Aspecte clinico-imagistice și endoscopice în aspirații de corp străin la copil

Paediatrics Department, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Foreign body aspiration (FBA) is a common accident in the pediatric population. Any suspicion requires mandatory bronchoscopy, both for diagnostic and therapeutic purposes, in order to remove it. Objective of the study. Evaluation of clinical and imaging manifestations and bronchoscopic features of FBA in children. Material and Methods. We present a descriptive study, which includes 156 children, who supported a rigid bronchoscopy for extraction of the foreign body, being hospitalized and evaluated in the Pneumology Clinic, during 2011-2020. Microsoft Excel and SPSS were used in the statistical analysis of the data. Results. In the study group, the most affected age group was 1-3 years, which constituted 77.6% (IC 70.2% -83.8%). The most common symptoms were cough - 98.7% (IC 95.4% -99.8%), dyspnea - 94.2% (IC 89.3%-97.3%), wheezing - 61, 5% (IC 53.4%-69.2%). Chest radiography was relevant for FBA in 55.8% of cases (IC 47.6%-63.7%). The foreign body was extracted from the right bronchus in 32.1%, from the left bronchus in 21.8% of cases, from the lobar/segmental bronchus - 22.5%, and in 21.2% - multiple locations. In 94.87% of children, FB was extracted at the first bronchoscopy, and in 14.74% of cases, in the endoscopic reassessment, remaining fragments were extracted. Conclusion. Cough, dyspnea and wheezing are suggestive of this pediatric emergency. Chest radiography provides diagnostic information only for every second child. Bronchoscopy has proven to be an effective and safe method in the medical conduct of cases of FBA in children.Introducere. Aspirația de corp străin (ACS) este un accident frecvent în populația pediatrică. Orice suspecție impune efectuarea obligatorie a bronhoscopiei atât în scop diagnostic, cât și în scop terapeutic, pentru înlăturarea acestuia. Scopul lucrării. Evaluarea manifestărilor clinico-imagistice și caracteristicilor bronhoscopice în ACS la copii. Material și metode. Prezentăm un studiu descriptiv, care include 156 copii cărora li s-a extras un corp străin (CS) din căile respiratorii, prin bronhoscopie cu tub rigid, fiind spitalizați și evaluați în clinica Pneumologie, în perioada anilor 2011-2020. În analiza statistică a datelor au fost utilizate programele Microsoft Excel și SPSS. Rezultate. În lotul de studiu grupa de vârstă cea mai afectată a fost 1-3 ani, care a constituit 77,6% (IC 70,2%-83,8%). Cele mai frecvente simptome au fost tusea - 98,7% (IC 95,4%-99,8%), dispneea - 94,2% (IC 89,3%-97,3%) şi wheezing-ul - 61,5% (IC 53,4%-69,2%). Radiografia toracică a fost relevantă pentru ACS în 55,8% de cazuri (IC 47,6%-63,7%). CS a fost extras din bronhul drept în 32,1%, din bronhul stâng în 21,8% cazuri, din bronhii lobare/segmentare - 22,5%, iar în 21,2% - localizări multiple. La 94,87% dintre copii CS a fost extras din arborele bronșic la prima bronhoscopie, iar în 14,74% cazuri la reevaluarea endoscopică s-au extras fragmente restante. Concluzii. Tusea, dispneea și wheezing-ul, sunt suggestive pentru această urgență pediatrică. Radiografia toracică oferă o informativitate în diagnostic doar pentru fiecare al doilea copil. Bronhoscopia s-a dovedit a fi o metodă eficientă în conduita medicală a cazurilor de ACS la copii

Aspiration of foreigh bodies in children — clinical-epidemiological considerations

