Antiviral and immunomodulatory treatment (local and general) of the cervix in HPV infections

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Infecția genitală cu Human Papilloma virus (HPV) este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală din lume. În pofida faptului că este aproape complet prevenibil prin vaccinare și screening, cancerul de col uterin rămâne a fi a patra cea mai frecventă patologie care afectează femeile din întreaga lume. Scopul lucrării. Implementarea metodelor de tratament antiviral și imunomodulator (local și general) în infecțiile cu HPV ale colului uterin. Material și metode. Lotul de studiu l-au constituit 224 de paciente cu LSIL și HSIL al colului uterin, internate în Secția Ginecologie a Institutul Oncologic, în perioada anilor 2019-2023. Diagnosticul a fost confirmat prin HPV-testare, examen citopatologic și fragmente tisulare biopsice, prelevate de la nivelul colului uterin. Rezultate. Pentru LSIL (ASCUS, CINI) cu prezența virusului HPV s-a aplicat tratament conservativ, local și general, în 95 cazuri. Pentru HSIL (CIN2, CIN3) s-a recurs la asocierea tratamentului chirurgical cu cel conservativ antiviral și imunomodulator, local și general, în 129 cazuri. Evaluarea la 6 luni post-tratament a PAP-testului a relevat lipsa modificărilor la nivel de col uterin la 212 paciente (93,81%), iar efectuarea testului de genotipare a HPV-ului - la 177 de paciente, la 1 an după tratament fiind depistată prezența virusului HPV în 5 cazuri, ceea ce constituie 2,82 %. Concluzii. Rezultatele obținute au relevat importanța administrării tratamentului antiviral și imunomodulator în stările precanceroase ale colului uterin. Astfel, la 6 luni și, respectiv, la un an după inițierea tratamentului se înregistrează rezultate citologice și ale virusului HPV negative.Background. Genital infection with the Human Papilloma virus (HPV) is the most common sexually transmitted disease in the world. Despite the fact that it is almost completely preventable through vaccination and screening, cervical cancer remains the fourth most common pathology affecting women worldwide. The purpose of the work. Implementation of antiviral and immunomodulatory treatment methods (local and general) in HPV infections of the cervix. Material and methods. The study group consisted of 224 patients with LSIL and HSIL of the cervix, hospitalized in the Gynecology Department of the Oncological Institute, during the years 2019-2023. The diagnosis was confirmed by HPV-testing, cytopathological examination and biopsy of tissue fragments, taken from the cervix. Results. For LSIL (ASCUS, CINI) with the presence of the HPV virus, conservative, local, and general treatment was applied in 95 cases. For HSIL (CIN2, CIN3) the association of surgical treatment with conservative antiviral and immunomodulatory, local and general treatment, was resorted to in 129 cases. The assessment 6 months post-treatment of the PAP-test revealed the lack of changes at the level of the cervix in 212 patients (93.81%), and the HPV genotyping test in 177 patients, 1 year after treatment revealed the presence of the HPV virus in 5 cases (2.82%). Conclusions. The obtained results revealed the importance of administering antiviral and immunomodulatory treatment in precancerous conditions of the cervix. Thus, 6 months and 1 year after initiation of treatment, respectively, negative cytological and HPV virus results are recorded

Noi abordări în tratamentul leziunilor intraepiteliale de grad sporit ale colului uterin

