Клиническая эволюция у пациентов с острым инфарктом миокарда без подъема сегмента ST в ассоциации с сахарным диабетом II типа перенесших чрезкожную реваскуляризацию миокарда.

Clinical development after percutaneous myocardial revascuarization in patients with acute myocardial infarction without ST-segment elevation associated with type II diabetes.Scopul cercetării a fost aprecierea evoluției clinice postprocedurale a pacienților cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST (NSTEMI) asociat cu diabet zaharat tip II (DZ) în comparație cu pacienți non-diabetici la 6 luni după revascularizarea miocardică percutană. Au fost evaluate două loturi de pacienți cu NSTEMI: 59 cu DZ și 193 non-diabetici. Pacienții din ambele loturi au fost supuși revascularizării miocardice prin angioplastia coronariană și evaluați clinic la 6 luni postprocedural. Subiecții diagnosticați cu DZ nu au prezentat rata semnificativ mai mare de deces, infarct miocardic repetat, reapariția anginei pectorale sau de revascularizare repetată față de pacienții care nu aveau DZ, dar a fost dovedită scăderea mai evidenta a tolerantei la efort în grupul pacienților diabetici.Клиническая эволюция у пациентов с острым инфарктом миокарда без подъема сегмента ST в ассоциации с сахарным диабетом II типа перенесших чрезкожную реваскуляризацию миокарда

Evoluția clinică la pacienții cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST asociat cu diabet zaharat tip II supuși revascularizării Miocardice percutane.

Scopul cercetării a fost aprecierea evoluției clinice postprocedurale a pacienților cu infarct miocardic acut fără elevarea segmentului ST (NSTEMI) asociat cu diabet zaharat tip II (DZ) în comparație cu pacienți non-diabetici la 6 luni după revascularizarea miocardică percutană. Au fost evaluate două loturi de pacienți cu NSTEMI: 59 cu DZ și 193 non-diabetici. Pacienții din ambele loturi au fost supuși revascularizării miocardice prin angioplastia coronariană și evaluați clinic la 6 luni postprocedural. Subiecții diagnosticați cu DZ nu au prezentat rata semnificativ mai mare de deces, infarct miocardic repetat, reapariția anginei pectorale sau de revascularizare repetată față de pacienții care nu aveau DZ, dar a fost dovedită scăderea mai evidenta a tolerantei la efort în grupul pacienților diabetici

Risk factors evaluation in patients with acute coronary syndrome

Cardiology Department of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova, The 6th International Medical Congress for Students and Young Doctors, May 12-14, 2016Introduction: Acute coronary syndromes (ACS) are a major health problem and account for a large proportion of the total number of hospitalizations all over the world. Conventional cardiovascular risk factors, such as hypertension, diabetes, smoking, and dyslipidemia, increase the risk of developing coronary artery disease (CAD). Primary prevention studies have shown that the early detection and aggressive treatment of risk factors prevent cardiovascular events. The objective of our study is to investigate the risk factors and angiographic features of acute coronary syndrome (ACS) in patients who underwent coronary angiography in the emergency room. Material and Methods: We studied 151 patients with a diagnosis of ACS and significant CAD (with stenosis ≥50%, as shown on angiography) admitted to the emergency room of Institute of Cardiology in the last quarter of 2015. Data collection was performed using medical records including following variables: sex, age, risk factors for cardiovascular disease, coronary angiography. Results: A total of 151 patients were studied having mean age of 62,5 years ± 9,13 years, of which 74,83% were men. ST-elevation myocardial infarction was present in 26,49% of patients, non- ST-elevation myocardial infarction – in 6,62% and unstable angina – in 66,89%. The most frequent risk factor was hypertension, which was present in 83,44% of patients, followed by dyslipidemia (80,79%), obesity (34,44%) and diabetes (29,14%). These risk factors were more prevalent in both men andwomen, whereas smoking was present as a risk factor only in men – 18,58%. We identified at least one risk factor in 98,01% of all patients, two or three risk factors – in 66,89%, and four or five risk factors – in 15.89% of patients. The lipid profile analysis revealed that the most frequent type of dyslipidemia Associated with CAD was high levels of low-density lipoprotein cholesterol (55.78% of cases). Singlevessel disease in coronary angiography occurred in 25,17% of all patients, two-vessel lesions – in 15,89%, and triple-vessel lesions – in 89 (58,94%) patients. Conclusions:We found at least one conventional risk factor in 98.01% of patients with ACS and significant CAD. The most frequent risk factors were hypertension and dyslipidemia in both men and women. The lipid profile analysis revealed that more than half of cases had high low-density lipoprotein cholesterol levels. Triple-vessel disease in coronary anfiography occurred in 58,94% of total number of patients

