Implications of nutrition during pregnancy on future child

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Departamentul Medicina mamei şi copilului, Disciplina Pediatrie, Iaşi, România, Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf.Maria”, Secţia clinică Pediatrie III, Iaşi, România, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Disciplina Medicină de familie, Iaşi, RomâniaStatusul nutriţional şi starea de sănătate înainte şi în primele 2 luni de sarcină influenţează dezvoltarea embrionului şi riscul de complicaţii în timpul sarcinii. Obiectivele nutriţiei în sarcină sunt: naşterea unui copil sănătos cu greutate normală, cu riscuri minime pentru sănătatea mamei; creşterea corespunzătoare în greutate a gravidei; aport caloric, de vitamine şi minerale suplimentar pentru gravidă; înţelegerea necesarului nutriţional modificat din cursul sarcinii. Nutriţia maternă înainte / în timpul sarcinii influenţează evoluția sarcinii; dezvoltarea fetală; dezvoltarea copilului în primii ani de viață, precum şi viaţa adultului. Nutriţia în sarcină depinde de: statusul economic, mediul social /cultural, obiceiurile alimentare ale femeii. Dieta maternă în sarcină influențează direct creşterea fetală, marimea şi sănătatea nou-născutului. O dietă inadecvată în sarcină afectează sănătatea mamei, creşte riscul de complicaţii (naştere laborioasă, deces), afectează sănătatea copilului în perioada de sugar şi mica copilărie, conducând la anemie, rahitism, imunitate scăzută şi infecții. O femeie bine nutrită are complicaţii puţine/rare în sarcină şi risc scăzut de prematuritate. Alimentația unei femei însărcinate diferă de cea a populației generale. Nevoile energetice suplimentare sunt necesare dezvoltării fătului şi anexelor sale (2200 – 2900 kcal/zi în total), dar proporţia de proteine, glucide, lipide rămâne aproximativ aceeași. Câştigul ponderal trebuie să permită: naşterea unui copil cu stare de sănătate bună, cu greutatea de 3.1-3.6 kg, evitarea unui surplus de greutate maternal după sarcină, reducerea riscului de boli cronice la copil. Concluzii. Sănătatea fătului depinde de statusul nutriţional al mamei înainte şi în timpul sarcinii. O femeie bine nutrită înainte de concepţie intră în sarcină cu rezerve de nutrienţi care acoperă nevoile fătului, fără a afecta sănătatea mamei. O femeie bine nutrita înseamnă un copil sănătos.The nutritional status and health status before and during the first 2 months of pregnancy influence the development of the embryo and the risk of complications during pregnancy. The goals of nutrition in pregnancy are: the birth of a healthy child of normal weight, with minimal risks to the mother’s health; appropriate increase in pregnancy weight; caloric intake, vitamins and minerals in addition to pregnancy; understanding of the nutritional needs modified during pregnancy. Maternal nutrition before / during pregnancy influences the evolution of pregnancy; fetal development; the development of the child in the first years of life, as well as the life of the adult. Pregnancy nutrition depends on: economic status, social / cultural environment, women’s eating habits. The maternal diet in pregnancy influences the direct creation of the fetus, the size and health of the newborn. An inadequate diet in pregnancy affects the health of the mother, the risk of complications (labor births, deeds), affects the health of the child during sugar and early childhood, leading to anemia, rickets, low immunity and infectious. A well-nourished woman has few / rare complications in pregnancy and low risk of prematurity. The diet of a pregnant woman differs from that of the general population. The additional energy needs are necessary for the development of the fetus and its attachments (2200 – 2900 kcal / day in total), but the proportion of proteins, carbohydrates, lipids remains approximately the same. The weight gain must allow: the birth of a child in good health, weighing 3.1-3.6 kg, avoiding an excess of maternal weight after pregnancy, reducing the risk of chronic diseases in the child. Conclusions. The health of the fetus depends on the nutritional status of the mother before and during pregnancy. A well-nourished woman before conception is in charge of nutrient reserves that cover the needs of the fetus, without affecting the health of the mother. A well-nourished woman means a healthy child

