Клинический полиморфизм гастроэзофагеальной рефлюксной болезни

Summary: High polymorphism is observed in the symptomatology of GERD. However, all the symptoms can be divided into typical, specific to this pathology, atypical and general. Together with the common symptoms, there are symptoms able to dissimulate the main disease (broncho-pulmonary, cardiac, otolaryngological, hematological, etc.). For a correct diagnosis, clinicians should be aware of “masks” of GERD manifestations.Резюме: Отмечается большой полиморфизм в симптоматологии ГЭРБ. Однако все симптомы могут быть разделены на типичные, характеризующие данную патологию, атипичные и общие. Наряду с этим часто встречаются симптомы, которые скрывают основное заболевание (бронхолегочные, кардиальные, отоларингологические, гематологические и т.д.). Для правильной диагностики практикующие врачи должны знать «маски» проявления ГЭРБ

The role of genetic polymorphism in the genesis of gastroesophageal reflux disease

Catedra Medicină Internă - Semiologie, USMF “Nicolae Testemițanu”Numeroși factori joacă un rol în patogeneza bolii de reflux gastroesofagian (BRGE). Este stabilită o legătură între boala de reflux gastroesofagian și factorii genetici. Astfel, statistic la gemenii monozigoți BRGE se întîlnește mult mai des decît la cei heterozigoți. Datele din literatură publicate în ultimele decenii indică spre anamneza familială – prezența bolii de reflux gastroesofagian la părinți și rudele apropiate, ceea ce confirmă predispoziția genetică. La fel, se cercetează polimorfismul genetic, ce influențează asupra reacțiilor inflamatorii, metabolismului substanțelor medicamentoase și mutațiilor genetice, dar și genele legate de riscul dezvoltării BRGE, esofagului Barret și adenocarcinoamelor.Many factors are involved in the pathogenesis of gastroesophageal reflux disease (GERD). The relationship between gastroesophageal reflux disease and genetic factors is established. From the statistical point of view, GERD occurs more often among monozygotic twins than among heterozygous. Published research results over the last few decades elucidate the presence of gastroesophageal reflux disease in the family history, in parents and relatives, confirming genetic predisposition. Genetic polymorphism of genes that influence inflammatory reactions, metabolic drug substances, genetic mutations, as well as genes associated with risk of developing GERD, Barrett's esophagus and adenocarcinoma is also investigated

Ozone therapy – another method of treatment

CSF Galaxia, Spitalul Raional Râbnița, Conferința Științifică „Centrul Medical «Galaxia» la 20 de ani”Ozonoterapia reprezintă un tratament nou nemedicamentos, care se raspândeşte tot mai mult în toată lumea. Scopul cercetării: a studia efectul clinic al ozonului în tratamentul complex al pneumoniilor cu evoluție severă. Ozonoterapia a fost indicată în prima zi de spitalizare. A fost analizată saturația sângelui periferic cu oxigen pînă și după tratament. S-a constatat saturația cu O2 până la tratament -88-90% și atingerea saturației la nivel de 97-98% la a doua zi de tratament. Utilizarea ozonoterapiei a tolerat mai bine farmacoterapia, iar dinamica pozitivă a indicilor clinici și paraclinici s-a constatat cu 3-5 zile mai precoce comparativ cu utilizarea metodei pur tradiţionale.Ozone therapy is a new drug-free treatment that is spreading more and more throughout the world. The purpose of the research: to study the clinical effect of ozone in the complex treatment of severely evolved pneumonia. Ozone therapy was indicated on the first day of hospitalization. The saturation of periphereal blood with oxygen was analyzed before and after treatment. O2 saturation to 84-86% was observed and reaching saturation at 97-98% on the third day of treatment. The use of ozone therapy has better tolerated pharmacotherapy and the positive dynamics of paraclinical and clinical indices has been found 3-5 days earlier compared to the using of purely traditional method