Analysis of risk factors of non ST segment Elevation Myocardial Infarction in low and intermediate risk patients

Department of Internal Medicine, Cardiology, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova, The 8th International Medical Congress for Students and Young Doctors, September 24-26, 2020Introduction. Non ST segment Elevation Myocardial Infarction (Non-STEMI) is a problem at the global level, which annually takes a large number of lives. The evolution and algorithms of patients treating differs significantly depending on whether the risk according to the GRACE scale is high or whether it is intermediate or low. What factors increase the risk in this patients group remains to be determined. Aim of the study. To evaluate incidence frequency and to analyze the risk factors in non ST segment elevation myocardial infarction with low an intermediate risk. Materials and methods. The study included 252 patients with non ST segment elevation myocardial infarction and score GRACE below 140 who was admitted in the hospital. The risk factors for these patients were analyzed. Results. The average age of the patients was 59.94 ± 0.639 years. 208 (82.5%) of them are men and 44 (17.5%) are women. High blood pressure was noted in 176 patients (69.8%). Stage 1 - 3 cases (1,2%), stage 2 - 87 cases (34,5%), stage 3 - 86 (34,1%). 146 patients (57.9%) were obese. The average body mass index was 26.537 ± 0.173. Diabetes mellitus was detected in 59 patients (23.4%). High cholesterol was found in 116 (46.0%) patients and averaged 5.308 + 0.085 mmol /l. 77 (30.6%) patients were smokers. 208 (82.5%) patients had a family history of heart disease or other cardiovascular disease. Conclusions. Non ST segment elevation myocardial infarction is more susceptible in men over the age of 50 years. Obesity, arterial hypertension of stages 2 and 3 and family history of heart disease or other cardiovascular disease increase the risks of developing Non-STEMI with low and intermediate risk. The presence of diabetes mellitus, high cholesterol and smoking are not so common among this type of patients, these risk factors are most likely to lead to the development of Non-STEMI with a high risk

Полная реваскуляризация по средствам ангеопластики у пациента с комплексным атеросклеротическим коронарным поражением. Клинический случай

Complete revascularization with coronary angioplasty in complex atherosclerotic disease. Case presentationÎn acest articol prezentăm un caz de tratament intervențional al unui bărbat de 58 de ani cu afectare coronariană multivasculară avansată și un SYNTAX scor de 37 și cinetică globală păstrată fără dereglări regionale. Conform ghidului actual de revascularizare miocardică, în acest caz este indicată revascularizarea prin by-pass aorto-coronarian (Clasa de recomandare I, nivel de evidență A). Luând în considerație refuzul pacientului de tratament cardiochirurgical, pacientului i-a fost propusă o alternativă de revascularizare prin angioplastie coronariană în etape. Astfel au fost efectuate trei intervenții coronariene percutanate care au asigurat restabilirea completă a circulației coronariene. Ultima intervenție fiind ghidată prin așa metode de diagnostic imagistic și funcțional intracoronarian ca tomografia prin coerență optică (OCT) și rezerva fracționată de flux (FFR).Полная реваскуляризация по средствам ангеопластики у пациента с комплексным атеросклеротическим коронарным поражением. Клинический случа

Risk prediction after primary percutaneous intervention in patients with non-ST-segment elevation myocardial infarction according to left ventricular ejection fraction

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of MoldovaIntroduction. Primary percutaneous coronary intervention (pPCI) is the best-known therapy for patients enduring non-ST-segment elevation myocardial infarction (NSTEMI). However, the risk prediction in these patients remains problematic. Hence, reduced left ventricular ejection fraction (LVEF) is the best available predictor of sudden cardiac death (SCD) in survivors of myocardial infarction (MI)

Progrese în cardiologia intervenţională: de la angioplastia cu balon la stentul bioresorbabil

Articolul dat reprezintă o scurtă evoluție a managementului cardiopatiei ischemice, prin dilatarea percutană cu stent. La începutul cardiologiei intervenționale, dilatarea stenozelor coronariene se realiza cu balon, iar ulterior s-au introdus stenturile structuri metalice care sunt destinate să mențină patența vasului. Stentarea a introdus atât noi standarde de tratament, cât și noi probleme. Restenoza intrastent și tromboza intrastent reprezintă două probleme majore, care au impus mai întâi apariția stenturilor farmacologic active DES și ulterior, din 2011, lansarea stentului bioresorbabil (BVS). Inovația acestui nou tip de stent este că are proprietatea de a se dizolva în termen de 2 ani după implantare, lăsând funcționalitatea normală a arterei coronare