Background. In 2018, according to the latest GLOBOKAN data, 527,600 new cases of cervical cancer patients and 265,700 deaths were diagnosed worldwide. The most important risk factor is HPV infection. Treatment of HSIL lesions of the cervix associated with HPV may delay or prevent progression to cervical cancer. Objective of the study. The aim of this study is to evaluate surgical, antiviral and immunomodulatory treatment in patients with HSIL of the cervix. Material and Methods. This is a prospective study of 26 patients with high-grade intraepithelial lesions of cervical malignancy (CIN II, CIN III, CIS) treated surgically, antivirally and immunomodulatory during the years 2017-2020 in IMSP Oncological Institute of the Republic of Moldova. Results. Case reports of patients which have been analysed ranged from 23 to 48 years old. The average age of the examined patients was 33 years. Patients with HSIL were treated surgically with LLETZ (89%) and total hysterectomy (11%). The postoperative histological result was CIN II-33%, CIN III-56% and CIS-11%. Antiviral therapy was administered to 28% of patients, antiviral and immunomodulatory therapy was administered to 88%, and 12% of patients did not receive any treatment. All patients were monitored by liquid-based cytology + HPV genotyping at 6 months, 88.46% were determined NILM with negative HPV, 11.54%- were determined LSIL + HPV positive insignificant load. Conclusion. The treatment of high-grade neoplasms of the cervix is combined surgically, antiviral and immunomodulatory. At follow-up the cytology was NILM and HPV negative in 88.46% of patients, thus decreasing the risk of recurrence of the disease and a subsequent transformation to cervical carcinoma. Introducere. Conform datelor GLOBOKAN din 2018, pe glob au fost diagnosticate 527600 cazuri noi și 265700 decese provocate de cancerul de col uterin. Factorul de risc major este infecţia cu HPV. Tratamentul leziunilor HSIL de col uterin, asociate cu HPV, pot întârzia sau preveni progresia spre cancer cervical. Scopul lucrării. Evaluarea tratamentului chirurgical, antiviral și imunomodulator la pacientele cu HSIL colului uterin. Material și Metode. Este un studiu prospectiv a 26 paciente cu HSIL ale colului uterin (CIN II, CIN III, Ca is), tratate chirurgical, antiviral și imunomodulator, pe parcursul anilor 2017-2020 în IMSP Institutul Oncologic din Republica Moldova. Rezultate. Vârsta pacientelor a fost de la 23 la 48 ani, vârsta medie- 33 ani. Pacientele cu HSIL au fost tratate chirurgical prin LEETZ (89%) şi prin histerectomie totală (11%). Rezultatele histologice postoperatorii au determinat CIN II- 33%, CIN III- 56% și CIS- 11%. La 28% dintre paciente s-a administrat tratament antiviral şi la 88%- tratament antiviral și imunomodulator, la 12% paciente tratament antiviral nu a fost administrat. Toate pacientele au fost monitorizate cu colectarea citologiei în mediul lichid+ HPV genotipare la 6 luni. Rezultatele au demonstrat că la 88,46% s-a determinat NILM cu HPV negativ, la 11,54% s-a determinat LSIL+ HPV pozitiv încărcătura sumară neînsemnată. Concluzii. Tratamentul neoplaziilor de grad înalt al colului uterin este combinat chirurgical, antiviral şi imunomodulator. La follow-up citologia a fost NILM şi HPV negativ prezentă la 88,46% dintre paciente, astfel scade riscul de recidivă a bolii şi o ulterioară transformare spre carcinomul cervical

Tratamentul chirurgical de tip conservativ al tumorilor ovariene borderline

Background. Borderline ovarian tumors represent 10-20% of all epithelial ovarian tumors, frequently diagnosed in the early stages in women of reproductive age - 1/3 of patients are under 40 years of age, and infertility problems are frequently observed among patients. Objective of the study. To evaluate conservative surgical treatment in patients with borderline ovarian tumors. Material and Methods. This is a prospective study of 30 patients with borderline ovarian tumors treated surgicallyradical and conservative treatment, with or without adjuvant treatment, during the years 2017-2020 in IMSP Oncological Institute of the Republic of Moldova. Results. Case reports of patients which have been analysed ranged from 18 to 65 years old, the average age- 42,2 years; fertile patients- 70%, in menopause- 20%, virgins- 10%. Patients were treated only surgically in 73.33% of cases and combined in 26.66%. The chosen access path was laparatomy in 83.33% and laparoscopic in 16.66%. Conservative treatment (uni- and bilateral cystectomy, unilateral anectomy with resection of the omentum) was performed in 26.6% - all patients were under 35 years, the remaining 73.33% underwent radical treatment (sub- or total hysterectomy, with or without uni/bilateral annexectomy, with or without resection of the omentum, appendectomy)- in patients of all ages Conclusion. The treatment depends on the age of the patient - with the maintenance of the reproductive function of the nulliparous woman or with the age up to 35 years. The recurrence rate is higher after conservative surgical treatment than radical, but the survival rate is unchanged, because the recurrence are the same, borderline. Introducere. Tumorile ovariene borderline reprezintă 10-20% dintre toate tumorile ovariene epiteliale, frecvent diagnosticate în stadiile incipiente la femeile de vârstă reproductivă- 1/3 cazuri dintre paciente au sub 40 ani, iar în rândul pacientelor se constată des probleme de infertilitate. Scopul lucrării. Evaluarea tratamentului chirurgical de tip conservativ la pacientele cu tumori ovariene borderline. Material și Metode. Este un studiu prospectiv a 30 paciente cu tumori ovariene borderline, tratate chirurgical conservativ și radical, cu sau fără tratament adjuvant, pe parcursul anilor 2017-2020 în IMSP Institutul Oncologic din Republica Moldova. Rezultate. Vârsta pacientelor a fost de 18- 65 ani, vârsta medie- 42,2 ani; paciente în perioada fertilă- 70%, menopauză- 20%, virgine- 10%. Pacientele au fost tratate numai chirurgical în 73,33% cazuri și combinat în 26,66%. Calea de acces aleasă în 83,33%- prin laparotomie și laparoscopic-16,66%. Tratamentul conservativ (chistectomie uni- și bilaterală, anexectomie unilaterală cu rezecția omentului) a fost efectuat la 26,6%- pacientele fiind toate sub 35 ani, în rest la 73,33% s-a administrat tratament radical (histerectomie sub- sau totală, cu sau fără anexectomie uni/bilaterală, cu sau fără rezecția omentului, apendicectomie)- la pacientele din toata marja de vârstă. Concluzii. Tratamentul depinde de vârsta pacientei - cu păstrarea funcției reproductive a femeiei nulipare sau cu vârsta până la 35 ani. Rata de recurență e mai mare după tratamentul chirurgical conservativ decât după cel radical, dar rata de supraviețuire e neschimbată, deoarece recurențele sunt la fel de tip borderline

