Percepții ale studenților din anul I din domeniul silvicultură privind gestionarea pădurilor

Asigurarea unei gestionări durabile a pădurilor este principiul fundamental al managementului forestier și e adresată la nivel legislativ în România, silvicultorii fiind provocați să răspundă și să se adapteze cerințelor și condițiilor unei societăți moderne, societate aflată într-o continuă evoluție. Astfel, competențele oferite de învățământul superior silvic trebuie în permanentă adaptate pentru a ține pasul cu evoluția societății. Prezentul studiu are drept scop analiza percepțiilor studenților anului I din cadrul Facultății de Silvicultură din Suceava asupra gestionării pădurilor din România. Pentru realizarea studiului s-a folosit metoda anchetei pe bază de chestionar. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 252 de studenți (197 băieți și  55 fete) în perioada 2015-2020. 75% dintre respondenți consideră că pădurile României nu sunt gestionate corespunzător, că aceste păduri sunt tăiate abuziv și ilegal (84%) și mult mai mult decât în ​​alte țări europene (75%). În ceea ce privește tăierile de pădure în următorii 10 ani, 56% sunt de părere că acestea ar trebui oprite total în timp ce 23% consideră că mai degrabă nu. Părerile studenților anului I asupra imaginii gestionării pădurilor private sunt împărțite în mod egal. Astfel 34% consideră că imaginea s-a deteriorat, 33% consideră că imaginea s-a îmbunătățit și 33% că a rămas la fel. În cazul gestionării pădurilor de stat procentul celor care cred că situația s-a deteriorat este identic cu al celor care cred că situația a rămas la fel (38%). Doar 24% consideră că situația s-a îmbunătățit. Studiul oferă  informații esențiale atât pentru direcțiile de comunicare cu publicul larg și de îmbunătățire a educației forestiere la nivel pre-universitar pentru de-mitizarea unor teme percepute distorsionat față de realitățile datelor statistice existente, dar și asupra direcțiilor de îmbunătățire a curriculei universitare necesar a fi adaptate pentru a adresa cu fundamente științifice preocupările studenților privind problematicile de gestionare a pădurilor naționale

A Permanent Research Platform for Ecological Studies in Intact Temperate Mountainous Forests from Slătioara UNESCO Site and Its Surroundings, Romania

This paper describes a permanent research platform (PRP) designed and implemented in “Codrul secular Slătioara” and its surroundings (2205.85 ha), having also the role of introductory paper for future research articles based on data collected from this platform. “Codrul secular Slătioara” is known as one of the largest temperate mountainous intact forests of Europe and, in 2017, it was included in UNESCO World Heritage List, as part of the “Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”. Moreover, the PRP overlaps other three scientific reserves, the share of strictly protected forests exceeding 70%. This platform has a multiple role, being developed for research, conservation and educational activities. The PRP was designed for an ecological analysis of the intact forest ecosystems. It contains 193 circular sample plots, each of them of 500 m2, and it is structured on two levels. The first level contains 58 sample plots corresponding to a square grid of 500 × 500 m, stretching over the entire forested area, and the second level contains 135 plots, placed according to a square grid of 100 × 100 m, covering 136 ha within the core area of the UNESCO site. We measured the characteristics of 8296 living trees, 1743 standing dead trees, 1900 dead wood trunks, 3214 saplings, and the abundance–dominance indices of flora species. Thus, we identified 14 tree species, 17 shrub species, and 248 other cormophyte species forming the herbaceous layer. In terms of volume, the main tree species are Norway spruce, silver fir and European beech. The tallest species are Norway spruce (56 m) and silver fir (51 m). The average volume of living trees is 659 m3·ha−1, with a maximum of 1441 m3·ha−1. The mean total dead wood volume is about 158 m3·ha−1, with sample plots where the total dead wood volume exceeds 600 m3·ha−1. After presenting the results of preliminary data processing, the paper describes the main research topics to be further considered, based on the PRP, and the foresights related to the PRP’s monitoring and development