Scop. Analiza cazurilor de aspirații de corp străin la copiii asistați în secția endoscopie a Institutul Mamei și Copilului. Material și metode. Studiul a inclus 156 copii internați într-o perioadă de 10 ani (2011-2020). Tuturor copiilor s-a efectuat bronhoscopie diagnostico-curativă cu extragerea corpului strain din arborele bronșic. Rezultate. Sindromul de penetraţie a fost constatat anamnestic în 103 cazuri (66,0%) de aspirații de corp strain. 1/3 pacienţi s-au prezentat la spital în primele 3 zile de la incidentul de aspirație. Cele mai frecvente simptome la copiii cu corpi străini bronsici au fost tusea (100% cazuri), dispneea (94,2%) şi wheezing-ul (61,5%). Concluzii. Aspiraţia de corpi străini în căile respiratorii este relativ frecventă la copii, în special la vârsta 1-3 ani. Prezenţa sindromului de penetraţie urmat de tuse, dispnee, wheezing este înalt sugestiv pentru stabilirea diagnosticului. Gradul înalt de suspiciune clinică şi istoricul bolii sunt esenţiale în diagnosticul precoce a corpilor străini traheobronşici. Întârzierea diagnosticului va conduce la tratamente inadecvate, internări repetate, spitalizări prelungite şi riscuri de complicaţii.Цель. Анализ случаев аспирации инородных тел в бронхиальное дерево у детей, наблюдаемых в отделение эндоскопии Института Mатери и Ребенка. Материалы и методы. В исследование были включены 156 детей, госпитализированных за 10-летний период (2011-2020 гг.). Всем детям выполнена лечебно-диагностическая бронхоскопия с извлечением инородного тела из бронхиального дерева. Результаты. Синдром аспирации анамнестически выявлен в 103 случаях (66,0%) из всех аспирации в данной группе. 1/3 пациентов поступили в стационар в первые 3 дня после инцидента с аспирацией. Наиболее частыми симптомами у детей с аспирации инородных тел в бронхиальное дерево были кашель (100% случаев), одышка (94,2%) и хрипы (61,5%). Выводы. Аспирация инородных тел в дыхательные пути относительно часто встречается у детей, особенно в возрасте 1-3 лет. Наличие пенетрирующего синдрома, сопровождающегося кашлем, одышкой, свистящими хрипами, улучшает диагностику. повышенная бдительность к клинической симптоматике и анамнез заболевания имеют важное значение для ранней диагностики трахеобронхиальных инородных тел. Задержка в постановке диагноза приведет к неадекватному лечению, повторным госпитализациям, длительным госпитализациям и риску осложнений.Aim. Analisys of cases of foreigh body aspiration in hospitalized children Endoscopy section of the Institute Mother and Child. Matherial and methods. The study included 156 children hospitalised in a period of time 10 years (2011-2020). All children had bronchoscopy diagnostic-curative with the extraction of the foreign body from the bronchial tree. Result. Penetration syndrome was observed anamnestic in 103 cases (66,0%) of foreign body aspirations. 1/3 patients went to the hospital in the first 3 days after the aspiration incident. The most common symptoms in children with bronchial foreigh bodies were cough (100% of cases ), dyspnea (94,2%) and wheezing (61,5%). Conclusions. Aspiration of foreigh bodies in the respiratory tract is relatively common in children, in especially at the age of 1-3. Presence of penetration syndrome followed by cough, dyspnea, wheezing is highly suggestive of diagnosis. The high degree of clinical suspicion and the history of the disease are essential in early diagnosis of foreigh tracheobronchus bodies. Delay of diagnosis will leads to inadequeate treatments, repeated admissions, prolonged hospitalization, and risks complicated

Clinical and imaging interrelationships in the diagnosis of foreign body aspiration in children

