Postoperative neurocognitive status of patients in relation with the carbon dioxide endtidal level during anesthesia in laparoscopic cholecystectomy: prospective, randomized, experimental study

Catedra de anesteziologie și reanimatologie „Valeriu Ghereg”, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, Chișinău, Republica Moldova, Spitalul Clinic Municipal nr. 1, Chișinău, Republica Moldova, Catedra de anesteziologie și reanimatologie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Capnia este responsabilă de o serie de efecte fiziologice, cu impact clinic important. Ventilarea pulmonară artificială, pe durata anesteziei generale, poate asigura, separat, atât oxigenarea, cât și nivelul de CO2 din sânge. Hipercapnia moderată a fost asociată cu o trezire mai rapidă, cu bronhodilatare, cu reducerea riscului de infecţie de plagă; totodată, hipercapnia a fost asociată cu acidoză respiratorie, vasoconstricţie pulmonară hipoxică, creșterea presiunii intracerebrale. Nu a fost studiat, deocamdată, impactul hipercapniei moderate, induse intraanestezic, asupra funcţiei neurocognitive postoperatorii. Materal și metode. Studiu prospectiv, randomizat (eșantionare simplă, raport 1:2,5), experimental. Acordul Comitetului de Etică a Cercetării și al pacientului eligibil – obţinute. Înrolaţi pacienţii beneficiari de colecistectomie laparoscopică electivă, fără comorbidităţi severe. Seturi de date complete, analizate – 177 (lotul „normocapnie” – 49 de pacienţi; lotul „hipercapnie” – 128 de pacienţi). Hipercapnia asigurată intraanestezic prin creșterea spaţiului mort al circuitului respirator. Au fost înregistraţi parametrii antropometrici, durata anesteziei, durata de spitalizare. Pentru evaluarea statutului neurocogntiv, a fost utilizat testul de conectare a numerelor (NCT). Teste statistice aplicate: t-Student pereche, bicaudal (pentru datele de tip continuu, cu distribuţie normală), testul exact Fisher, pentru datele de tip categorie. Soft statistic utilizat: GraphPad Prism, versiunea 6 (Graph Pad Software Inc, CA, SUA). Rezultate. Loturile de studiu – omogene din punctul de vedere al repartizării pe sexe, masei corporale, înălţimii, duratei anesteziei și celei de spitalizare; eterogene după vârstă. Rezultatele testului NCT (în secunde), în funcţie de valoarea intraanestezică a ETCO2 , respectiv, pentru starea de normocapnie (31,8 [28,8 – 34,8] vs. 33,0 [30,0 – 35,9], p=0,032), hipercapnie ușoară (30,6 [27,9 – 33,3] vs. 31,4 [28,8 – 34,0], p=0,016) și hipercapnie moderată (27,7 [24,5 – 30,8] vs. 28,8 [25,7 – 32,0], p<0,0001). Pacienţii cu un gradient ETCO2 <15 mmHg au prezentat valori ale NCT, postoperator vs. preoperator cu diferenţe statistic semnificative (31,9 [29,6 – 34,1] vs. 32,7 [30,5 – 35,0], p=0,01); în mod analogic – pacienţii care au avut un gradient al ETCO2 ≥15 mmHg (27,0 [23,9 – 30,3] vs. 28,5 [25,1 – 31,8], p=0,0007). Concluzii. Ventilarea pulmonară artificială cu hipercapnie moderată (ETCO2 =45-55 mmHg), indusă și menţinută intraanestezic, nu afectează funcţia neurocognitivă a pacientului postoperatoriu, după colecistectomia laparoscopică. Mai mult decât atât, funcţia neurocognitivă postoperatorie, pe fundal de hipercapnie moderată, indusă intraanestezic, pare să fie ameliorată, probabil din cauza menţinerii unei perfuzii cerebrale sporite.Abstract Introduction. Level of CO2 (capnia) is responsible for several physiological effects, with important clinical impact. Mechanical ventilation during general anesthesia can separately assure both oxygenation and blood levels of CO2. Moderate hypercapnia was associated with a faster wake up, bronchodilation, reduced risk of wound infection; at the same time, hypercapnia was associated with respiratory acidosis, hypoxic pulmonary vasoconstriction and a rise in intracranial pressure. The impact of moderate hypercapnia, induced during anesthesia, on postoperative neurocognitive function has not been studied yet. Material and methods. Prospective, randomized (simple sampling, 1:2.5 ratio), experimental study. Ethics Research Committee’s and patient’s consent have been received. The study enrolled patients scheduled for elective laparoscopic cholecystectomy, without severe comorbidities. Data sets were complete and analyzed – 177 patients, out of which – 49 patients in the “normocapnia” group, and 128 – in the “hypercapnia” group. Hypercapnia was provided during surgery by a rise in dead space. Anthropometric parameters, anesthesia length, length of hospital stay were registered. In order to evaluate the neurocognitive status, the number connection test (NCT) was used. The following statistical tests were applied: two-tailed Student paired test (for continuous type data, with normal distribution), Fisher’s exact test, for category type data. The soft used: GraphPad Prism, version 6 (Graph Pad Software Inc., CA, USA). Results. The study groups were homogenous from the point of view of gender repartition, weight, height, anesthesia length and hospital stay length; heterogeneous regarding age. The results of the NCT (in seconds), depending on ETCO2 values during anesthesia, were distributed for normocapnia (31.8 [28.8 – 34.8] vs. 33.0 [30.0 – 35.9], p=0,032), for mild hypercapnia (30.6 [27.9 – 33.3] vs. 31.4 [28.8 – 34.0], p=0.016) and moderate hypercapnia (27.7 [24.5 – 30.8] vs. 28.8 [25.7 – 32.0], p<0.0001. Patients with an ETCO2 gradient <15 mmHg presented postoperative vs. preoperative NCT values with statistical significance (31.9 [29.6 – 34.1] vs. 32.7 [30.5 – 35.0], p=0.01); in the same way – patients that had an ETCO2 gradient ≥15 mmHg (27.0 [23.9 – 30.3] vs. 28.5 [25.1 – 31.8], p=0.0007). Conclusions. Mechanical ventilation with moderate hypercapnia (ETCO2 =45-55 mmHg), induced and maintained during anesthesia, does not affect the postoperative neurocognitive function of the patient after laparoscopic cholecystectomy. More than that, the postoperative neurocognitive function, on a background of moderate hypercapnia induced during anesthesia, seems to be improved, probably due to a maintained increased cerebral flow

