Updates in the management of pleural effusion

Scopul lucrării. Revărsatul pleural este o problemă medicală frecventă și se poate datora multor boli de bază. Diagnosticul diferențiat este deseori o provocare dar este esențială, deoarece tratamentul și prognosticul depind în mare măsură de cauza acestuia. Materiale și metode. Analiza de ansamblu a celor mai recente progrese în diagnosticul și tratamentul revărsatului pleural utilizând atât diferite motoare de căutare cât și experiența personală a autorilor. Rezultate. Cauzele cele mai frecvente sunt: insuficiența cardiacă congestivă, cancerul, pneumonia, TBC sau de o etiologie necunoscută. Puncția lichidului pleural permite diferențierea unui transudat de un exsudat conform criteriilor Light, se mai recomanda efectuare testelor: proteina totală, lactat dehidrogenază (LDH), adenozindeaminaza (ADA), formula leucocitară, examen citologic). Când apare un revărsat pleural în contextul pneumoniei, nu trebuie trecută cu vederea dezvoltarea potențială a unui empiem. cea mai frecventă cauză a pleureziei maligne este cancerul pulmonar, urmată de cancerul de sân. Pe lângă tratamentul bolii de bază, tratamentul specific al revărsatului pleural variază de la pleurodeză, la toracocenteză și toracoscopia video-asistată (VTS), până la amplasarea unui cateter pleural permanent. Concluzii. Tratamentul corespunzător poate fi determinat numai după un diagnostic diferențial meticulos. Alegerea tacticii este ghidată de eficacitatea, riscuri, precum și de factorii și preferințele pacientului.Aim of study. Pleural effusion is a common medical problem and can be caused by many underlying diseases. Differential diagnosis is challenging but crucial, as treatment and prognosis depends on its cause. Materials and methods. Overview of the latest advances in the diagnosis and treatment of pleural effusion using both different search engines and the authors' personal experience.Results. The most common causes are: congestive heart failure, cancer, pneumonia, TB or unknown etiology. Liquid obtained from thoracentesis allows the differentiation of a transudate from an exudate according to the Light criteria, it is also recommended to perform the following tests: total protein, lactate dehydrogenase (LDH), adenosinedeaminase (ADA), WBC, cytological examination). When a pleural effusion occurs in pneumonia, the potential development of an empyema should not be overlooked. The most common cause of malignant pleurisy is lung cancer, followed by breast cancer. In addition to treatment of the underlying diseases, specific treatment of pleural effusion ranges from pleurodesis, to thoracocentesis and video-assisted thoracoscopy (VTS), to placement of an indwelling pleural catheter. Conclusions. Appropriate treatment can only be determined after a meticulous differential diagnosis. The choice of tactics is guided by efficacy, risks, as well as patients' individual factors and preferences

EVOLUTION OF DIAGNOSTIC AND TREATMENT METHODS OF GERD. THE EXPERIENCE OF THE SURGERY DEPARTMENT NO.4 IN ANTIREFLUX SUREGRY

