineural deafness and the evolution of the recovery of the auditory-verbal capacity, in 55 cochlear implant patients, in the pediatric Emilian Coțaga ENT Clinic during the period 2017-2022. Results. According to the severity of the disease, 71% of cases had a form of profound deafness, 22% severe form and 7% moderate-severe. According to the age groups, 2 children were 0-17 months, 1.5-2 years: 9, 2-3 years:17, 3-4 years: 13, 4-5 years: 9, 5-6 years: 2, 6 -7.5 years: 2, 17 years 1 child. In 22% the electrode was inserted through cochleostomy, 78% through the round window. Intraoperative, in 98% of cases the positive stapedian reflex was appreciated. In 3 children over 3 months postoperative, it was necessary to revise the cochlear implant due to the inflammation of the operated ear. Currently, all implanted patients are registered at the Audiology Center. Conclusion. Although there is a difference between the hearing quality of a healthy patient and a patient with a cochlear implant, the best treatment that restores the patient’s hearing in the long term is certainly cochlear implantation

ORBITAL COMPLICATIONS OF PURULENT RHINOSINUSITIS AT CHILDREN. CLINICAL CASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Inflamația orbitei la copii ca complicație rinosinuzală este rară, dar în același timp are o evoluție gravă. Diagnosticarea și inițierea tratamentului rinosinuzitei supurate necomplicate în termeni optimi și corect reduce riscul apariției complicațiilor de vecinătate sau la distanță. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de abces orbital, ca complicație a rinosinuzitei acute supurate la copil. Material și metode. Datele anamnestice, obiective, clinice, paraclinice au fost preluate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat prin analize de laborator, electrocardiografie, radiografie, tomografie computerizată(CT). A fost studiată literatura de specialitate privind cazurile similare. Rezultate. Pacientul U.D., sex masculin, 7 ani, internat în Clinica „Emilian Coțaga” pe 29.04.2023 cu cefalee, respirație nazală diminuată, hiperemie periorbitală, exoftalm, edem al obrazului drept. A fost consultat în echipă de otorinolaringolog, oftalmolog, chirurg oromaxilofacial, reanimatolog. L-a radiografia sinusurilor paranazale a prezentat date pentru hemisinuzită acută pe dreapta. În mod urgent s-a efectuat puncția și drenarea sinusului maxilar drept. Pe 1.05.2023, edemul periorbital, exoftalmul și febra în creștere. Consultat repetat de medic oftalmolog. La CT s-a depistat celulită orbitală și hemisinuzită pe dreapta. Pe urgență s-a intervenit chirurgical cu incizia și drenarea abcesului periorbital drept. Cu dinamică pozitivă, copilul s-a externat la domiciliu. Concluzii. Diagnosticul și tratamentul rinosinuzitelor supurate trebuie inițiat la timp, deoarece această patologie poate avea așa complicații ca: celulită orbitală, meningită, tromboza sinusului cavernos, abces cerebral etc. Un astfel de caz complicat trebuie să fie evaluat și tratat de către o echipă pluridisciplinară.Introduction. Inflammation of the orbit at children as a rhinosinusal complication s rare, but at the same time it has a hazardous development. Diagnosing and initiating treatment of simple suppurative rhinosinusitis optimally and correctly reduces the risk of nearby or distant complications. Objective of the study. Presentation of a clinical case of orbital abscess, as a complication of child’s acute purulent rhinosinusitis. Materials and methods. The anamnestic, objective, clinical, paraclinical data were taken from the medical records. The patient has been investigated by laboratory analyses, electrocardiography, radiography, computed tomography (CT). The specialized literature on similar cases was studied. Results. Patient U.D., male, 7 years old, hospitalized in the Emilian Coțaga Clinic on 29.04.2023 with headache, impaired nasal breathing, periorbital hyperemia, exophthalmos, edema of the right cheek. He was consulted by a group of otorhinolaryngologists, ophthalmologist, oromaxillofacial surgeon, reanimatologist specialists. The X-ray of the paranasal sinuses showed data for acute hemisinusitis on the right part. Puncture and drainage of the right maxillary sinus was urgently performed. On 01.05.2023, periorbital edema, exophthalmos, and fever were observed. The ophthalmologist consultation has been repeated. The CT scan revealed orbital cellulitis and hemisinusitis on the right. Urgently, a surgical intervention was performed with the incision and drainage of the right periorbital abscess. With positive dynamics, the child returned at home. Conclusions. The diagnosis and treatment of purulent rhinosinusitis must be initiated in time, because this pathology can have such complications as: orbital cellulitis, meningitis, cavernous sinus thrombosis, brain abscess, etc. Such a complicated case must be evaluated and treated by a multidisciplinary team