Plato in Contemporary Medical Ethics: Holism and Care

There is a gap of twenty-four centuries between us and the Greek philosopher Plato. But what he had to say about illness, healing and the human being can be unexpectedly relevant in contemporary medical ethics. We argue that the contemporary principles of autonomy and beneficence can be revisited by means of platonic philosophy. We present an old and consistent idea of care which includes the empowerment of people in choosing the good by means of a virtuous character. We connect this idea to the contemporary notion of autonomy. We also show how a holistic approach was present for a long time in our cultural history. We argue that, despite its almost definitive loss, holism can and should be present in revisiting the principle of beneficence. For both holism and care, we provide samples of philosophical history. We conclude that an autonomous choice should be revisited as a wise choice and that medical beneficence should be reconsidered as holistic

RISK FACTORS IN VULVAR CANCER

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Cancerul vulvar reprezintă o tumoră malignă, ce se dezvoltă din țesutul vulvei, care afectează preponderent femeile aflate în postmenopauză și cuprinde 4% din afecțiunile maligne ginecologice. Cel mai frecvent tip histologic fiind carcinomul cu celule scuamoase (CCS). Scopul lucrării. De a studia factorii predispozanți etiopatogenici în apariția cancerului vulvar pentru un diagnostic precoce. Material și Metode. Studiul a fost bazat pe analiza fișelor medicale a 36 cazuri de cancer vulvar diagnosticat și tratat în secția Ginecologie a Institutului Oncologic din Republica Moldova. Studiul a inclus examinarea anamnezei, preluarea frotiului din zona afectată, biopsia tumorii pentru examenul histopatologic, PCR pentru identificarea ADN viral HPV. Rezultate. Conform rezultatelor studiului, AND-ul viral HPV a fost identificat în 78% cu vârsta între 60-70 de ani. La aceste paciente au fost prezenți și alți factori predispozanți ca: bolile sexual-transmisibile în trecut, obezitate, abuzul de nicotină. În 33% a fost diagnosticat lichenul scleros, un subgrup al tulburărilor epiteliale non-neoplazice vulvare. La majoritatea din aceste paciente s-a depistat boala hipertonică și diabet zaharat. Concluzie. Cancerul vulvar are la bază câteva verigi patogenice principale. Prima și cea mai importantă este infecția cu virusul HPV, care la rândul său provoacă o neoplazie intraepitelială vulvară (VIN). Dereglările endocrine, cardiovasculare și infecțiile specifice contribuie la apariția tulburărilor epiteliale vulvare, care în timp se transformă în hiperplazie a celulelor scuamoase vulvare, ce nu exclude o evoluție spre cancer.Background. Vulvar cancer is a malignant tumor that develops from the tissue of the vulva, which mainly affects postmenopausal women and comprises 4% of gynecological malignancies. The most common histological type is squamous cell carcinoma (CCS). Objective of the study. To study the etiopathogenic predisposing factors in the occurrence of vulvar cancer for an early diagnosis. Material and Methods. The study was based on the analysis of medical records of 36 cases of vulvar cancer diagnosed and treated in the gynecology department of Institute of Oncology of the Republic of Moldova. The study included anamnesis examination, smear collection from the affected area, tumor biopsy for histopathological examination, and PCR for the identification of HPV viral DNA. Results. According to the results of the study, HPV viral DNA was identified in 78% aged 60-70 years. These patients also had other predisposing factors such as past sexually transmitted diseases, obesity, and nicotine abuse. Lichen sclerosus, a subgroup of vulvar non-neoplastic epithelial disorders, was diagnosed in 33%. Most of these patients had hypertonic disease and diabetes. Conclusion. Vulvar cancer is based on several major pathogenic links. The first and most important is HPV infection, which in turn causes vulvar intraepithelial neoplasia (VIN). Endocrine disorders, cardiovascular disorders, and specific infections contribute to the appearance of vulvar epithelial disorders, which over time turn into vulvar squamous cell hyperplasia, which does not rule out a progression to cancer

