Când terapia de menţinere nu este necesară pacienţilor cu colită ulceroasă?

Studiul a avut drept scop compararea efi cacităţii tratamentului de menţinere şi tratamentului intermitent cu aminosalicilate la pacienţii cu forme de colită ulceroasă cu extindere limitată. Cercetarea a inclus 59 de pacienţi cu remisiune clinică şi endoscopică a bolii după suportarea puseului de severitate uşoară/moderată. 27 de bolnavi au administrat tratament de menţinere cu mesalazină şi 32 – tratament intermitent. Starea de remisiune s-a menţinut la 81,5% bolnavi din primul grup şi la 78,1% din grupul doi, la un interval de 6 luni de supraveghere; la 51,9% şi 46,9% respectiv – după 12 luni de urmărire şi la 33,3% şi 31,3% – după 24 de luni. Diferenţele dintre grupuri nu au valoare statistică. Severitatea şi extinderea leziunii în cursul puseelor ulterioare, de asemenea, nu s-au deosebit între grupurile de comparaţie. Avantaje ale tratamentului de menţinere permanent nu au fost obţinute. În aceste variante evolutive ale bolii, tratamentul de menţinere permanent, probabil, nu este necesar

Частые симптомы при хронических вирусных гепатитах – внепеченочные проявления или сопутствующие симптомы?