BRONCHIAL FOREIGN BODY – CLINICAL CASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Corpurile străine bronșice reprezintă o urgență majoră pediatrică și una din problemele cele mai grave din patologia respiratorie a copilului. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic al unui corp străin bronșic la copil. Material și metode. Datele anamnestice, clinice, paraclinice și radiografia pulmonară au fost preluate din fișa medicală. Bolnavul a fost consultat și tratat în condițiile spitalului pentru copii din orașul Bălți. A fost studiată literatura de specialitate privind cazurile similare. Rezultate. Pacientul în vârstă de 12 ani, internat în secția ORL, Departamentul Pediatrie municipiul Bălți, pe 26.02.2023 cu accese de tuse cu insuficiență respiratorie, după o presupusă inhalare accidentală a unui corp străin metalic. A fost consultat în echipă multidisciplinară. La radiografia pulmonară s-a depistat corp străin bronșic pe dreapta (ac decorativ). Pe linia AVIASAN, medicul ORL din Clinica „Emilian Coțaga”, s-a deplasat în teritoriu unde a efectuat bronhoscopia în condiții de anestezie generală, cu extragerea corpului străin. La trezire după anestezie, respirația a devenit liberă. Pacientul a fost tratat conform protocolului în vigoare până la externare. După 2 zile de spitalizare, în stare satisfăcătoare, s-a externat la domiciliu. Concluzii. În scopul prevenirii complicațiilor care pun viața unui copil în pericol în urma inhalării corpurilor străine la nivelul căilor respiratorii inferioare, dar și reducerea incidenței acestei urgențe pediatrice, este imperios necesară supravegherea copiilor de către adulți.Background. Bronchial foreign bodies are a major pediatric emergency and one of the most serious problems in childhood respiratory pathology. Objective of the study. Presentation of a clinical case of a bronchial foreign body in a child. Material and methods. Anamnestic, clinical, paraclinical and chest X-ray data were taken from the medical record. The patient was consulted and treated in the conditions of the children’s hospital in Balti. Literature on similar cases was studied. Results. Patient aged 12 years, admitted to the ENT department, Department of Pediatrics, Balti municipality, on 26.02.2023 with coughing fits with respiratory failure, after an alleged accidental inhalation of a metallic foreign body. He was consulted in multidisciplinary team. Chest X-ray showed bronchial foreign body on the right (decorative needle). On the AVIASAN line, the ENT doctor from the Emilian Coțaga Clinic went to the territory where he performed bronchoscopy under general anesthesia with extraction of the foreign body. On awakening after anesthesia, breathing became free. The patient was treated according to the current protocol until discharge. After 2 days of hospitalization, in satisfactory condition, he was discharged home. Conclusion. In order to prevent life-threatening complications from inhalation of foreign bodies in the lower airways and to reduce the incidence of this pediatric emergency, adult supervision of children is imperative

COMPLICATIONS OF THE SUPPURATIVES RHINOSINUSITIS IN CHILDREN. CLINICAL CASE.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Complicațiile rinosinuzitelor la copii sunt frecvent grave. Vecinătatea sinusurilor paranazale cu structurile cerebrale și orbitale face ca acestea să aibă un risc de morbiditate crescut, invaliditate, alteori chiar mortalitate. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic de abces orbital si cerebral, ca complicație a rinosinuzitei acute supurate la copil. Material și metode. Datele au fost preluate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat prin analize de laborator, electrocardiografie, radiografie pulmonară, tomografie computerizată (CT) cerebrală, rezonanță magnetică nucleară (RMN) cerebrală. Copilul a fost consultat și tratat pluridisciplinar. Rezultate. Pacienta A.L., 11 ani, internată în IMSP Institutul Mamei și Copilului, pe 13.12.2021 cu cefalee, hiperemie periorbitală, exoftalm, afazie și dezorientare temporo-spațială. A fost consultată în echipă de pluridisciplinară. La CT cerebral s-a depistat empiem epidural minimal pe stânga, celulită orbitală și hemisinuzită pe stânga. Transferată în Clinica „Em. Coțaga”, secția ORL, s-a efectuat trepanarea sinusului frontal stâng, puncția și drenarea sinusului maxilar stâng și drenarea abcesului periorbital. Clinica maladiei fără dinamică pozitivă. La RMN cerebral s-a evidențiat abces epidural care a necesitat tratament neurochirurgical. După 28 zile de spitalizare, în stare satisfăcătoare, s-a externat la domiciliu. Concluzii. Pentru a evita posibilele complicații în rinosinuzite, investigațiile necesare, diagnosticul și tratamentul trebuie inițiat la timp, deoarece această patologie poate avea așa complicații ca: abces cerebral, celulită orbitală, meningita etc.Introduction. Complications of rhinosinusitis at children are often serious. Due to the proximity of the paranasal sinuses to the brain and orbital structures the increased risk of morbidity, disability, sometimes even mortality is unavoidable. The purpose of the study. To present a clinical case of orbital and cerebral abscess, as a complication of acute suppurative rhinosinusitis at children. Materials and methods. The data was taken from the medical files. The patient was investigated by laboratory tests, electrocardiography, lung radiography, computed tomography (CT) of the brain, nuclear magnetic resonance (MRI) of the brain. The child was consulted and treated in a multidisciplinary ways. Results. Patient A.L., 11 years old, hospitalized in the MSPI Mother and Child Institute, on 13.12.2021 with headache, periorbital hyperemia, exophthalmos, aphasia and temporal-spatial disorientation. The patient was consulted by a multidisciplinary team. Minimal epidural empyema on the left, orbital cellulitis and hemisinusitis on the left were found on the brain CT. Transferred to the Em. Coțaga ENT Clinic, the left frontal sinus was drilled, the left maxillary sinus was punctured and drained, and the periorbital abscess was drained. The disease evolution remained without positive dynamics. Brain MRI showed an epidural abscess that required neurosurgical treatment. After 28 days of hospitalization, in a satisfactory condition, the child was discharged at home. Conclusions. To avoid possible complications in rhinosinusitis, the necessary investigations, diagnosis, and treatment must be initiated in time, because this pathology can make such complications as: brain abscess, orbital cellulitis, meningitis, etc