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Patologia joncțiunii esogastrice (JEG) reprezintă domeniul de interes interdisciplinar pentru mulți specialiști practicieni (endoscopist, gastroenterolog, chirurg, imagist). Meta-analizele arată prevalența patologiei date în țările occidentale de aproximativ 10-20%, comparativ cu țările asiatice unde aceasta este sub 10%, în America de Nord de 27,8%, în Europa de 25,9%. Scopul lucrării. Analiza retrospectiva a evoluției metodelor de diagnostic și tratament a BRGE. Material și metode. Experiența clinicii noastre reprezintă 20 ani (2002-2021) de activitate în chirurgia antireflux, timp în care au fost realizate 762 intervenții antireflux pentru BRGE și hernii hiatale (HH). Rezultate. Aproximativ 40% din totalul pacienților erau refractari la tratamentul conservativ antireflux, aceste date se corelează cu datele din literatura mondială. La 24,2% de cazuri, simptomele refluxului gastro-esofagian (RGE) a survenit la o luna de la finisarea tratamentului conservativ, iar la 35,8% peste 6 luni. Tipul intervențiilor chirurgicale antireflux în cadrul studiului nostru a fost diferit și dependent de situație: particularități individuale pentru pacient, abordări diferite ale tehnicilor chirurgicale în diferite perioade de timp. În ultimii 10 ani la majoritate pacienților (96,6%), predomină operațiile laparoscopice, comparativ cu anii precedenți, unde rata intervențiilor tradiționale era de până la 20%. Fundoplicatura completă în varianta Nissen-Rossetti a devenit o intervenție de elecție datorita controlului bun al RGE. Concluzii. (1) Diagnosticul precoce a formelor refractare la tratamentul medical necesită direcționarea pacienților către chirurgia laparoscopică antireflux, pentru evitarea complicațiilor severe ale BRGE. (2) Abordul minim invaziv al intervențiilor chirurgicale antireflux, astăzi reprezintă standardul de aur, iar utilizarea unei fundoplicaturi complete asigură o eficacitate înalta a acestor intervenții.Introduction. The pathology of the esogastric junction (EGJ) is an area of interdisciplinary interest for many practitioners (endoscopist, gastroenterologist, surgeon, and imagist). Meta-analyzes show the prevalence of this pathology in Western countries of about 10-20%, compared to Asian countries where it is below 10%, in North America of 27.8% and 25.9% in Europe. Objective. The retrospective analysis of the evolution of diagnostic and treatment methods of GERD. Material and methods. The experience of our department in antireflux surgery represents 20 years (20022021) of activity, during this time 762 antireflux interventions were performed for GERD and hiatal hernias (HH). Results. Approximately 40% of all patients were unwilling to conservative antireflux treatment, and these data are in line with the world literature statistic. Moreover, the symptoms of gastroesophageal reflux disease in 24.2% of cases appeared one month after the end of conservative treatment, and in 35.8% after 6 months. The type of antireflux surgery in this period of activity was different and depended on the situation. Laparoscopic antireflux operations predominate in the majority of patients (96.6%) in the last 10 years, compared to previous years, where the rate of traditional interventions was up to 20%. The complete fundoplication Nissen-Rossetti, due to the good control of GERD, has become the main intervention of choice. Conclusions. (1) Early diagnosis of refractory forms to medical treatment requires referral of patients to laparoscopic antireflux surgery to avoid severe complications of GERD. (2) The minimally invasive approach to antireflux surgery today is the gold standard, and the use of a complete fundoplication ensures high effectiveness of these interventions

Tumori benigne rare esogastrice. Tactica de diagnostic și tratament contemporan

Background. Leiomyomas are rare benign mesenchymal GI tumors, with low malignity rate that are often asymptomatic, casually discovered, but can suddenly result in massive hemorrhage. Esophageal leiomyomas represent 8% of the total esophageal tumors, gastric leiomyomas account for 2,5% of all gastric neoplasms. Objective of the study. Analysis of the efficacy of diagnosis and surgical treatment of patients with esogastric leiomyomas. Material and Methods. In the Surgical department No 4 between 2010-2020 there have been treated 6 patients with benign esogastric tumors, of which 3 – gastric leiomyomas, 2 esophageal, 1 jejunal, that were histopathologically confirmed. Asymptomatic – 2 cases, with epigastric pain – 1 case, with postprandial regurgitation – 2 cases, and one case complicated with gastrointestinal hemorrhage. Results. On one patient traditional laparotomy was performed, videothoracoscopy- 1 patient, videothoracoscopy + conversion to thoracotomy- 1 patient, laparoscopy3 patients. Postoperative evolution for everyone was favorable, with a short stay in hospital for those with laparoscopic approach. Postoperative complications were not detected. Conclusion. Large tumors are more prone to ulcerations, that may result in severe hemorrhage. The surgical approach to each patient is individual. The minimally invasive surgery represents the ˮGold-standardˮ of treatment. Introducere. Leiomioamele sunt tumori mezenchimale benigne rare, cu malignitate joasă, deseori asipmtomatice, descoperite întâmplător, dar care se pot complica brusc cu hemoragii masive. Leiomioamele esofagiene reprezintă 8% din toate tumorile esofagului. Dintre neoplasmele gastrice, leiomiomul reprezintă 2,5%. Scopul lucrării. Analiza eficacității diagnosticului și tratamentului chirurgical al pacienţilor cu leiomiom esogastric. Material și Metode. În cadrul clinicii de chirurgie Nr 4 în perioada de activitate 2010-2020, au fost tratați 6 pacienți cu tumori benigne rare esogastrice dintre care 3 cazuri de leiomiom gastric, 2 esofagiene, 1 jejunal care au fost confirmate histologic. Asimptomatice au fost 2 cazuri, cu dureri epigastrice – 1 caz, cu regurgitații postalimentare – 2 cazuri și un caz complicat cu hemoragie gastrointestinală. Rezultate. Un pacient a suferit tratament chirurgical prin laparotomie, videotoracoscopie – 1 pacient, videotoracoscopie + conversie la toracotomie –1 pacient, laparoscopic – 3 pacienți. Evoluția postoperatorie la toți a decurs favorabil cu o durată scurtă de ședere la cei operați prin abord laparoscopic. Complicații postoperatorii absente. Concluzii. Tumorile de dimensiuni mari sunt mai susceptibile la asocieri de ulcerații ceea ce poate provoca hemoragii masive. Abordul chirurgical în leiomiomul gastric este individualizat. Tratamentul minim invaziv chirurgical reprezintă un „Gold-standardˮ