Послеоперационное восстановление пациентов после лапароскопической холецистэктомии в ранних условиях мобилизации

Postoperative recovery in fast-track way, after laparoscopic surgeryIntroducere. Chirurgia laparoscopică este ramura medicinei care tinde să ocupe un loc de frunte &icirc;n progresul medical. Aceasta oferă posibilitatea minimizării necesităților de resurse, o dată cu recuperarea postoperatorie precoce a pacientului. Actul anestezic, de r&icirc;nd cu actul chirurgical, ocupă un loc central &icirc;n acest proces, av&icirc;nd rolul de menținere a siguranței pacientului pe parcursul perioadei perioperatorii. Material și metode. Studiul realizat este unul prospectiv randomizat, cu 176 pacienți incluși. Informația articolului a inclus analiza descriptivă a pacienților operați pentru colecistectomie laparoscopică programată. Pacienții incluși &icirc;n studiu au semnat acordul informat scris, aprobat de Comitetul de Etică al USMF ,,Nicolae Testemițanu&rsquo;&rsquo;. Rezultate. Au fost comparate loturile de pacienți de sex feminin verus pacienți de sex masculin. A fost analizată durata spitalizării pacienților, &icirc;n condițiile mobilizării precoce. Concluzii. &Icirc;n cadrul lotului de pacienții programați pentru intervenția de colecistectomie laparoscopică, analizați &icirc;n studiu, a prevalat sexul feminin, &icirc;n comparație cu pacienți de sex masculin. Cota maximă de externare a pacienților a constituit ziua a treia.Послеоперационное восстановление пациентов после лапароскопической холецистэктомии в ранних условиях мобилизаци

Moderate permissive hypercapnia, induced during general anesthesia and its effects on acid-base balance: prospective, comparative study

Catedra de anesteziologie şi reanimatologie nr. 1 „Valeriu Ghereg”, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, Chişinău, Republica Moldova, Catedra de anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Capnia este responsabilă de o serie de efecte fiziologice, cu impact clinic important. Ventilarea pulmonară artificială, pe durata anesteziei generale, poate asigura, separat, atât oxigenarea, cât și nivelul de CO2 din sânge. Hipercapnia moderată a fost asociată cu o trezire mai rapidă, cu bronhodilatare, cu reducerea riscului de infecţie de plagă; totodată, hipercapnia a fost asociată cu acidoză respiratorie, vasoconstricţie pulmonară hipoxică, creșterea presiunii intracerebrale. Nu a fost studiat, deocamdată, impactul hipercapniei moderate, induse intraanestezic, asupra echilibrului acido-bazic.Abstract Introduction. Capnia is responsible for several physiological effects, with important clinical impact. Mechanical ventilation during general anesthesia can separately assure both oxygenation and blood levels of CO2. Moderate hypercapnia was associated with a faster wake up, bronchodilation, reduced risk of wound infection; at the same time, hypercapnia was associated with respiratory acidosis, hypoxic pulmonary vasoconstriction and a rise in intracranial pressure. The impact of moderate hypercapnia, induced during anesthesia, on acid-base balance has not been studied yet