Chronic mesenteric ischemia through the prism of a clinical case

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Ischemia mezenterică cronică (IMC) - o patologie vasculară, care se poate complica cu infarct intestinal și deces. Angioplastia, stentarea și bypassul arterelor mezenterice ca metode de tratament sunt mai eficace și cu rate scăzute de morbiditate și mortalitate în comparație cu repararea chirurgicală deschisă. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz de ischemie mezenterică cronică la un pacient, care a fost tratat prin angioplastie percutană cu balon și stentare multiplă a trunchiului celiac și bypass a art. mezenterica superioară. Material și metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat prin electrocardiografie, radiografie pulmonară, Doppler a vaselor mezenterice, tomografie computerizată în regim angiografic (Angio CT) a abdomenului. A fost studiată literatura privind cazurile similare. Rezultate. Bărbat de 48 ani, a fost internat secția terapie cu acuze la dureri abdominale în regiunea ombilicală, de intensitate moderată, postprandial indiferent de caracterul meselor, diaree 4-6 ori/zi și sitofobie. În ultimele 6 luni, pacientul a slăbit neintenționat cu 32 kg (H-182cm, G-48kg). S-a efectuat Angio CT a abdomenului, la care s-a determinat stenoza critică a trunchiului celiac cca 99% și ocluzia completă a art. mezenterica superioară. S-a efectuat angioplastia percutană cu balon, stentarea multiplă a trunchiului celiac și bypassul art. mezenterica superioară cu rezultat bun. Pacientul a urmat tratamentul medicamentos cu: aspirină 100 mg, clopidogrel 75 mg și rosuvastatină 20 mg. Peste 6 luni pacientul s-a recuperat complet somatic. Concluzii. Diagnosticul IMC poate fi sugerat de triada: durere abdominală postprandială, diaree și pierdere ponderală, confirmată prin Doppler și Angio CT abdominal. Implicarea medicilor terapeuți și chirurgi în diagnosticul și tratamentul precoce a acestei patologii, reprezintă o soluție de reducere a consecințelor IMC.Introduction. Chronic mesenteric ischemia (CMI) - a vascular pathology, which can be complicated by intestinal infarction and death. Angioplasty, stenting, and mesenteric artery bypass as treatment methods are more effective and have low morbidity and mortality rates compared to open surgical repair. The purpose of the work. Presentation of a case of chronic mesenteric ischemia in a patient, who was treated by percutaneous balloon angioplasty and multiple stenting of the celiac trunk and art. superior mesenteric. Material and methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The patient was investigated by electrocardiography, lung radiography, Doppler of the mesenteric vessels, computed tomography in angiographic mode (Angio CT) of the abdomen. The literature on similar cases was studied. Results. A 48-year-old man was admitted to the inpatient ward with complaints of abdominal pain in the umbilical region, of moderate intensity, postprandial regardless of the nature of the meals, diarrhea 4-6 times/day and cytophobia. In the last 6 months, the patient unintentionally lost 32 kg (H-182cm, W-48kg). Angio CT of the abdomen was performed, which determined the critical stenosis of the celiac trunk approx. 99% and the complete occlusion of the superior mesenteric artery. Percutaneous balloon angioplasty, multiple stenting of the celiac trunk and superior mesenteric artery By-pass were performed with good result. The patient followed drug treatment with: aspirin 100 mg, clopidogrel 75 mg and rosuvastatin 20 mg. Over 6 months, the patient made a complete somatic recovery. Conclusions. The diagnosis of CMI can be suggested by the triad: postprandial abdominal pain, diarrhea and weight loss, confirmed by Doppler and abdominal Angio CT. The involvement of therapists and surgeons in the early diagnosis and treatment of this pathology is a solution to reduce the consequences of IMC

Modificările morfofuncționale ale mucoasei esofagului în boala de reflux gastroesofagian