Department of Pediatrics, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: Foreign body aspiration (FBA) is a typical occurrence in children. The clinical signs are influenced by various causes, and the differential diagnosis is important, especially when the suffocation crisis is not recognized. The aim of this study was to evaluate the clinical and imaging symptoms in children with FBA. Material and methods: A retrospective study is provided of 156 children who were hospitalized and examined (clinical and paraclinical tests) in the Pneumology Clinic between 2011 and 2020 after having a foreign body removed from their airways, using rigid tube bronchoscopy or fibrobronchoscopy. Results: The most affected age group was 1-3 years, which constituted 77.6% (95% CI 70.2% -83.8%). The most common symptoms were: cough – 98.7% (95% CI 95.4%-99.8%), dyspnoea – 94.2% (95% CI 89.3%-97.3%), wheezing – 61.5% (95% CI 53.4%-69.2%). Chest radiography was relevant for foreign body aspirations in 55.8% of cases (95% CI 47.6%-63.7%). The foreign body was extracted from the right bronchus in 32.1%, from the left bronchus in 21.8% of cases, from the lobar / segmental bronchi – 22.5%, and in 21.2% – multiple locations. The etiological structure of the endobronchial foreign body was dominated by the organic ones – 96.8%. Conclusions: Cough, dyspnoea, and wheezing are suggestive of this pediatric emergency. Chest radiography provides diagnostic information only for every second child

Foreign bodies in the airways of children – bronchoscopic diagnostic techniques

Actualitate. Aspirația de corp străin în căile respiratorii este o urgență pediatrică și o cauză frecventă de mortalitate și morbiditate la copii, în special la cei cu vârsta mai mică de 3 ani. Aspirația de corp străin (ACS) la copii poate fi suspectată pe baza unui episod de sufocare. Bronhoscopia este o metoda diagnostică de certitudine pentru ACS și un procedeu terapeutic de primă intenție pentru extragerea corpului străin din căile respiratorii, fiind disponibile pentru realizarea endoscopiei bronhoscopul rigid și bronhoscopul flexibil. Scopul cercetării a fost studierea caracteristicelor endoscopice ale aspirației de corpi străini în căile respiratorii la copii și abordarea terapeutică cu diferite tehnici endoscopice. Materiale și metode. Lotul de studiu a fost constituit din 30 pacienți cu diagnosticul de ACSCR. Vârsta pacienților fiind în interval de 5 luni – 2 ani, inclusiv doi copii de 6 și 7 ani. Materialul pentru studiu a fost selectat în baza Clinicii de Pulmonologie a IMSP Institutul Mamei și Copilului, în perioada anilor 2018-2023. Rezultate. Bronhoscopia a depistat endobronșită catarală în 53% din cazuri și endobronșită cataral-purulentă în 14 cazuri (47%) la copiii cu ACS. Edemul mucoasei regiunii stocării CS s-a vizualizat în 18 cazuri, care alcătuiesc 56%, cazuri de hemoragie bronșică la nivelul localizării corpului străin au fost vizualizate la 2 (6%) copii, iar prezența granulațiilor la locul de fixare a corpului străin s-au depistat în 18 cazuri (60%) de ACSCR. Concluzii. Tabloul endoscopic al modificărilor arborelui traheobronșic la copiii cu corpi străini depinde de vârsta copilului, de natura corpului străin aspirat și de durata prezenței acestuia în căile respiratorii. Bronhoscopia rigidă este metoda terapeutică preferabilă pentru extragerea corpului străin din căile respiratorii ale copilului cu corp străin în căile respiratorii, iar fibrobronhoscopia are un potențial diagnostic înalt, în special pentru corpii străini cu localizare distală în arborele bronșic.Background: Foreign body aspiration is a pediatric emergency and a common cause of mortality and morbidity in children, especially those younger than 3 years of age. Foreign body aspiration (FBA) in children can be suspected based on a choking episode. Bronchoscopy is a diagnostic method of certainty for FBA and a therapeutic procedure of first intention for the extraction of the foreign body from the airways, being available for the endoscopy the rigid bronchoscope and the flexible bronchoscope. Aim of the research was to study the endoscopic characteristics of the aspiration of foreign bodies in the airways in children and the therapeutic approach with different endoscopic techniques. Materials and methods. The study group consisted of 30 patients with the diagnosis of FBA. The age of the patients is between 5 months and 2 years, including two children of 6 and 7 years. The material for the study was selected based on the Pulmonology Clinic of Mother and Child Institute, during the years 2018-2023. Results. Bronchoscopy detected catarrhal endobronchitis in 53% of cases and catarrhalpurulent endobronchitis in 14 cases (47%) in children with FBA. Edema of the mucous membrane of the FB storage region was visualized in 18 cases, which make up 56%, cases of bronchial hemorrhage at the level of foreign body localization were visualized in 2 (6%) children, and the presence of granulations at the site of foreign body fixation were detected in 18 cases (60%) of ACSCR. Conclusions. The endoscopic picture of changes in the tracheobronchial tree in children with foreign bodies depends on the age of the child, the nature of the aspirated foreign body and the duration of its presence in the airways. Rigid bronchoscopy is the preferred therapeutic method for removing the foreign body from the airway of the child with a foreign body in the airway, and fibrobronchoscopy has a high diagnostic potential, especially for foreign bodies located distally in the bronchial tree