Evoluția metodelor de diagnostic și tratament în BRGE. Experiența Clinicii de Chirurgie nr.4 în intervențiile chirurgicale antireflux

Introduction. The pathology of the esogastric junction (EGJ) is an area of interdisciplinary interest for many practitioners (endoscopist, gastroenterologist, surgeon, and imagist). Meta-analyzes show the prevalence of this pathology in Western countries of about 10-20%, compared to Asian countries where it is below 10%, in North America of 27.8% and 25.9% in Europe. Objective. The retrospective analysis of the evolution of diagnostic and treatment methods of GERD. Material and methods. The experience of our department in antireflux surgery represents 20 years (2002- 2021) of activity, during this time 762 antireflux interventions were performed for GERD and hiatal hernias (HH). Results. Approximately 40% of all patients were unwilling to conservative antireflux treatment, and these data are in line with the world literature statistic. Moreover, the symptoms of gastroesophageal reflux disease in 24.2% of cases appeared one month after the end of conservative treatment, and in 35.8% after 6 months. The type of antireflux surgery in this period of activity was different and depended on the situation. Laparoscopic antireflux operations predominate in the majority of patients (96.6%) in the last 10 years, compared to previous years, where the rate of traditional interventions was up to 20%. The complete fundoplication Nissen-Rossetti, due to the good control of GERD, has become the main intervention of choice. Conclusions. (1) Early diagnosis of refractory forms to medical treatment requires referral of patients to laparoscopic antireflux surgery to avoid severe complications of GERD. (2) The minimally invasive approach to antireflux surgery today is the gold standard, and the use of a complete fundoplication ensures high effectiveness of these interventions.Introducere. Patologia joncțiunii esogastrice (JEG) reprezintă domeniul de interes interdisciplinar pentru mulți specialiști practicieni (endoscopist, gastroenterolog, chirurg, imagist). Meta-analizele arată prevalența patologiei date în țările occidentale de aproximativ 10-20%, comparativ cu țările asiatice unde aceasta este sub 10%, în America de Nord de 27,8%, în Europa de 25,9%. Scopul lucrării. Analiza retrospectiva a evoluției metodelor de diagnostic și tratament a BRGE. Material și metode. Experiența clinicii noastre reprezintă 20 ani (2002-2021) de activitate în chirurgia antireflux, timp în care au fost realizate 762 intervenții antireflux pentru BRGE și hernii hiatale (HH). Rezultate. Aproximativ 40% din totalul pacienților erau refractari la tratamentul conservativ antireflux, aceste date se corelează cu datele din literatura mondială. La 24,2% de cazuri, simptomele refluxului gastro-esofagian (RGE) a survenit la o luna de la finisarea tratamentului conservativ, iar la 35,8% peste 6 luni. Tipul intervențiilor chirurgicale antireflux în cadrul studiului nostru a fost diferit și dependent de situație: particularități individuale pentru pacient, abordări diferite ale tehnicilor chirurgicale în diferite perioade de timp. În ultimii 10 ani la majoritate pacienților (96,6%), predomină operațiile laparoscopice, comparativ cu anii precedenți, unde rata intervențiilor tradiționale era de până la 20%. Fundoplicatura completă în varianta Nissen-Rossetti a devenit o intervenție de elecție datorita controlului bun al RGE. Concluzii. (1) Diagnosticul precoce a formelor refractare la tratamentul medical necesită direcționarea pacienților către chirurgia laparoscopică antireflux, pentru evitarea complicațiilor severe ale BRGE. (2) Abordul minim invaziv al intervențiilor chirurgicale antireflux, astăzi reprezintă standardul de aur, iar utilizarea unei fundoplicaturi complete asigură o eficacitate înalta a acestor intervenții