Background. Gastroesophageal reflux disease (GERD) continues to occupy the leading position among gastroenterological diseases. The prevalence of GERD varies between 8 and 40%, in the Republic of Moldova - 17.4%. To date, not all the mechanisms of development of this pathology are known. Objective of the study. To study the peculiarities of morphofunctional changes of the esophageal mucosa in patients with different endoscopic forms of GERD. Material and Methods. Were included 104 patients, diagnosed clinically and endoscopically with GERD (nonerosive form - 27 and erosive form 77 patients). Age of patients 35-65 years (70 men and 34 women). In all patients in the study, fibroesophagogastroscopy was performed with esophageal bioptate sampling and histopatomorphological study, determination of nitric oxide (NO) metabolites in blood serum. Results. Inflammatory infiltrate and erosions of the esophageal mucosa were detected in 88.3% of cases (erosive form GERD). In both forms: hyperplasia of the basal layer (100%), elongation of the papillae (97.4%), vacuolation of cells (72.7%), acanthosis (27.3%), hyperkeratosis (42.9%), vascular changes (51 .9%), hemorrhagic infiltrate (42.6%). In 88.3% of cases, histolymphocytic infiltrate predominates, which is associated with interstitial hemorrhage (42.6%). Average value of stable NO metabolites in blood serum: 83.43 ± 0.7 0mol / l - non-erosive form of GERD, and erosive - 97.02 ± 0.4 µmol / l. Conclusion. 1. Histological examination of the esophageal bioptate found histological changes characteristic of the chronic inflammatory process, with typical local vascular changes, which correspond to the endoscopic form of GERD. 2. The level of NO metabolites in the blood serum correlates with the endoscopic. Introducere. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) continuă să ocupe poziția de lider în rândul bolilor gastroenterologice. Prevalența BRGE variază între 8 și 40%, în Republica Moldova – 17, 4%. Până în prezent nu sunt cunoscute toate mecanismele de dezvoltare ale acestei patologii. Scopul lucrării. Studierea particularităților modificărilor morfofuncționale ale mucoacei esofagului la pacienții cu diferite forme endoscopice ale BRGE. Material și Metode. Au fost incluși 104 pacienți, diagnosticați clinic și endoscopic cu BRGE (forma nonerozivă – 27 și forma erozivă - 77 de bolnavi). Vârsta pacienților 35-65 ani, (70 bărbați și 34 femei). La toți pacienții din studiu s-au efectuat fibroesofagogastroscopia cu prelevarea bioptatului esofagian și studierea histopatomorfologică, determinarea metaboliților oxidului nitric (NO) în serul sanguin. Rezultate. Infiltrat inflamator și eroziuni ale mucoasei esofagului au fost depistate în 88,3% de cazuri (forma erozivă BRGE). În ambele forme: hiperplazia stratului bazal (100%), alungirea papilelor (97,4%), vacuolizarea celulelor (72,7%), acantoză (27,3%), hipercheratoză (42,9%), modificări vasculare (51,9%), infiltrat hemoragic (42,6%). În 88,3% cazuri predomină infiltratul histolimfocitar, cărui i se asociază hemoragie interstiţială (42,6%). Valoarea medie a metaboliților stabili ai NO în serul sangvin: 83,43±0,7 µmol/l - forma non erozivă a BRGE, și erozivă - 97,02±0,4 µmol/l. Concluzii: 1. Examenul histologic al bioptatului esofagian a constatat modificări histologice caracteristice procesului inflamator cronic, cu modificări vasculare locale tipice, care corespund formei endoscopice a BRGE. 2. Nivelul metaboliților NO în serul sangvin corelează cu forma erozivă endoscopică a BR

The role of nitric oxide synthase polymorphism genes in the prognosis of Barrett's esophagus