Dischinezia ciliară primară (DCP) la copii

Departamentul Pediatrie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei și CopiluluBackground.Primary ciliary dyskinesia (PCD) is a rare congenital disease characterized by defective ciliary function of respiratory tract epitheliocytes, which affects mucociliary clearance and contributes to recurrent and chronic upper and lower respiratory tract infections. Objective of the study. Elucidation of clinical signs and exploratory criteria for ciliary dyskinesia in children. Material and Methods. There are 3 confirmed cases of DCP confirmed in the Pneumology Clinic of the Mother and Child Insitute. Patients were investigated by ECG, pulmonary radiography, pulmonary computed tomography (CT), saccharin test. Of these children with DCP, two have Kartagener syndrome (sinusitis, bronchiectasis and situsinversus). Results. Morbid history of persistent wet cough with mucopurulent sputum, nasal voice and difficult nasal breathing. In 2 patients, imaging examination confirmed complex inverse situs. Radiography of the paranasal sinuses showed signs of pansinusitis in all children in the study. Imaging research by pulmonary CT showed signs characteristic of chronic broncho-pulmonary processes: varicose and sac-shaped bronchiectasis, tractionbronchiectasis, pleuro-pulmonary adhesions, fibro-atelectatic areas in various segments. The spirometric functional examination confirmed in these children the presence of restrictive and obstructive disorders of moderate and severe degree. Conclusion. Disorders of mucociliary clearance in children with ciliary dyskinesia due to frequent respiratory infections lead to chronic rhinosinusal and pulmonary processes with the formation of bronchiectasis, fibroelectasis.Introducere. Dischinezia ciliară primară este o boală congenital rară, caracterizată prin funcția ciliară defect a epiteliocitelor tractului respirator, care duce la afectarea clearance-ului mucociliar și contribuie la unele infecții recurente și cronice ale căilor respiratorii superioare și inferioare. Scopul lucrării. Elucidarea semnelor clinice și a criteriilor explorative ale dischineziei ciliare la copii. Material și metode. Sunt prezentate 3 cazuri de DCP, confirmate în Clinica Pneumologie a Institutului Mamei și Copilului. Pacienții au fost investigați prin ECG, radiografie pulmonară, computer tomografie (CT) pulmonară, testul cu zaharină. Dintre acești copii cu DCP, doi prezintă sindromul Kartagener (sinuzită, bronșiectazii și situs inversus). Rezultate. Antecedentele morbide pun în evidență persistența tusei umede cu expectorații mucopurulente, voce nazonată și respirație nazală dificilă. La 2 pacienți explorările imagistice au confirmat situs inversus complex. Radiografia sinusurilor paranazale a depistat, la toți copiii din studiu, semne de pansinuzită. Cercetările imagistice prin CT pulmonară au evidențiat semne caracteristice unor procese bronhopulmonare cronice: bronșiectazii varicoase și sacciforme, bronșiectazii tracționale, aderențe pleuropulmonare, arii fibro-atelectatice în diverse segmente. Examenul funcțional spirometric a confirmat prezența dereglărilor restrictive și obstructive de grad moderat și sever. Concluzii. Dereglările clearanceului mucociliar la copiii, cu dischinezie ciliară prin infecții respiratorii frecvente, conduc la procese cronice rinosinusale și pulmonare, cu formarea bronșiectaziilor şi fibro-atelectaziilor