Менеджмент в диагностике и лечении доброкачественных опухолей легких

The management in diagnosis and treatment of benign pulmonary tumorsÎn articol sunt prezentate rezultatele diagnosticului și tratamentului a 69 pacienți cu tumori pulmonare benigne. Au fost descrise semnele clinice, rezultatele metodelor radiologice și a bronhoscopiei în depistarea tumorilor benigne pulmonare. În lucrare este prezentat spectrul operațiilor efectuate în formațiunile benigne pulmonare. În baza rezultatelor morfologice s-a stabilit tipul tumorilor benigne pulmonareМенеджмент в диагностике и лечении доброкачественных опухолей легки

Rare benign esogastric tumors. Contemporary tactics of diagnosis and treatment

Surgery Department no 4, „Nicolae Testemitanu” State Medical and Pharmaceutical University, Morphopathology Department, „Nicolae Testemitanu” SMPU, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction: Leiomyomas are rare benign mesenchymal GI tumors, with low malignity rate that are often asymptomatic, casually discovered, but can suddenly result in massive hemorrhage. Esophageal leiomyomas represent 8% of the total esophageal tumors, gastric leiomyomas account for 2,5% of all gastric neoplasms. On imaging, this tumor is normally characterized as: solitary mass,usually smaller than 3 cm, location: distal body of the stomach or fundus. The main differential diagnosis on imaging is made with a gastric GIST, which is much more common. Complications are rare and may include hemorrhage (hematemesis, melena) obstruction fistulisation / perforation, malignant degeneration (exceptional). Purpose: Analysis of the efficacy of diagnosis and surgical treatment of patients with esogastric leiomyomas. Material and methods: In the Surgical department No 4 between 2010-2020 there have been treated 6 patients with benign esogastric tumors, of which 3 – gastric leiomyomas, 2 esophageal, 1 jejunal, that were histopathologically confirmed. Asymptomatic – 2 cases, with epigastric pain – 1 case, with postprandial regurgitation – 2 cases, and one case complicated with gastrointestinal hemorrhage. We present one of the cases of gastric leiomyoma: Female 59 years old, presented with epigastric discomfort, postprandial fullness and anemia. On CT was discovered a mass at the lesser curvature of 16 mm that grew to 20mm in 6 months. Gastroscopy – it was not informative in this case. The patient underwent laparoscopic surgery - tumor excision was performed. Histopathological examination confirmed encapsulated fibromuscular mesenchymal tumor (fibroleomyoma). Results: On one patient traditional laparotomy was performed, videothoracoscopy- 1 patient, videothoracoscopy + conversion to thoracotomy- 1 patient, laparoscopy- 3 patients. Postoperative evolution for everyone was favorable, with a short stay in hospital for those with laparoscopic approach. Postoperative complications were not detected. Conclusions: Large tumors are more prone to ulcerations, that may result in severe hemorrhage. The surgical approach to each patient is individual. The minimally invasive surgery represents the ˮGold-standardˮ of treatment

The evolution of diagnostic and treatment methods in metaplazia of the esophageal mucosa