TREATMENT OF POSTTRAUMATIC PERFORATION OF THE EARDRUM

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Perforația posttraumatică a membranei timpanice necesită o abordare terapeutică câț mai precoce în vederea restabilirii atât integrității cât și a funcției auditive. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor tratamentului mini-invaziv la pacienții cu perforație posttraumatică a membranei timpanice. Material și Metode. Pe parcursul anilor 20202022 în clinica ORL „Emilian Coțaga”, au fost tratați 17 copii cu perforație de membrană timpanică posttraumatică. La 11 copii (65%) tratamentul a fost aplicat în primele 7 zile, perforația s-a închis prin aplicarea unui fragment de silastic pe suprafața timpanului, timp de 3 săptămâni. Alți 6 copii (35%) cu perforații mai mici, care s-au adresat mai târziu de 7 zile, au fost supravegheați și recomandate măsuri de igienă auriculară. Rezultate. La 10 copii (59%) tratați prin aplicarea fragmentului de silastic membrana timpanică a regenerat complet. La 1 copil (5%) perforația a persistat. Din cei 6 copii (35%) aflați sub supraveghere la 3 (17%) copii perforația s-a închis, iar la restul 3 copii (17%) timpanul s-a cicatrizat. Concluzii. În primele 3-7 zile de la adresarea precoce și aplicarea fragmentului biocompatibil pe membrana timpanică sporește rata de succes în perforațiile posttraumatice. În cazul perforațiilor stabile uscate peste 2 luni se recomandă de efectuat timpanoplastia.Background. Post-traumatic perforation of the tympanic membrane requires a therapeutic approach as early as possible in order to restore the integrity and auditory function. Objective of the study. Analysis of the results of mini-invasive treatment in patients with post-traumatic perforation of the tympanic membrane Material and Methods. During the period from 2020 to 2022 year, in Emilian Coțaga ENT clinic, 17 children with post-traumatic tympanic membrane perforation were treated. In 11 children (65%) the treatment was applied in the first 7 days, the perforation was closed by applying a piece of silastic on the surface of the eardrum, for 3 weeks. Another 6 children (35%) with smaller perforations, who were presented later than 7 days, were under surveillance and recommended ear hygiene measures. Results. In 10 children (59%) treated by applying the silastic fragment, the tympanic membrane completely regenerated. In 1 child (5%) the perforation persisted. Of the 6 children (35%) under surveillance in 3 children (17%), the perforation has closed, and in the remaining 3 children (17%) the eardrum healed. Conclusion. In the first 3-7 days after the early presentation at the hospital and application of the biocompatible fragment on the tympanic membrane, it increases the success rate in post-traumatic perforations

Первичная неходжкинская лимфома височной кости

 We present a 6-year-old child, hospitalized in MSPI Institute of Mother and Child, Emilian Coţaga Clinic, Pediatric Otorhinolaryngology Department, Chisinau, Republic of Moldova, with primary non-Hodgkin’s lymphoma (NHL) of the temporal bone, with paresis of facial nervePrezentăm un copil în vârstă de 6 ani, internat în IMSP IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga”, Departamentul Otorinolaringologie Pediatrică, Chișinău, Republica Moldova diagnosticat cu Limfom primar non-Hodgkin al osului temporal, cu pareza nervului facial Представляем 6-летнего ребенка, госпитализированного в ЛОР – клинику «Эмилиан Коцага» Центра Матери и Ребенка, Кишинёв, Республика Молдова, с первичной неходжкинской лимфомой (НХЛ) височной кости, с парезом лицевого нерв