Constatări radiologice ale aspirației de corp străin în căile respiratorii la copii

Background. Foreign body (FB) aspiration is one of the leading causes of childhood morbidity and mortality among infants and toddler age groups. X-rays are included in the diagnostic algorithm and provide important data for therapeutic solutions in foreign body aspirations in the airways. Objective of the study. In this study, we aimed to evaluate the radiological details, types, and localization in patients with foreign body aspiration. Material and Methods. We conducted a retrospective analysis of hospital case records of children who were admitted to the Pneumology Clinic between 2011-2020, with foreign body aspiration. The radiological examination and rigid bronchoscopy was performed on all children. Results. The study included 158 patients. The diagnosis was confirmed by bronchoscopy in 156 children, and 2 children expelled the FB during a coughing fit before the procedure. Indirect radiological signs suggestive of the presence of a foreign body in the respiratory tract were found in 55.8% (95% CI 47.6-63.7), including atelectasis - 25%, localized emphysema - 48.1%, mediastinal deviation - 30%. In most cases, there were pulmonary complications such as pneumonia (76.9%). At the same time, in 8.3% of cases the radiography was normal. Organic foreign bodies predominated - 96.8%, and the location was mainly in the right main bronchus. Conclusion. Although indirect signs such as atelectasis, localized emphysema, and mediastinal deviation are suggestive of foreign body aspiration, a normal x-ray does not exclude diagnosis.Introducere. Aspirația de corp străin (CS) este una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate în copilărie în rândul sugarilor și copiilor mici. Explorările radioimagistice sunt incluse în algoritmul diagnostic și oferă date importante pentru soluții terapeutice în cazul aspirației de corp străin în căile respiratorii. Scopul lucrării. În acest studiu, ne-am propus să evaluăm manifestările radiologice, tipurile și localizarea corpilor străini la pacienții cu aspirație de corp străin. Material și Metode. S-a efectuat o analiză retrospectivă a fișelor de observație ale copiilor care au fost internați în Secția de Pneumologie în perioada 2011-2020, cu diagnosticul de aspirație de corp străin. Examenul radiologic și bronhoscopia rigidă s-a efectuat tuturor copiilor. Rezultate. Studiul a inclus 158 de pacienți. Diagnosticul a fost confirmat prin bronhoscopie la 156 copii, iar 2 copii au expulzat CS în timpul unui acces de tuse, înainte de procedură. Semne radiologice indirecte sugestive pentru prezența unui CS în căile respiratorii s-au evidențiat la 55,8% (IC 95% 47,6-63,7), printre care atelectazie - 25%, emfizem localizat - 48,1%, deplasarea mediastinului - 30%. În majoritatea cazurilor s-au atestat complicații pulmonare de tip pneumonie (76,9%). Totodată, în 8,3% cazuri radiografia a fost normală. Au predominat corpii străini organici – 96,8%, iar localizarea a fost preponderent în bronhia principală dreaptă. Concluzii. Deși semnele indirecte ca atelectazia, hiperinflația localizată, deplasarea mediastinului sunt sugestive pentru aspirația de corp străin, o radiografie normală nu exclude diagnosticul