Scopul lucrării. În aspect clinic, conceptul de metaplazie a mucoasei esofagiene în ultimii ani a evoluat considerabil, datorită introducerii pe scară largă a metodelor de diagnostic avansat precum: endoscopia de rezoluție înaltă, metode specifice de identificare a imunohistotipajurilor de metaplazie, precum și a metodelor de depistare a dismotilităților esofagiene. Scopul lucrării este ameliorarea rezultatelor diagnosticului al pacienților cu metaplazie columnară de epiteliu al mucoasei esofagiene prin implementarea noilor metode de diagnostic (endoscopic, histopatologic și funcțional). Materiale și metode. Studiul reprezintă o cercetare prospectivă pe un lot de 82 pacienți cu metaplazia mucoasei esofagiene diagnosticați și tratați în clinica de chirurgie nr.4 a IMSP Spitalul Clinic Republican ,,Timofei Moșneaga” în perioada anilor 2016-2023. Rezultate. Toți pacienții incluși în studiu au fost supuși unui algoritm complex de diagnostic care a inclus endoscopia digestivă avansată NBI, metode depistare histopatopatologică standard și imunohistochimie, monometria esofagiană de rezoluție înaltă și Phmetria esofagiană diurnă. Diferența semnificativă dintre indici statistici a fost determinată în baza tabelului de valori Fischer-Student, testul Likelihood Ratio, testul Chi Square, curbele ROC, analiza uni- și multivariată, metode de regresie logistică, iar evaluarea calității vieții prin testul McNamer. Concluzii. Implementarea pe scară largă a metodelor contemporane de diagnostic permit o abordare multimodală, minim invazivă și individuală a pacienților cu metaplazie esofagiană. Diagnosticul contemporan sporește considerabil rata de diagnostic și permite o alegere corectă în strategia de tratament chirurgical. Abordarea minuțioasă, multimodală a metaplaziei mucoasei esofagiene scade semnificativ riscul oncologic al acestor pacienți.Aim of study. In clinical terms, the concept of metaplasia of the esophageal mucosa in recent years has evolved considerably, thanks to the widespread introduction of advanced diagnostic methods such as: high-resolution endoscopy, specific methods for identifying metaplasia immunohistotyping, as well as methods for detecting esophageal dysmotility. The aim is to improve the diagnostic results of patients with columnar metaplasia of the epithelium of the esophageal mucosa by implementing new diagnostic methods (endoscopic, histopathological and functional). Materials and methods. The study represents a prospective study on a group of 82 patients with metaplasia of the esophageal mucosa diagnosed and treated in the surgery clinic no. 4 of Republican Clinical Hospital "Timofei Mosneaga" during the years 2016- 2023. Results. All patients included in the study underwent a complex diagnostic algorithm that included NBI advanced digestive endoscopy, standard histopathopathological detection methods and immunohistochemistry, high-resolution esophageal manometry and diurnal esophageal Ph-metry. The significant difference between the statistical indicators was determined by the Fischer-Student table of values, the Likelihood Ratio test, the Chi Square test, ROC curves, uni- and multivariate analysis, logistic regression methods, and the evaluation of the quality of life by the McNamer test. Conclusions. The implementation on a large-scale of contemporary diagnostic methods allows a multimodal, minimally invasive and individual treatment of patients with esophageal metaplasia. Contemporary diagnosis considerably increases the diagnosis rate and allows a correct choice in the surgical treatment strategy. The thorough, multimodal approach to esophageal mucosal metaplasia significantly decreases the oncological risk of these patients

MEN 2A syndrome – multiple endocrine neoplasia with autosomal dominant transmisson

Surgery Department no 4, „Nicolae Testemitanu” State Medical and Pharmaceutical University, Endocrinology Department, Republican Clinical Hospital, Morphopathology Department, „Nicolae Testemitanu” SMPU, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction: Multiple endocrine neoplasias (MEN) are rare and complex autosomal dominant inherited syndromes caused by germline RET mutation and characterized by the association of tumors of two or more endocrine glands in the same patient. It occurs in 1:30000 individuals, and is reported in approximately 500–1000 families worldwide. Sipple syndrome (MEN2A) is characterized by the association of medullary thyroid carcinoma (MTC) (in 80-100% of cases), uni- or bilateral pheochromocytoma (in over 50% of cases) and primary hyperparathyroidism (15% to 30% of cases) in the same patient. The diagnosis can be confirmed by imaging methods and early lab tests (calcitonin, methanephrines). Genetic confirmation is mandatory when the Sipple syndrome is suspected. Laparoscopy is the choice of approach in surgical treatment. Case report: The patient, a 20-years old with MEN 2A syndrome, which has been manifested by bilateral pheochromocytoma and medullary thyroid carcinoma. It was a familial form, having first degree relatives (mother) with pheochromocytoma. Genetic testing was not performed due to the death of the first degree relatives. After a full check-up (imaging methods, lab tests) adrenal and thyroid gland tumors were detected. The patient underwent laparoscopic adrenalectomy on her left in 2015, on the right in 2019 and total thyroidectomy in 2020. Histopathological examination of the adrenal glands revealed multicentric alveolar pheochromocytoma, the thyroid tissue - non-encapsulated medullary carcinoma. The postoperative evolution is favorable. She is undergoing hormone replacement therapy. Recent tests (25.05.20): PTH - 19,3 pg/ml,TSH- 0,2ul/ml, ionic calcium – 1,09 mmol/l, calcitonin decreased from 121 to 18.7 pg/ml. Conclusions: The radical approach to MEN 2A syndrome is very important from both a therapeutic and surgical point of view. Imaging check-up in combination with annual monitoring of calcitonin, chromogranin A, and metanephrines in a patient with MEN 2A syndrome is a practical way to supervise the case and make timely decisions for surgical intervention and to prevent complications. If a pheochromocytoma is detected, adrenalectomy should be performed before thyroidectomy or other surgery to avoid intraoperative catecholamine release. Laparoscopy is the choice of approach in surgical treatment. Limitations only arise because Keywords of technical difficulties or tumor size