Laboratorul de gastroenterologie, IP USMF „Nicolae Testemițanu”Rezumat Tabloul clinic în hepatitele cronice (HC) virale deseori este asimptomatic sau cu simptome minimale, care pot avea un spectru variat. Deseori este dificil de apreciat în ce măsură simptomul este rezultatul acțiunii patogenetice a virusului sau este unul asociat bolii de bază și se dezvoltă prin mecanisme adiționale, inclusiv psihosomatice. Scopul cercetării a fost de a studia prevalența tulburărilor de somn, a simptomelor de refl ux și dispeptice la bolnavii cu hepatite cronice virale în funcție de activitatea procesului hepatic și de prezența depresiei. În studiu au fost incluși 147 pacienți cu HC virale (B, C; D) și 29 persoane sănătoase în calitate de lot martor (LM). Toți participanții au fost examinați clinic și paraclinic. Chestionarele au conținut întrebări despre existența simptomelor de reflux (pirozis, regurgitații) și dispeptice (durere epigastrică, sindromul postprandial) la momentul examinării și în perioada antediagnostică. Statutul depresiv și formele de insomnie s-au determinat cu ajutorul testului Hamilton-21. Scoruri depresive au acumulat 85% din pacienți versus 14% în LM. Rezultatele au arătat o prevalență semnifi cativ mai mare a simptomelor de reflux și dispeptice după diagnosticarea HC virale comparativ cu perioada antediagnostică, în special din contul persoanelor depresive. Prevalența simptomelor gastrointestinale și a tulburărilor de somn în HC virale a fost superioară la pacienții depresivi versus cei nondepresivi și nu depinde de activitatea transaminazelor. Aceste rezultate tind să confi rme ipoteza că simptomele de reflux și dispeptice, la fel ca și tulburările de somn, sunt, într-o măsură mai mare, influențate de factorii psihosociali după depistarea bolii, decât să reprezinte manifestări extrahepatice datorate mecanismelor patogenetice ale hepatitei virale. The clinical picture in chronic viral hepatitis (ChVH) could be often asymptomatic or presenting minimal, but very diverse symptoms. Sometimes it is difficult to determine whether the symptom is caused by viral infection pathogenic mechanisms or by manifestation of associated conditions, developed by additional psychosomatic mechanisms. The aim of this research was to study the prevalence of sleep disorders, reflux and dyspeptic symptoms in patients with ChVH, in dependence on the activity of the hepatic process and on the presence of depression. There were examined 147 patients with ChVH (B, C, D) and 29 healthy subjects served as a control group (CG). A clinical and paraclinical examination was conducted. The questionnaires contained questions about the presence of reflux symptoms (heartburn, regurgitation) and dyspepsia (epigastric pain, postprandial syndrome) at the time of the study and in the period prior to detection of hepatitis. Depression was assessed by the help of the Hamilton-21 scale, which contains information on various types of sleep disorders. The depression positive scales were found in as much as 85% of hepatitis patients and only 14% in CG. The results showed a significantly higher prevalence of reflux and dyspeptic symptoms after diagnosis of ChVH in comparison with the pre-diagnostic period, mainly in depressive patients. The prevalence of gastrointestinal symptoms and sleep disorders in ChVH was higher in depressed patients versus non-depressive ones; the activity of transaminases did not affect the frequency of these symptoms. These results tend to confirm the hypothesis that reflux and dyspeptic symptoms as well as sleep disorders are more likely influenced by psychosocial factors following the detection of the disease than being extrahepatic manifestations due to pathogenetic mechanisms of viral hepatitis.Течение хронических вирусных гепатитов (ХВГ) часто протекает асимптоматично, или же болезнь протекает с минимальными, но весьма разнообразными симптомами. Часто бывает сложно определить насколько симптом обусловлен патогенетическими механизмами вирусной инфекции или же является проявлением сопутствующих основному заболеванию состояний, развивающихся по дополнительным механизмам, в том числе психосоматическим. Целью данного исследования было изучение частоты нарушений сна, симптомов рефлюкса и диспепсии у больных с ХВГ, в зависимости от активности печеночного процесса и от наличия депрессии. Обследовано 147 пациентов с ХВГ (D, C, D) и 29 здоровых человека в качестве контрольной группы (КГ). Было проведено клиническое и параклиническое обследование. Опросники содержали вопросы о наличии симптомов рефлюкса (изжога, регургитации) и диспепсии (эпигастральная боль, постпрандиальный синдром) к моменту исследования и в период до обнаружения гепатита. Депрессию оценивали по шкале Гамильтона-21, в которой содержится информация о различных типах нарушений сна. Депрессия обнаружена у 85% пациентов с ХВГ в сравнении с 14% в КГ. Результаты указывают значительно более высокую частоту симптомов рефлюкса и диспепсии после обнаружения ХВГ в сравнении с пре диагностическим периодом, в основном за счет депрессивных больных. Частота нарушений сна выше при депрессии, в сравнении с ее отсутствием при ХВГ. Активность трансаминаз не повлияла на частоту симптомов. Данные результаты говорят в пользу подтверждения гипотезы о главенствующей роли психосоматических механизмов в возникновении симптомов рефлюкса, диспепсии и нарушений сна после выявления ХГВ и в меньшей степени они являются следствием непосредственного патогенеза ХВГ.The clinical picture in chronic viral hepatitis (ChVH) could be often asymptomatic or presenting minimal, but very diverse symptoms. Sometimes it is difficult to determine whether the symptom is caused by viral infection pathogenic mechanisms or by manifestation of associated conditions, developed by additional psychosomatic mechanisms. The aim of this research was to study the prevalence of sleep disorders, reflux and dyspeptic symptoms in patients with ChVH, in dependence on the activity of the hepatic process and on the presence of depression. There were examined 147 patients with ChVH (B, C, D) and 29 healthy subjects served as a control group (CG). A clinical and paraclinical examination was conducted. The questionnaires contained questions about the presence of reflux symptoms (heartburn, regurgitation) and dyspepsia (epigastric pain, postprandial syndrome) at the time of the study and in the period prior to detection of hepatitis. Depression was assessed by the help of the Hamilton-21 scale, which contains information on various types of sleep disorders. The depression positive scales were found in as much as 85% of hepatitis patients and only 14% in CG. The results showed a significantly higher prevalence of reflux and dyspeptic symptoms after diagnosis of ChVH in comparison with the pre-diagnostic period, mainly in depressive patients. The prevalence of gastrointestinal symptoms and sleep disorders in ChVH was higher in depressed patients versus non-depressive ones; the activity of transaminases did not affect the frequency of these symptoms. These results tend to confirm the hypothesis that reflux and dyspeptic symptoms as well as sleep disorders are more likely influenced by psychosocial factors following the detection of the disease than being extrahepatic manifestations due to pathogenetic mechanisms of viral hepatitis

Simptome frecvente în hepatita cronică virală – manifestări extrahepatice sau simptome asociate?