Increased resistin in brain dead organ donors is associated with delayed graft function after kidney transplantation

INTRODUCTION: Resistin increases during several inflammatory diseases and after intracerebral bleeding or head trauma. Resistin activates the endothelium and may initiate an inflammatory response. No data are available on resistin in brain dead donors (DBD) that regularly manifest a pronounced inflammatory state. METHODS: We analyzed plasma resistin in 63 DBDs and correlated results with donor variables and the postoperative course following kidney transplantation using organs from these donors. Endocan and monocyte chemotactic protein (MCP)-1 were also studied. Twenty-six live kidney donors (LD) and the corresponding kidney transplantations were used as controls. RESULTS: DBDs had higher resistin (median/range 30.75 ng/ml, 5.41–173.6) than LD (7.71 ng/ml, 2.41–15.74, p < 0.0001). Resistin in DBD correlated with delayed graft function (DGF) in the kidney recipients (r = 0.321, p < 0.01); receiver operating characteristic curve revealed an area under the curve of 0.765 (95% confidence interval [CI] 0.648–0.881, p < 0.01) and a cut-off value for resistin of 25 ng/ml; MCP-1 and endocan were higher in DBDs (p < 0.0001) but did not correlate with DGF or acute rejection. No relationship was found between the studied molecules and the postoperative course of LD kidney transplants. CONCLUSIONS: High resistin levels in the DBD before organ retrieval are associated with DGF after kidney transplantation. The resistin increase seems related to the inflammatory state after brain death but not to the cause of death

APORTUL CROMOENDOSCOPIEI CU MAGNIFICATIE IN DIAGNOSTICUL GASTRITEI ATROFICE, METAPLAZIEI INTESTINALE SI DISPLAZIEI

Atrophic gastritis, intestinal metaplasia (IM) and gastric dysplasia are premalignant states whose proper recognition and monitorization  leads to a more frequent detection of early gastric cancer.The aim of the study is to evaluate the contribution of the cromoendoscopy with magnification in diagnosing premalignant gastric lesions.Patients included in the study are among those who addressed the Clinic of Gastroenterology Mures County Hospital, who underwent upper gastrointestinal endoscopy (EDS) and cromoendoscopy with magnification (EMC). We used as statistical methods the chi-square test, considering a value of pGastrita atrofică, metaplazia intestinală şi displazia reprezintă stări premaligne gastrice, a căror recunoaştere şi dispensarizare corespunzătoare duce la detectarea mai frecventă a cancerului gastric precoce.Scopul studiului este de a evalua aportul adus de cromoendoscopia cu magnificaţie &icirc;n diagnosticul leziunilor premaligne gastrice.Pacienţii incluşi &icirc;n studiu sunt dintre cei care s-au adresat Clinicii de Gastroenterologie, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, la care s-a efectuat endoscopia digestivă superioară (EDS) şi cromoendoscopia cu magnificaţie (CEM). Pentru prelucrarea datelor statistice am folosit testul chi pătrat, consider&acirc;nd o valoare a lui p&lt;0,05 care atestă semnificaţia statistică a rezultatelor.Examin&acirc;nd rezultatele histopatologice obtinuţe prin biopsie, at&acirc;t la EDS, c&acirc;t şi prin ECM, am obţinut că, &icirc;n cazul gastritei atrofice la nivel corporeal există &icirc;ntre cele 2 metode de investigare o diferenţă statistic semnificativă de detecţie a leziunilor premaligne (p=0,0072). De asemenea, CEM s-a dovedit mai eficientă &icirc;n decelarea MI la nivel antral (p=0,0325), c&acirc;t şi la nivel corporeal (p=0,028), datorită prelevării de biopsii ţintite din ariile captante cu pit-pattern tubular.CONCLUZII. Cromoendoscopia cu magnificaţie &icirc;mbunătăţeşte decelarea metaplazieiintestinale şi displaziei.Cuvinte cheie: leziuni premaligne, endoscopie digestivă superioară convenţională,cromoendoscopia cu magnificaţie, pit-pattern