CSF Galaxia, USMF "N.Testemiţanu”, Conferința Științifică „Centrul Medical «Galaxia» la 20 de ani”A fost cercetat polimorfismul genelor NOS1 şi NOS2 la pacienţii cu boala de reflux gastroesofagian. Gena NOS1 codifică sintaza neuronală a oxidului nitric (nNOS), care produce NO şi este implicată în reglarea motilităţii esofagului. Gena NOS2 codifică sintaza inductibilă a oxidului nitric (iNOS), care produce cantitatea excesivă de oxid nitric, datorate proceselor inflamatorii. S-a constat, că în funcţie de genotipul polimorfismului G954C al genei NOS2 se poate calcula riscul severităţii esofagitei de reflux. A fost demonstrat, că purtătorii genotipului C/C polimorfismului G954C al genei NOS2 la pacienţii cu BRGE au un risc sporit de dezvoltare a esofagului Barrett. The polymorphism of NOS1 and NOS2 genes has been investigated in patients with gastroesophageal reflux disease. The NOS1 gene encodes nitric oxide synthase (nNOS), which produces NO and is involved in regulation of esophageal motility. The NOS2 gene encodes the inducible synthase of nitric oxide (iNOS), which produces excessive amounts of nitric oxide due to inflammatory processes. It was found that depending on the genotype of G954C polymorphism of the NOS2 gene, the risk of severe reflux esophagitis can be calculated. It has been demonstrated that carriers of the G954C C /C genotype of the NOS2 gene in patients with Gastroesophageal Reflux Disease (GERD) are at increased risk of developing the Barrett esophagus

Наследственная тромбофилия и репродуктивная патология

Centrul Medical „Repromed”Inherited thrombophilia is a genetic disorder of haemostasis that appears to predispose to blood clotting. Thrombosis have a negative impact (directly or indirectly) to any person’s life. Genetic mutations in genes such as factor V, factor II and PAI-1 can shift haemostatic balance between pro- and anticoagulant forces in favor of coagulation. There is an evidence that inherited thrombophilia may increase the risk of fetal loss, vascular complications of pregnancy (like intrauterine growth restriction or preeclampsia) and consequently it can be a cause of female infertility. Women affected by infertility or pregnancy loss are advised to undergo genetic testing for mutations involved in thrombophilia in order to estimate the risk of thrombosis and decide whether patients need treatment and intervention on risk factors.Наследственная тромбофилия является генетическим заболеванием, которое может произойти у любого человека, наследуется от родителей и происходит из-за мутаций на уровне ДНК. Она характеризуется тем, что повышает риск тромбоза в кровеносных сосудах, которые могут оказать негативное воздействие (прямое или косвенное) на жизнь любого человека. Генетические мутации, участвующие в наследственной тромбофилии, такие как фактор V, фактор II или PAI-1, могут быть причиной женского бесплодия, или могут увеличить риск потери плода. Женщинам, страдающим от бесплодия, рекомендуется проведение молекулярно-генетического тестирования для выявления мутаций ДНК, которые могут привести к тромбофилии, чтобы оценить риск тромбоза и решить, нужно ли им лечение или же вмешательство в отношении факторов с обратимым риском

Гипергомоцистеинемия и репродуктивная патология

Centrul Medical „Repromed”Hyperhomocysteinemia defines the state in which concentrations of the non-protein forming amino acid homocysteine exceeds normal level. Mutations in the genes of folic acid cycle (MTHFR, MTR, MTRR) togheter with decreased intake of vitamins of B group involved in homocysteine metabolism have a great contribution to hyperhomocysteinemia. Elevated concentration of homocysteine is toxic for the blood vessels and can initiate a cascade of vascular complications, including thrombosis. At the moment, hyperhomocysteinemia may be associated with adverse events during pregnancy: placental abruption, preeclampsia, neural tube defects, intrauterine growth retardation. Genetic testing for patients allows to predict the risk of hyperhomocysteinemia and thrombotic events, indicate an appropriate treatment and monitor evolution of pregnancy.Гипергомоцистеинемия характеризуется повышением концентрации небелковой аминокислоты - гомоцистеина. Мутации в генах цикла фолиевой кислоты (MTHFR, MTR, MTRR) при дефиците витаминов особенно группы Б, воздействуют на уровень гомоцистеина в крови. Повышенные концентрации гомоцистеина оказывают токсическое действие на кровеносные сосуды и могут инициировать каскад воспалительных реакций, и даже образование тромбов. Во время беременности повышенные уровни гомоцистеина могут быть причиной невынашивания беременности и таких осложнений как: отслойка плаценты, преэклампсия, дефекты нервной трубки, синдром задержки внутриутробного развития плода. Генетическое тестирование пациентов позволит предсказать риск гипергомоцистеинемии и образования тромбов, назначения соответствующего лечения и мониторинг беременности