Tabloul clinic în hepatitele cronice (HC) virale deseori este asimptomatic sau cu simptome minimale, care pot avea un spectru variat. Deseori este dificil de apreciat în ce măsură simptomul este rezultatul acțiunii patogenetice a virusului sau este unul asociat bolii de bază și se dezvoltă prin mecanisme adiționale, inclusiv psihosomatice. Scopul cercetării a fost de a studia prevalența tulburărilor de somn, a simptomelor de refl ux și dispeptice la bolnavii cu hepatite cronice virale în funcție de activitatea procesului hepatic și de prezența depresiei. În studiu au fost incluși 147 pacienți cu HC virale (B, C; D) și 29 persoane sănătoase în calitate de lot martor (LM). Toți participanții au fost examinați clinic și paraclinic. Chestionarele au conținut întrebări despre existența simptomelor de reflux (pirozis, regurgitații) și dispeptice (durere epigastrică, sindromul postprandial) la momentul examinării și în perioada antediagnostică. Statutul depresiv și formele de insomnie s-au determinat cu ajutorul testului Hamilton-21. Scoruri depresive au acumulat 85% din pacienți versus 14% în LM. Rezultatele au arătat o prevalență semnifi cativ mai mare a simptomelor de reflux și dispeptice după diagnosticarea HC virale comparativ cu perioada antediagnostică, în special din contul persoanelor depresive. Prevalența simptomelor gastrointestinale și a tulburărilor de somn în HC virale a fost superioară la pacienții depresivi versus cei nondepresivi și nu depinde de activitatea transaminazelor. Aceste rezultate tind să confi rme ipoteza că simptomele de reflux și dispeptice, la fel ca și tulburările de somn, sunt, într-o măsură mai mare, influențate de factorii psihosociali după depistarea bolii, decât să reprezinte manifestări extrahepatice datorate mecanismelor patogenetice ale hepatitei virale

Impactul tratamentului cu unde milimetrice asupra stării funcţionale a ficatului în hepatita cronică C

Studiile clinice şi experimentale au demonstrat efecte antiinfl amatorii, antioxidante şi imunomodulatoare ale terapiei cu unde electromagnetice milimetrice (UM). Efi cacitatea şi siguranţa acestei metode de tratament pentru hepatita virală C nu sunt cunoscute. Lucrarea prezintă rezultatele preliminare ale unui studiu privind impactul UM asupra markerilor sindroamelor hepatice biochimice de bază. Nivelurile AST şi ALT au fost mai mici după tratamentul cu UM, în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, diferenţe statistic semnifi cative în valorile medii ale markerilor de bază de citoliză, colestază şi insufi cienţă hepatocelulară, înainte şi după tratamentul cu UM nu s-au observat. Având în vedere că UM au un efect terapeutic întârziat, pentru concluziile defi nitive trebuie de continuat studiul, pentru a obţine rezultate la 6-8 săptămâni şi la 4-6 luni după fi nisarea terapiei cu UM