Laparoscopic approach to hepatic hydatid cyst

Scopul lucrării. Echinococoza hepatică este o maladie polimorfă în care tratamentul chirurgical are prioritate. Tot odata sunt mai multe aspecte discutabile legate atât de tactică, cât și caracterul tehnicilor chirurgicale antrenate în tratamentul acestei patologii. Implementarea tehnicilor miniinvazive în chirurgie a adus noi viziuni și în tratamentul chistului hidatic hepatic (CHH). Chirurgia laparoscopica are anumite limite în abordarea chistului hidatic hepatic, iar cunoașterea lor a determinat elaborarea unui algoritm de management al acestei afecțiuni.Materiale și metode. Experiența Clinicii Chirurgie nr.4 USMF,,Nicolae Testemițanu” vizează 67 pacienți cu CHH tratați pe parcursul a 8 ani (2014-2022), timp în care am implementat abordul laparoscopic. Am realizat intervenții chirurgicale laparoscopice la 12 (17%). Beneficiile chirurgiei laparoscopice și-au demonstrat amploarea și în cadrul acestor operații, iar riscurile contaminării sunt adeseori exagerate. Rezultate. Mediul de proveniență al pacienților a fost în majoritatea cazurilor cel rural - 83,53%, întrucât în acest areal posibilitatea de contaminare și dezvoltare a acestei patologii este mai mare (contact profesional cu animale, consum de alimente contaminate cu Taenie Echinococcus, etc.). Raportul vârstă/sex a demonstrat o ușoare predominarea femeilor 52%/48%, cu o vârstă medie de 48±2 ani. Pentru chirurgia laparoscopică pacienții au fost selectați cu multă prudență. Alegerea metodei de tratament a fost posibil de definitivat doar intraoperator. Astfel, considerăm potențial candidați pentru abordul laparoscopic segmentele hepatice II,III,IV,V,VI, fără fistule biliare, cu dimensiuni sub 10 cm., fără supurații, ramulență.Aim of study. Hepatic echinococcosis is a polymorphic disease in which surgical treatment has priority. At the same time, there are several debatable aspects related to both the tactics and the nature of the surgical techniques trained in the treatment of this pathology. The implementation of minimally invasive techniques in surgery has also brought new visions in the treatment of hepatic hydatid cyst (HHC). Laparoscopic surgery has certain limits in dealing with the HHC, and their knowledge determined the development of a management algorithm for this condition. Materials and methods. The experience of the Surgery Clinic no. 4 USMF, "Nicolae Testemițanu" consists of 67 patients with HHC treated during 8 years (2014-2022), during which we implemented the laparoscopic approach. We performed laparoscopic surgery in 12 cases (17%). The benefits of laparoscopic surgery have been demonstrated in these operations, the risks of contamination are often exaggerated.Results. The environment of the patients was in most cases rural - 83.53%, since in this area the possibility of contamination and development of this pathology is higher (professional contact with animals, consumption of food contaminated with Taenie Echinococcus, etc.). The age/sex ratio showed a slight predominance of women 52%/48%, with an average age of 48±2 years. For laparoscopic surgery, patients were carefully selected. The choice of treatment method could only be made intraoperatively. Thus, we consider liver segments II, III, IV, V, VI as potential candidates for the laparoscopic approach, without biliary fistulas, with sizes below 10 cm., without suppurations, ramulence