Particularitățile manifestărilor respiratorii ale infecției COVID-19 la copii

Introduction. COVID-19 infection is common in the pediatric population, presenting a variety of respiratory manifestations and complications. Material and methods. The study involved 64 children from the COVID-19 section, Institute of Mother and Child, with an average age of 2.04±0.4 years (variations 1 day-17 years), divided into 5 age groups: 0-1 month, 1-12 months, 1-3 years, 3-7 years, >7 years. The methodology of the study is directed to the assess the significance of clinical manifestations in the COVID-19 infection episode. Results. As a result of 21 cases, this study discovered a higher frequency of the disease in infants. The nosological expression of the infection was dominated by pneumonia and unique cases of infection in four children with upper respiratory infections. Eleven children showed severe evolution, the moderate form being the dominant one. An almost constant feature in children in the study was a febrile syndrome, which in 31 cases was > 38.0oC. Every second child showed catarrhal respiratory signs, cough, and cyanosis in 66.1% of the children, chest circulation in 32.1% of the cases, wheezing in 6 children. COVID-19 infection in hospitalized children resulted in respiratory complications in 81.3% of cases and toxic infections – 23.4%. Conclusions. Analyzing the age structure of children with COVID-19 infection, a higher frequency of the disease was found in infants. In hospitalized children with SARS-CoV-2 infection, the disease manifests primarily in a moderate form (70 .3%). Despite the predominance of moderate forms of the disease, children are susceptible to develop the complications and severe forms of the SARS-CoV-2 infection.Introducere. Infecția COVID-19 este frecventă la populația pediatrică, prezentând o varietate de manifestări respiratorii și evoluând cu multiple complicații.Material și metode. În studiu au fost implicaţi 64 de copii din secția COVID-19, a IMSP Institutul Mamei şi Copilului, cu vârsta medie de 2,04±0,4 ani (variații de la 1 zi la 17 ani), repartizați în 5 categorii de vârstă: 0-1 lună, 1-12 luni, 1-3 ani, 3-7 ani, >7 ani. Metodologia studiului a urmărit aprecierea semnificației manifestărilor clinice la episodul de infecție COVID-19. Rezultate. Studiul a constatat o frecvență mai mare a bolii la sugari – 21 copii. Expresia nosologică a infecției a fost dominată de pneumonie și, în cazuri unice (4 copii), infecții respiratorii superioare. Evoluție severă au prezentat 11 copii, forma moderată fiind dominantă. Un semn aproape constant la copiii din studiu a fost sindromul febril, care în 31 cazuri era >38.0°C Fiecare al doilea copil prezenta semne catarale respiratorii, tusea și cianoza la 66,1% dintre copii, tirajul toracic în 32,1% de cazuri şi wheezing-ul la 6 copii. Infecția COVID-19 la copiii spitalizați s-a soldat cu complicații respiratorii în 81,3% dintre copii și toxiinfecțioase – 23,4% de cazuri. Concluzii. Analizând structura de vârstă a copiilor cu infecție COVID-19, s-a constatat o frecvență mai mare a bolii la sugari. La copiii internați cu infecție SARS-CoV-2, boala se manifestă în primul rând într-o formă moderată (70,3%). În pofida predominanței formelor moderate ale bolii, copiii sunt susceptibili de a dezvolta complicații și forme severe de infecție cu SARS-CoV-2

Особенности бронхолегочного поражения у детей с инфекцией COVID-19

Introduction: The respiratory system in children is the most affected and vulnerable in the COVID-19 infection. The clinical spectrum of COVID-19 ranges from asymptomatic infection with mild respiratory tract symptoms to severe pneumonia with acute respiratory distress syndrome and multiorgan dysfunction Aim: Evaluation of the characteristics of bronchopulmonary involvement in children with COVID-19 infection. Material and methods: The article is a prospective study of clinical manifestations in 65 children admitted to the Department of Infectious Diseases COVID-19 of the Institute of Mother and Child, divided into 5 age groups. Research data were statistically processed using Microsoft Excel 2016 and Epi Info. Results: The higher frequency of SARS-COV-2 infection was found in children up to one year. The clinical picture is characterized by such manifestations from the respiratory system as cough, shortness of breath and cyanosis, the latter is typical for newborns. Every second child has catarrhal respiratory phenomena (50%), cough and cyanosis in 66.1% of cases of COVID-19 infection. Conclusions: Children suffer from the disease with a predominance of moderate forms, in 60% of cases. The clinical picture of COVID-19 infection is dominated by respiratory manifestations.Введение: Дыхательная система у детей является наиболее пораженной и уязвимой при инфекции COVID-19. Клинический спектр COVID-19 варьируется от бессимптомной инфекции с легкими симптомами респираторного тракта до тяжелой пневмонии с острым респираторным дистресс-синдромом и полиорганной дисфункцией. Цель: Оценка особенностей бронхолегочного поражения у детей с инфекцией COVID-19. Материал и методы: Статья представляет собой проспективное исследование клинических проявлений у 65 детей, госпитализированных в отделение инфекционных заболеваний COVID-19 Института матери и ребенка, распределенных по 5 группам по возрасту. Данные исследований статистически обработаны с использованием программ Microsoft Excel 2016 и Epi Info. Результаты: Более высокая частота инфекции SARS-COV-2 выявлена у детей до года. Клиническая картина характеризуется такими проявлениями со стороны дыхательной системы, как кашель, одышка, тираж и цианоз, последний характерен для новорожденных. У каждого второго ребенка отмечаются катаральные респираторные явления (50%), кашель и цианоз у 66,1% детей, тираж груди в 32,1% случаев заражения COVID-19. Выводы: Дети переносит заболевание с преобладанием среднетяжелых форм, в 60% случаев. В клинической картине COVID-19 инфекции преобладают респираторные проявления