Comorbiditățile alergice la pacienții cu patologie gastroduodenală

Au fost evaluate particularitățile comorbidităților alergice, în special ale urticariei cronice (UC), la 80 de bolnavi cu esofagogastroduodenite, ulcere stomacale și duodenale și anamneza alergologică agravată cu estimarea posibilei intercalări a acestor afecțiuni și factorului alimentar în apariția și evoluția UC. Rezultatele obținute au demonstrat prevalarea exhaustivă a UC la acești pacienți, care erau de vârstă aptă de muncă și în 63,75% cazuri aveau o evoluție moderată a afecțiunii. Patologia digestivă a fost determinată ca posibil factor de risc în dezvoltarea UC de 87,5% bolnavi, iar produsele alimentare și erori de regim dietetic s-au stabilit ca factori declanșatori ai bolii la 30% urticarieni. Manifestările digestive s-au exprimat în 56,25% cazuri prin acuze dispeptice, în 41,25% - abdomenalgii, iar în 26,25% cazuri – prin dereglări de pasaj intestinal. Examenul paraclinic a elucidat o predominare a gastritei atrofi ce la 31,25% și duodenitelor la 62,5% pacienți ca afecțiuni solitare sau combinatete, a hipo – și anacidității gastrice la 73,33% bolnavi, nivele nemodifi cate ale IgE totale și complexelor imune circulante (CIC) ale imunității umorale versus persoanele sănătoase, iar testarea alergologică concomitentă doar în 6,82% cazuri a stabilit grad ușor sau moderat al dermoreacției la alergeni alimentari. Așadar, în etiopatogenia UC comorbide patologiei gastroduodenale participă mecanisme pseudoalergice de intoleranță alimentară, generată de tulburarea proprietăților de barieră a mucoasei gastroduodenale, iar augmentarea tratamentului complex cu stabilizatori ai membranei mastocitare de rând cu dieta hipoalergică este oportună

Tulburarea metabolismului serotoninei ca substrat biologic al depresiei în hepatitele cronice virale.

Ficatul participă în metabolismul serotoninei, care este un neurotransmițător responsabil de statutul emoțional. Scopul studiului a fost aprecierea la bolnavii cu hepatite cronice virale a nivelului de serotonină și triptofan (precursorul serotoninei) în sânge și a excreției urinare de acid 5-oxiindolacetic (metabolitul serotoninei) în funcție de prezența și de gradul depresiei și de expresivitatea sindromului citolitic. Au fost examinați 147 pacienți cu hepatite cronice virale și 29 persoane practic sănătoase (lotul-martor). Depresia a fost apreciată cu ajutorul testului Hamilton-21. Rezultatele au arătat valori de serotonină, triptofan și acid 5-oxiindolacetic mai scăzute în hepatitele virale versus persoanele sănătoase, din contul pacienților depresivi. Cele mai scăzute valori s-au determinat la pacienții cu depresie moderată-severă. În hepatitele cronice virale cu activitate minimală a procesului hepatic concentrațiile de serotonină și triptofan au fost mai favorabile decât în prezența proceselor hepatice cu activitate citolitică înaltă. Concluzie. Scăderea parametrilor metabolismului serotoninei, apreciată la pacienții cu hepatite cronice virale, refl ectă simptomatologia depresivă a acestor bolnavi. Este sugestivă implicarea nemijlocită a disfuncției hepatice în perturbarea mecanismelor biologice de reglare a statutului emoțional

Particularitățile metabolismului serotoninei în bolile cronice hepatice.

Acest articol este un referat care examinează rolul ficatului în metabolismul serotoninei, sinteza din precursorul său triptofan, participarea enzimelor hepatice la conversia serotoninei până la produsul final acidul 5-oxiindolacetic. Serotonina este o amină biologică și neurotransmițător implicat în multiple funcții ale organismului (funcțiile digestive, hemostază, infl amație, regenerarea țesuturilor, sistemul nervos central). Existența neuronilor serotoninergici explică rolul serotoninei la reglarea statutului emoțional. Sistemul imun, care are rol patogenetic în dezvoltarea hepatitelor virale, este implicat și în reglarea metabolismului serotoninei. În lucrare sunt reflectate interacțiunile psihosomatice ale depresiei în hepatitele cronice virale, care includ mecanismele biologice de tulburări ale metabolismului serotoninei

Нарушения обмена серотонина как биологический субстрат депрессии при хронических вирусных гепатитах