Factorii de risc în apariția cancerului vulvar

Background. Vulvar cancer is a malignant tumor that develops from the tissue of the vulva, which mainly affects postmenopausal women and comprises 4% of gynecological malignancies. The most common histological type is squamous cell carcinoma (CCS). Objective of the study. To study the etiopathogenic predisposing factors in the occurrence of vulvar cancer for an early diagnosis. Material and Methods. The study was based on the analysis of medical records of 36 cases of vulvar cancer diagnosed and treated in the gynecology department of Institute of Oncology of the Republic of Moldova. The study included anamnesis examination, smear collection from the affected area, tumor biopsy for histopathological examination, and PCR for the identification of HPV viral DNA. Results. According to the results of the study, HPV viral DNA was identified in 78% aged 60-70 years. These patients also had other predisposing factors such as past sexually transmitted diseases, obesity, and nicotine abuse. Lichen sclerosus, a subgroup of vulvar non-neoplastic epithelial disorders, was diagnosed in 33%. Most of these patients had hypertonic disease and diabetes. Conclusion. Vulvar cancer is based on several major pathogenic links. The first and most important is HPV infection, which in turn causes vulvar intraepithelial neoplasia (VIN). Endocrine disorders, cardiovascular disorders, and specific infections contribute to the appearance of vulvar epithelial disorders, which over time turn into vulvar squamous cell hyperplasia, which does not rule out a progression to cancer.Introducere. Cancerul vulvar reprezintă o tumoră malignă, ce se dezvoltă din țesutul vulvei, care afectează preponderent femeile aflate în postmenopauză și cuprinde 4% din afecțiunile maligne ginecologice. Cel mai frecvent tip histologic fiind carcinomul cu celule scuamoase (CCS). Scopul lucrării. De a studia factorii predispozanți etiopatogenici în apariția cancerului vulvar pentru un diagnostic precoce. Material și Metode. Studiul a fost bazat pe analiza fișelor medicale a 36 cazuri de cancer vulvar diagnosticat și tratat în secția Ginecologie a Institutului Oncologic din Republica Moldova. Studiul a inclus examinarea anamnezei, preluarea frotiului din zona afectată, biopsia tumorii pentru examenul histopatologic, PCR pentru identificarea ADN viral HPV. Rezultate. Conform rezultatelor studiului, AND-ul viral HPV a fost identificat în 78% cu vârsta între 60-70 de ani. La aceste paciente au fost prezenți și alți factori predispozanți ca: bolile sexual-transmisibile în trecut, obezitate, abuzul de nicotină. În 33% a fost diagnosticat lichenul scleros, un subgrup al tulburărilor epiteliale non-neoplazice vulvare. La majoritatea din aceste paciente s-a depistat boala hipertonică și diabet zaharat. Concluzie. Cancerul vulvar are la bază câteva verigi patogenice principale. Prima și cea mai importantă este infecția cu virusul HPV, care la rândul său provoacă o neoplazie intraepitelială vulvară (VIN). Dereglările endocrine, cardiovasculare și infecțiile specifice contribuie la apariția tulburărilor epiteliale vulvare, care în timp se transformă în hiperplazie a celulelor scuamoase vulvare, ce nu exclude o evoluție spre cancer