MANAGEMENT OF CANINE TRANSPOSITION. CLINICAL CASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Transpoziția dentară este o anomalie cu prevalență scăzută (0.33%) definită ca o perturbare a poziției eruptive, o interschimbare a poziției a doi dinți adiacenți, care poate fi completă sau incompletă. Transpoziția canină unilaterală este cea mai frecventă (79%), iar persistența dinților temporari drept cauză a acesteia se întâlnește în 18% din cazuri. Opțiuni de tratament: redresare ortodontică a dintelui transpoziționat, extracționist protetic, alinierea dinților în ordinea transpoziției cu remodelare morfo-funcțională. Scopul lucrării. Redresarea ortodontică a caninului transpoziționat. Material și metode. Pacienta B.O, 11 ani s-a adresat din motive estetice. Evaluarea a inclus date clinice (dentițea mixtă, prezența d. 63 cu rol de menținător biologic al spațiului) și paraclinice (fotometria, studiu biometric de model, explorări radiologice - TRG, OPG, CBCT). Diagnostic: Malocluzie clasa I după Angle, tip normodivergent, transpoziție completă a d. 23, tortopoziția d.24. devierea centrului estetic superior spre stînga. Rezultate. Valoarea estetico-funcțională a caninului și situația clinică concretă ne-a permis selectarea metodei de tratament prin redresare ortodontică a dintelui transpoziționat. S-a inițiat tratament ortodontic cu aparat fix cu bracketuri slot .022 inch. După alinierea și nivelarea arcadelor dentare: extracția d. 63, mezializarea d. 23 cu ajutorul unui cantilever și detalizări ocluzale pentru reabilitare morfofuncțională completă a aparatului dento maxilar. Tratamentul a durat 2,5 ani. Contenție cu dispozitiv fix și mobilizabil pe termen mediu. Concluzii. Selectarea opțiunilor de tratament, prevede analiza detaliată a subiectului, cu selectarea a metodei raționale de reabilitare morfofuncțională a aparatului dento-maxilar, ținându-se cont de mai mulți factori, cum ar fi: complianța pacientului, estetica, funcția și vârsta pacientului.Background. Dental transposition is a rare anomaly (0.33%) characterized by a disturbance in the eruption position, involving the interchange of positions between two adjacent teeth, either completely or partially. Unilateral canine transposition is the most common form (79%), and the persistence of deciduous teeth accounts for its occurrence in 18% of cases. Treatment options include orthodontic correction of the transposed tooth, extraction followed by prosthodontics, and alignment of the teeth based on the transposition sequence with morpho-functional remodeling. Objective of the study. Orthodontic correction of the transposed canine. Material and methods. Patient B.O., 11 years old, sought treatment for aesthetic reasons. The evaluation encompassed clinical data (mixed dentition, presence of tooth 63 as a biological space maintainer) and paraclinical data (photometry, biometric analysis on study models, radiological explorations- TRG, OPG, CBCT). Diagnosis: Angle class I malocclusion, normodivergent type, complete transposition of tooth 23, torsiversion of tooth 24, deviation of the upper aesthetic center to the left. Results. The aesthetic and functional value of the canine, along with the specific clinical situation, led us to choose the orthodontic correction as the treatment method for the transposed tooth. Orthodontic treatment was initiated using a fixed appliance with 0.022-inch slot brackets. After aligning and leveling of the dental arches, tooth 63 was extracted, and tooth 23 was mesialized using a cantilever, followed by occlusal refinements to achieve complete morpho-functional rehabilitation of the dento-maxillary apparatus. The treatment lasted 2.5 years, with medium-term retention using both fixed and removable appliances. Conclusion. The selection of treatment options requires a detailed analysis of the patient, taking into consideration factors such as compliance, aesthetics, function, and age. It is crucial to choose a rational method for morpho-functional rehabilitation of the dento-maxillary apparatus