IP USMF ,,Nicolae Testemiţanu”, Laboratorul de GastroenterologieRezumat Ficatul participă în metabolismul serotoninei, care este un neurotransmițător responsabil de statutul emoțional. Scopul studiului a fost aprecierea la bolnavii cu hepatite cronice virale a nivelului de serotonină și triptofan (precursorul serotoninei) în sânge și a excreției urinare de acid 5-oxiindolacetic (metabolitul serotoninei) în funcție de prezența și de gradul depresiei și de expresivitatea sindromului citolitic. Au fost examinați 147 pacienți cu hepatite cronice virale și 29 persoane practic sănătoase (lotul-martor). Depresia a fost apreciată cu ajutorul testului Hamilton-21. Rezultatele au arătat valori de serotonină, triptofan și acid 5-oxiindolacetic mai scăzute în hepatitele virale versus persoanele sănătoase, din contul pacienților depresivi. Cele mai scăzute valori s-au determinat la pacienții cu depresie moderată-severă. În hepatitele cronice virale cu activitate minimală a procesului hepatic concentrațiile de serotonină și triptofan au fost mai favorabile decât în prezența proceselor hepatice cu activitate citolitică înaltă. Concluzie. Scăderea parametrilor metabolismului serotoninei, apreciată la pacienții cu hepatite cronice virale, refl ectă simptomatologia depresivă a acestor bolnavi. Este sugestivă implicarea nemijlocită a disfuncției hepatice în perturbarea mecanismelor biologice de reglare a statutului emoțional. Disturbances of serotonin metabolism as a biological substrate of depression in chronic viral hepatitis The liver is involved in the metabolism of serotonin due to a variety of enzyme systems. Serotonin is an important neurotransmitter responsible for the emotions. The aim of the study was to investigate in patients with chronic viral hepatitis (CVH) blood levels of serotonin and its precursor tryptophan, as well as the daily urinary excretion of its metabolite 5-oxyindolacetic acid (5-OIA), to identify possible links to liver process and the availability and degree of depression. The study involved 147 patients with chronic viral hepatitis and 29 healthy individuals. The presence and degree of depression was determined using Hamilton-21 test. The results showed a decrease, compared with the control group, of serotonin, tryptophan, and 5-OIA in patients with CVH due to depressed patients. The decline in these indicators was the most signifi cant in the moderate to severe depression. In patients with minimal hepatic cytolytic activity of the process, the values of serotonin and tryptophan were somewhat more favorable in comparison with the group of patients with severe cytolysis. Conclusion. The decline in the exchange of serotonin, identified during the CVH refl ects the depressive symptoms of these patients. We do not exclude the dependence of the serotonin and tryptophan depletion to the liver pathology.Нарушения обмена серотонина как биологический субстрат депрессии при хронических вирусных гепатитах Печень участвует в обмене серотонина благодаря множеству ферментных систем. Серотонин является важным нейротрансмиттером, отвечающим за эмоциональный статус человека. Целью исследования было изучить у больных хроническими вирусными гепатитами (ХВГ) содержание в крови серотонина и его предшественника триптофана, а также суточное выделение с мочой его метаболита 5-оксииндолуксусной кислоты (5-ОИК), выявить возможные связи с активностью печеночного процесса и с наличием и степенью депрессии. Обследовано 147 больных ХВГ и 29 практически здоровых лиц. Наличие и степень депрессии определяли с помощью теста Гамильтона-21. Результаты выявили снижение, по сравнению с контрольной группой средних показателей серотонина, триптофана и 5-ОИК у больных с ХВГ за счет пациентов с депрессией. Снижение данных показателей было наиболее значимо при умеренной и выраженной депрессии. У больных с минимальной цитолитической активностью печеночного процесса значения серотонина и триптофана несколько благоприятнее по сравнению с группой больных с выраженным цитолизом. Вывод. Снижение показателей обмена серотонина, выявленное при ХВГ, отражает депрессивную симптоматику данных больных.Disturbances of serotonin metabolism as a biological substrate of depression in chronic viral hepatitis The liver is involved in the metabolism of serotonin due to a variety of enzyme systems. Serotonin is an important neurotransmitter responsible for the emotions. The aim of the study was to investigate in patients with chronic viral hepatitis (CVH) blood levels of serotonin and its precursor tryptophan, as well as the daily urinary excretion of its metabolite 5-oxyindolacetic acid (5-OIA), to identify possible links to liver process and the availability and degree of depression. The study involved 147 patients with chronic viral hepatitis and 29 healthy individuals. The presence and degree of depression was determined using Hamilton-21 test. The results showed a decrease, compared with the control group, of serotonin, tryptophan, and 5-OIA in patients with CVH due to depressed patients. The decline in these indicators was the most signifi cant in the moderate to severe depression. In patients with minimal hepatic cytolytic activity of the process, the values of serotonin and tryptophan were somewhat more favorable in comparison with the group of patients with severe cytolysis. Conclusion. The decline in the exchange of serotonin, identified during the CVH refl ects the depressive symptoms of these patients. We do not exclude the dependence of the serotonin and tryptophan depletion to the liver pathology