Особенности диагностики и лечения муцинозных опухолей яичников

 Introduction: Ovarian tumors occupy a special place in gynecological pathology due to their great diversity, diagnostic difficulties, specifying their evolutionary nature, establishing the prognosis and treatment. Ovarian mucinous tumors are a group of rare formations, with a cell of as yet undefined origin, but with an apparent progression from benign to borderline and carcinoma. The treatment of a benign ovarian tumor is surgical. Material and methods. The research in question was performed on a group of 50 patients, who were treated in the gynecology department of the IMSP Oncological Institute of the Republic of Moldova, with the diagnosis of mucinous ovarian tumors. Results. The study analyzed data on the diagnosis and treatment of mucinous ovarian tumors. The clinical diagnosis showed a unilateral ovarian involvement in 41 cases (82%) compared to the bilateral one registered in 9 patients (18%). All tumors were large and irregularly shaped. In the case of laboratory diagnosis in assessing the benign or malignant tumor potential, the tumor marker CA-125 was performed, in 41 patients the index was within the norm range from 0-35U / ml and only in 9 cases were there insignificant increases of 50-100U / ml. Ultrasonographic diagnosis is an important method in detecting mucinous ovarian tumors. The treatment of patients is surgical and, depending on the appearance of the tumor intraoperatively and age, they had a radical or less radical character. Conclusions. The most common clinical signs were fullness in the pelvis, dysuria, pain in the lumbar or sacral region. As usual, the mucous ovarian tumors are large. The CA-125 tumor marker was in most cases within the normal range. Imaging investigations are informative and some of them applied to all patients in the study. Endoscopic diagnostic methods are less informative in mucinous ovarian tumors due to bulky formations and the risk of effusion of the mucin into the abdominal cavityIntroducere. Tumorile ovariene ocupă un loc aparte în patologia ginecologică prin marea lor diversitate, prin dificultățile de diagnostic, precizarea caracterului lor evolutiv, stabilirea prognosticului și a tratamentului. Tumorile mucinoase ovariene reprezintă un grup de formațiuni rare, cu o celulă de origine încă nedefinită, dar cu o progresie aparentă de la benignă la limită și la carcinom. Tratamentul unei tumori ovariene benigne este chirurgical. Material și metode. Cercetarea în cauză a fost efectuată pe un lot de 50 paciente, care au fost tratate în secția Ginecologie a IMSP Institutul Oncologic din Republica Moldova, cu diagnosticul de tumori ovariene mucinoase. Rezultate. În studiu au fost analizate date referitoare la diagnosticul și tratamentul tumorilor ovariene mucinoase. Diagnosticul clinic a evidențiat o afectare ovariană unilaterală în 41 de cazuri (82%) față de cea bilaterală înregistrată la 9 paciente (18%). Toate tumorile au fost de dimensiuni mari și cu forme neregulate. În cazul diagnosticului de laborator în aprecierea potențialului tumoral de tip benign sau malign s-a efectuat markerul tumoral CA-125, la 41 paciente indicele a fost în limitele normei de la 0-35U/ml și numai în 9 cazuri s-au evidențiat majorări nesemnificative de la 50-100U/ml. Diagnosticul ultrasonografic este o metodă importantă în depistarea tumorilor ovariene mucinoase. Tratamentul pacientelor este chirurgical și, în dependență de aspectul tumorii intraoperator și vârstă, au avut un caracter radical sau mai puțin radical. Concluzii. Cele mai frecvente semne clinice apărute au fost senzație de plenitudine în pelvis, disurie, dureri în regiunea lombară sau sacrală. Ca de obicei tumorile ovariene mucinoase sunt de dimensiuni mari. Markerul tumoral CA-125 în majoritatea cazurilor a fost în limitele normei. Investigațiile imagistice sunt informative și unele din ele aplicate la toate pacientele din studiu. Metodele endoscopice de diagnostic sunt mai puțin informative în tumorile ovariene mucinoase din cauza formațiunilor voluminoase și riscului de revărsare în cavitatea abdominală a mucinei. Tratamentul tumorilor ovariene mucinoase este exclusiv chirurgical unde vârsta a dictat volumul operatorВведение. Опухоли яичников занимают особое место в гинекологической патологии из-за их большого разнообразия, трудностей диагностики, уточнения их эволюционного характера, установления прогноза и лечения. Муцинозные опухоли яичников представляют собой группу редких образований с клетками, происхождение которых еще не определено, но с очевидным прогрессированием от доброкачественных к пограничным и карциномам. Лечение доброкачественной опухоли яичника хирургическое. Материал и методы. Данное исследование проводилось на группе из 50 пациентов, которые лечились в гинекологическом отделении Института онкологии IMSP Республики Молдова, с диагнозом муцинозные опухоли яичников. Результаты. В исследовании проанализированы данные по диагностике и лечению муцинозных опухолей яичников. При клиническом диагнозе выявлено что одностороннее поражение яичников чаще в 41 случае, что составило 82% по сравнению с двусторонним поражением у 9 пациентами в 18%. Все опухоли большие и неправильной формы. В случае лабораторной диагностики при оценке возможности доброкачественной или злокачественной опухоли онкомаркер СА-125 был в пределах нормы от 0-35 Ед / мл у 41 пациенток (82%), и только в 9 случаях был повышен с 50 -100 Ед/мл. УЗИ диагностика важный метод выявления муцинозных опухолей яичников. Лечение больных хирургическое и в зависимости от возраста и опухоли во время операции решается вопрос об радикальности. Выводы. Наиболее частыми клиническими признаками были ощущение полноты в тазу, дизурия, боли в поясничной или крестцовой области. Как правило, муцинозные опухоли яичников имеют большие размеры. Онкомаркер СА-125 в большинстве случаев был в пределах нормы. Рентгенологические исследования информативны, и некоторые из них применимы ко всем пациентам в исследовании. Эндоскопические методы диагностики менее информативны при муцинозных опухолях яичников из-за объемных образований и риска попадания муцина в брюшную полость. Лечение муцинозных опухолей яичников является исключительно хирургическим и возраст имеет значение в определение объема операци