Anestezia regională în oftalmochirurgie (Revista literaturii)

Anestezia locoregională în chirurgia oftalmologică este un capitol aparte în marea ştiinţă anesteziologică. Tipul de anestezie şi agenţii anestezici sunt punctele-cheie pentru securitatea pacientului şi succesul intervenţiei. Acest domeniu ai ştiinţei anesteziologice necesită atenţie deosebită din partea anesteziştilor clinicişti

Послеоперационное восстановление пациентов после лапароскопической холецистэктомии в ранних условиях мобилизации

Catedra de anesteziologie și reanimatologie nr. 1 ,,Valeriu Ghereg”, Catedrea de anesteziologie și reanimatologie nr. 2, USMF ,,Nicolae Testemițanu”Rezumat Introducere. Chirurgia laparoscopică este ramura medicinei care tinde să ocupe un loc de frunte în progresul medical. Aceasta oferă posibilitatea minimizării necesităților de resurse, o dată cu recuperarea postoperatorie precoce a pacientului. Actul anestezic, de rînd cu actul chirurgical, ocupă un loc central în acest proces, avînd rolul de menținere a siguranței pacientului pe parcursul perioadei perioperatorii. Material și metode. Studiul realizat este unul prospectiv randomizat, cu 176 pacienți incluși. Informația articolului a inclus analiza descriptivă a pacienților operați pentru colecistectomie laparoscopică programată. Pacienții incluși în studiu au semnat acordul informat scris, aprobat de Comitetul de Etică al USMF ,,Nicolae Testemițanu’’. Rezultate. Au fost comparate loturile de pacienți de sex feminin verus pacienți de sex masculin. A fost analizată durata spitalizării pacienților, în condițiile mobilizării precoce. Concluzii. În cadrul lotului de pacienții programați pentru intervenția de colecistectomie laparoscopică, analizați în studiu, a prevalat sexul feminin, în comparație cu pacienți de sex masculin. Cota maximă de externare a pacienților a constituit ziua a treia. Cuvinte-cheie: chirurgie laparoscopică, mobilizare precoce, recuperare postoperatorie Summary. Introduction. Laparoscopic surgery, is that fi eld of medicine that get a central role in medical progress. That one offer the possibility to minimize the resources, on the same time with fast-track recovery in postoperative period. Anesthesic management, has the same role with surgical management, being responsable of patient safety during the perioperative period. Material and methods. The study is prospective randomized, with 176 patients included. There was analized patients going on laparoscopic cholecistectomy. All the patients signed the written informed consent, that was aproved by the Ethics Comitee of State Universty of Meidicine and Pharmacy ,,Nicolae Testemițanu’’. Results.There has been compared male and female lots of study. There was analized the lenght of stay in postoperative period. Conclusions. There was a larger lot of female patients, compared to male patients, that performed a laparoscopic cholecistectomy. The third day in postoperative period was, the day that most patient were discharged from the hospital. Key words: laparoscopic surgery, postoperative recovery, early mobilization Резюме. Введение. Лапароскопическая хирургия является отраслью медицины, которая стремится занять одно из ве- дущих мест в медицинском прогрессе. Этот метод хирургии позволяет свести к минимуму потребности в ресур- сах, с ранним послеоперационным восстановлением пациента. Анестезиология, наряду с хирургическим актом является центральным звеном в этом процессе, с постоянной поддержкой безопасности пациента во время пе- риоперационного периода. Материал и методы: исследование является рандомизированным с 176 включенных пациентов. Полученные результаты включают описательный анализ хирургических пациентов, запланированных для лапароскопической холецистэктомии. Пациенты, включенные в исследование, подписали письменное ин- формированное согласие, утвержденным Комитетом по этике USMF «Nicolae Testemitanu». Результаты. Были сравнены группы пациентов женского и мужского пола. Так же был проанализирован период госпитализации больных в условиях ранней мобилизации. Выводы. В группе пациентов, запланированных для лапароскопиче- ского вмешательства холецистэктомия, анализируемой в исследовании, преобладали женщины, по сравнению с пациентами мужского пола. Большинство пациентов были выписаны на третий день. Ключевые слова: лапароскопическая хирургия, ранняя мобилизация, послеоперационное восстановлени