Особенности обмена серотонина при хронических заболеваниях печени

Rezumat Acest articol este un referat care examinează rolul ficatului în metabolismul serotoninei, sinteza din precursorul său triptofan, participarea enzimelor hepatice la conversia serotoninei până la produsul final acidul 5-oxiindolacetic. Serotonina este o amină biologică și neurotransmițător implicat în multiple funcții ale organismului (funcțiile digestive, hemostază, infl amație, regenerarea țesuturilor, sistemul nervos central). Existența neuronilor serotoninergici explică rolul serotoninei la reglarea statutului emoțional. Sistemul imun, care are rol patogenetic în dezvoltarea hepatitelor virale, este implicat și în reglarea metabolismului serotoninei. În lucrare sunt reflectate interacțiunile psihosomatice ale depresiei în hepatitele cronice virale, care includ mecanismele biologice de tulburări ale metabolismului serotoninei.Peculiarities of serotonin metabolism in chronic liver diseases This article is a review that examines the role of the liver in the metabolism of serotonin, its synthesis from the precursor tryptophan, and the participation of the hepatic enzyme systems in the conversion to the end product of serotonin 5-oxyindolacetic acid. Serotonin is a biologic ammine and neurotransmitter with multiple effects on the organism (digestive functions, hemostasis, inflammation, tissue regeneration, central nervous system). The existence of serotonergic neurons, which performs serotonin neurotransmission, explains involvement of this substance in the regulation of emotional status. The immune system, which is also a pathogenetic factor in the development of viral hepatitis, plays an important role in the regulation of serotonin metabolism. The article also reveals the psychosomatic relationship of depression in chronic viral hepatitis involving biological mechanisms of metabolic disturbances of serotonin.Особенности обмена серотонина при хронических заболеваниях печени В данной статье, представляющей литературный обзор, рассматривается роль печени в обмене серотонина, его синтез из предшественника триптофана, а также участие печеночных ферментных систем в превращении серотонина до конечного продукта 5-оксииндолуксусной кислоты. Серотонин является биологическим амином и нейротрансмиттером, который обладает множеством функций на уровне различных систем организма (ЖКТ, гемостаз, воспаление, регенерация тканей, ЦНС). Существование серотонинэргических нейронов, в которых серотонин выполняет передачу нервного импульса, объясняет вовлеченность данного вещества в регуляции эмоционального статуса человека. В регуляции обмена серотонина важную роль играет состояние иммунной системы, которая, также является патогенетическим звеном в развитии вирусных гепатитов. Раскрываются психосоматические взаимосвязи развития депрессии при хронических вирусных гепатитах с участием биологических механизмов нарушений обмена серотонина