RADIOLOGICAL FINDINGS OF FOREIGN BODY ASPIRATION INTO THE AIRWAY IN CHILDREN

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Aspirația de corp străin (CS) este una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate în copilărie în rândul sugarilor și copiilor mici. Explorările radioimagistice sunt incluse în algoritmul diagnostic și oferă date importante pentru soluții terapeutice în cazul aspirației de corp străin în căile respiratorii. Scopul lucrării. În acest studiu, ne-am propus să evaluăm manifestările radiologice, tipurile și localizarea corpilor străini la pacienții cu aspirație de corp străin. Material și Metode. S-a efectuat o analiză retrospectivă a fișelor de observație ale copiilor care au fost internați în Secția de Pneumologie în perioada 2011-2020, cu diagnosticul de aspirație de corp străin. Examenul radiologic și bronhoscopia rigidă s-a efectuat tuturor copiilor. Rezultate. Studiul a inclus 158 de pacienți. Diagnosticul a fost confirmat prin bronhoscopie la 156 copii, iar 2 copii au expulzat CS în timpul unui acces de tuse, înainte de procedură. Semne radiologice indirecte sugestive pentru prezența unui CS în căile respiratorii s-au evidențiat la 55,8% (IC 95% 47,6-63,7), printre care atelectazie - 25%, emfizem localizat - 48,1%, deplasarea mediastinului - 30%. În majoritatea cazurilor s-au atestat complicații pulmonare de tip pneumonie (76,9%). Totodată, în 8,3% cazuri radiografia a fost normală. Au predominat corpii străini organici – 96,8%, iar localizarea a fost preponderent în bronhia principală dreaptă. Concluzii. Deși semnele indirecte ca atelectazia, hiperinflația localizată, deplasarea mediastinului sunt sugestive pentru aspirația de corp străin, o radiografie normală nu exclude diagnosticul.Background. Foreign body (FB) aspiration is one of the leading causes of childhood morbidity and mortality among infants and toddler age groups. X-rays are included in the diagnostic algorithm and provide important data for therapeutic solutions in foreign body aspirations in the airways. Objective of the study. In this study, we aimed to evaluate the radiological details, types, and localization in patients with foreign body aspiration. Material and Methods. We conducted a retrospective analysis of hospital case records of children who were admitted to the Pneumology Clinic between 2011-2020, with foreign body aspiration. The radiological examination and rigid bronchoscopy was performed on all children. Results. The study included 158 patients. The diagnosis was confirmed by bronchoscopy in 156 children, and 2 children expelled the FB during a coughing fit before the procedure. Indirect radiological signs suggestive of the presence of a foreign body in the respiratory tract were found in 55.8% (95% CI 47.6-63.7), including atelectasis - 25%, localized emphysema - 48.1%, mediastinal deviation - 30%. In most cases, there were pulmonary complications such as pneumonia (76.9%). At the same time, in 8.3% of cases the radiography was normal. Organic foreign bodies predominated - 96.8%, and the location was mainly in the right main bronchus. Conclusion. Although indirect signs such as atelectasis, localized emphysema, and mediastinal deviation are suggestive of foreign body aspiration, a normal x-ray does not exclude diagnosis