New approaches in the treatment of high-grade intraepithelial lesions of the cervix

State University of Medicine and Pharmacy „Nicolae Testemiţanu”, Department of Oncology, Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction. In 2018, according to the latest GLOBOKAN data, 527,600 new cases of cervical cancer patients and 265,700 deaths were diagnosed worldwide. The most important risk factor is HPV infection. Treatment of HSIL lesions of the cervix associated with HPV may delay or prevent progression to cervical cancer. Purpose. The aim of this study is to evaluate surgical, antiviral and immunomodulatory treatment in patients with HSIL of the cervix. Material and methods. This is a prospective study of 26 patients with high-grade intraepithelial lesions of cervical malignancy (CIN II, CIN III, CIS) treated surgically, antivirally and immunomodulatory during the years 2017-2020 in IMSP Oncological Institute of the Republic of Moldova. Results. Case reports of patients which have been analysed ranged from 23 to 48 years old. The average age of the examined patients was 33 years. Patients with HSIL were treated surgically with LLETZ (89%) and total hysterectomy (11%). The postoperative histological result was CIN II-33%, CIN III-56% and CIS-11%. Antiviral therapy was administered to 28% of patients, antiviral and immunomodulatory therapy was administered to 88%, and 12% of patients did not receive any treatment. All patients were monitored by liquid-based cytology + HPV genotyping at 6 months, 88.46% were determined NILM with negative HPV, 11.54%- were determined LSIL + HPV positive insignicant load. Conclusions. The treatment of high-grade neoplasms of the cervix is combined surgically, antiviral and immunomodulatory. At follow-up the cytology was NILM and HPV negative in 88.46% of patients, thus decreasing the risk of recurrence of the disease and a subsequent transformation to cervical carcinoma

Aspectele tratamentului starilor precanceroase ale endometrului

În articolul dat sunt prezentate date cu privire la aspectele clinico-morfologice şi importanţa acestora în conduita terapeutică a stărilor precanceroase ale endometrului. Evaluarea metodelor de diagnostic şi tratament aplicate pacientelor provenite din secțiile ginecologice Nr. 1 și Nr. 2 a IMSP Institutul Oncologic din Republica Moldova, pe perioada anilor 2009 – 2014, care în fi nal au fost diagnosticate cu hiperplazie endometrială

Диагностика и лечение рака нижней губы в амбулаторных условиях.

The diagnosis and treatment of inferior lip cancer in ambulatory conditionsÎn urma cercetărilor pacienților cu cancer a buzei inferioare local răspândit au fost cercetați 432 de pacienți prin metoda criogenă. Vârsta cea mai vulnerabilă s-a determinat la bolnavii din decada a 5 și a 6. Bărbații au fost diagnosticați în 87% și femei în 31%. Nu a fost înregistrat cu recidive locale după radioterapie în cancer al buzei inferioare în st. I, în stadiul II au fost înregistrați 1 pacient cu recidivă loco-regională, în st. III s-au înregistrat 8 pacienți. Prin metoda criogenă au fost trataţi 432 pacienţi cu cancer al buzei inferioare. S-a constatat, că metoda asigură un efect bun cosmetic şi funcţional la majoritatea pacienților. Rezultatele obţinute de noi ne permit să recomandăm utilizarea acestei metode și în condițiile de ambulatoriu, respectând indicațiile şi cerințele către metodologieДиагностика и лечение рака нижней губы в амбулаторных условиях