Infarctul miocardic acut – cauze, diagnostic şi metode contemporane de tratament

Infarctul miocardic acut (IMA) cu/sau fără elevare de segment ST reprezintă o formă de sindrom coronarian acut care necesită terapie imediată. Stabilirea diagnosticului de IMA și revascularizarea promptă prin angioplastie coronariană percutană în primele 90 de minute de la prezentare sau terapie trombolitică în primele 12 ore de la debutul simptomelor, poate preveni sau diminua pierderea de țesut miocardic și poate reduce morbiditatea și mortalitatea prin prevenirea complicațiilor acute. Progresele înregistrate în domeniul dispozitivelor de angioplastie coronariană, incluzând catetere de aspirație, stenturi coronariene și terapia farmacologică, cu agenți potenți antiplachetari și anticuagulanți, au îmbunătățit semnificativ prognosticul acestor pacienți. Principalul neajuns al terapiilor actuale farmacologice și intervenționale rămâne incapacitatea lor de a obține în unele cazuri o reperfuzie promptă pentru a evita pierderea ireversibilă a cardiomiocitelor funcționale

Factorii de risc și detectările angiografice la pacienții cu sindrom coronarian acut

În studiu au fost incluși doar pacienții cu SCA și stenoză ≥50%, demonstrată angiografic. Au fost evaluați factorii convenționali de risc cardiovascular implicați în patologia coronariană și relația lor cu numărul vaselor afectate. La pacienții cu sindrom coronarian acut și stenoză severă a arterelor coronariene, demonstrată angiografic, prevalența factorilor de risc a fost foarte înaltă, 98,02% dintre pacienții supuși evaluării prezentând cel puțin un factor de risc convențional cardiovascular. Hipertensiunea arterială și dislipidemia s-au dovedit a ficei mai importanți factori de risc incriminați în patologia coronariană. Analiza de corelație a demonstrat o legătură slabă între numărul factorilor de risc și numărul vaselor coronariene afectate, această corelație fiind semnificativă la femei

Оптимальное время реперфузии у пациентов с острым инфарктом миокарда без подъёма сегмента СТ из группы сниженного ишемического риска

The aim of the study was to identify the optimal time window for performing effective percutaneous coronary reperfusion in patients with non-ST-segment elevation acute myocardial infarction (NSTEMI) who are part of the low ischemic risk group. 252 patients with NSTEMI and low ischemic risk who underwent coronary angioplasty up to 30 days after the onset of the infarction were evaluated the second day post-procedurally and at a distance of 6 months. The general group was randomized depending on the echocardiographic evolution. 131 patients with unfavorable evolution and 121 with more complete restoration of left ventricular contractile function. The time windows from the onset of myocardial infarction symptoms in which percutaneous myocardial reperfusion was applied were studied. Following the study, the time interval of 73 hours -14 days proved to be optimal in which a more favorable clinical and echocardiographic evolution is ensured.Scopul studiului a fost identificarea ferestrei optimale de timp pentru efectuarea reperfuziei coronariane percutanate eficiente la pacienți spitalizați cu infarct miocardic acut fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI) care fac parte din grupul de risc ischemic scăzut. Au fost evaluați a doua zi postprocedural si la distanța de 6 luni 252 de pacienți cu NSTEMI și risc ischemic redus care au fost supuși angioplastiei coronariene pînă la 30 de zile de la debutul infarctului. Lotul general a fost randomizat în dependență de evoluție ecocardiografică. 131 de pacienți cu evoluția nefavorabilă și 121 cu restabilirea mai deplina a funcției contractile de ventricol stîng. Au fost studiate ferestrele de timp de la debutul simptomelor de infarct miocardic în care a fost aplicată reperfuzia miocardică percutană. În urma studiului intervalul de timp 73 de ore -14 zile s-a dovedit a fi optimal în care se asigură o evoluție clinică și ecocardiografică mai favorabilă.Целью исследования было определить оптимальное временное окно для выполнения эффективной чрескожной коронарной реперфузии у пациентов с острым инфарктом миокарда без подъема сегмента ST (NSTEMI), которые относятся к группе низкого ишемического риска. 252 пациента с инфарктом миокарда без подъема сегмента ST и низким ишемическим риском, перенесших коронарную ангиопластику в срок до 30 дней после начала инфаркта, были обследованы при помощи эхокардиографии на второй день и на 6-ой месяц после вмешательства. Общая группа была рандомизирована в зависимости от эхокардиографической динамики. 131 больной с неблагоприятным течением и 121 с более полным восстановлением сократительной функции левого желудочка. Изучены временные окна от дебюта симптомов инфаркта миокарда, в которых применялась чрескожная реперфузия миокарда. По итогам исследования оптимальным оказался временной интервал от 73 часов до 14 дней, при котором обеспечивается более благоприятная клиническая и эхокардиографическая динамика