Afectarea pulmonară în infecția COVID-19 la copiii spitalizați

Background. Coronavirus disease 2019 in children has been a major problem in the evolutionary stages of the global pandemic due to the variety and severity of bronchopulmonary damage. The WHO suggests use of chest radioimaging to confirm bronchopulmonary lesions in COVID-19 in patients who already have suggestive clinical and laboratory data. Objective pf the study. Study of lung damage by radiological imaging examination in children with COVID-19 infection hospitalized at the Institute of Mother and Child (IMC). Material and Methods. The prospective clinical trial evaluated pulmonary radiological changes in 968 children with COVID-19 moderate form in IMC (2021-2022). Patients were evaluated by postero-anterior incidence chest x-ray with the portable MobileArt X-Ray System MUX-10. Statistical data was processed by Epi Info 7.2, Microsoft Excel. Results. Pulmonary radiographic imaging in children with SARS-CoV-2 infection found interstitial changes in „ground glass” in 52.8%: 95% CI 47-58.5. Pulmonary condensation opacities in 16.7%: 95% CI 12.8-21.5 confirmed pneumonia of bacterial etiology associated with COVID-19 infection. Acute bronchitis in hospitalized children was confirmed in 20.3%: 95% CI 16-25.4, and obstructive bronchitis characterized by imaging phenomena of hyperinflation in 12.6%: 95% CI 8.3-18 cases. Young age children and infants had a thymus hyperplasia in 21.6%: 95% CI 17.2-26.8 cases. Conclusions. Lung damage caused by COVID-19 infection in children is mainly characterized by changes with interstitial inflammation that are confirmed by Chest X-ray.Introducere. Infecția COVID-19 la copii a prezentat o problemă majoră la etapele evolutive ale pandemiei la nivel mondial prin varietatea și severitatea afectării bronhopulmonare. OMS sugerează utilizarea radioimagisticii toracice pentru confirmarea leziunilor bronhopulmonare în infecția COVID-19 la pacienții care deja au date clinice și de laborator sugestive. Scopul lucrării. Studierea afectării pulmonare prin examen imagistic radiologic la copiii cu infecția COVID-19 spitalizați la Institutul Mamei și Copilului (IMC). Material și Metode. În studiul clinic prospectiv au fost evaluate modificările radiologice pulmonare la 968 copii cu COVID-19 cu forma medie la IMC (2021-2022). Pacienții au fost evaluați prin radiografia cutiei toracice în incidență postero-anterioară, cu aparatul portabil MobileArt X-Ray System MUX-10. Datele statistice au fost procesate prin Epi Info 7.2, Microsoft Excel. Rezultate. Examenul radioimagistic pulmonar la copiii cu infecția SARS-CoV-2 a constatat modificări interstițiale de tip „sticlă mată” în 52,8%: 95%CI 47-58,5. Opacitățile de condensare pulmonară în 16,7%: 95%CI 12,8-21,5 au confirmat pneumoniile de etiologie bacteriană asociate infecției COVID-19. Bronșită acută la copiii internați a fost confirmată în 20,3%: 95%CI 16-25,4, iar bronșita obstructivă caracterizată prin fenomene imagistice de hiperinflație în 12,6%: 95%CI 8,3-18 cazuri. Copiii de vârstă mică și sugarii au prezentat o hiperplazie a timusului în 21,6%: 95%CI 17,2-26,8 cazuri. Concluzii. Afectarea pulmonară în infecția COVID-19 la copii se caracterizează preponderent prin modificări cu caracter de inflamație interstițială care sunt confirmate prin investigații radioimagistice ale toracelui