Defects in spermatogenesis of men with Y chromosome microdeletions

Department of Molecular Biology and Human Genetics, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova, The 8th International Medical Congress for Students and Young Doctors, September 24-26, 2020Introduction. Male infertility has multiple etiology, most commonly caused by spermatogenesis disorders, clinically manifested by oligo/azoospermia. Until recently, Y microdeletion had little clinical significance since men with a deletion were considered unable to reproduce. However, by utilizing of Intracytoplasmic sperm injection (ICSI) and Testicular sperm extraction (TESE) it is now possible for oligo/azoospermic men with Y microdeletion to father children. Aim of the study. To analyze the type of defect in spermatogenesis associated with specific Y deletions found in our IVF program, for prevention the transmission of these deletions through ICSI to offspring. Materials and methods. A group of 46 infertile men were investigated during genetic counseling among infertile couples referred for ART treatment. Criteria for including patients were fulfilled if they presented with oligo/azoospermia, raised or normal levels of FSH, LH and testosterone. Genomic DNA was isolated and used to analyze AZF microdeletions by PCR. The regions and sequence-tagged sites of AZFa (SY86, SY84), AZFb (SY127, SY134), and AZFc (SY254, SY255) were sequenced by multiplex PCR. Five non-obstructive azoospermic men had Y chromosomal microdeletions. All five Y-microdeleted men underwent microsurgical observation of testicular architecture and quantitative histology of spermatogenesis in a strip of testicular tissue. The results were compared with the different type of Y microdeletion. Results. Deletions of Y chromosome were seen in the AZFc regions of 2 patients, deleted markers were sY254 and sY255. In both men with AZFc deletions, the histological defects were variable, but no sperm were found. In only one case the defect of Sertoli cell-only syndrome (SCOS) in patient with microdeletions in each region of AZFa-sY84, sY86; AZFbsY127, sY134; AZFc-sY254, sY255 was present. One patient with deletion of AZFb (SY127, SY134) had spermatogenetic maturation arrest. In all men with AZF microdeletions of the Y chromosome, we found severe spermatogenic defects: however, we also did not find, in all of them, mature sperm sufficient for ICSI. The patients were advised to use sperm from the donor for ICSI and IVF. Conclusions. This study highlights for all couples with the diagnosis of male infertility with oligo/azoospermia the need of genetic testing and counseling prior to employment of assisted reproduction techniques. This is important for providing a firm diagnosis and fertility treatment to couples with infertility and for prevention of the transmission of AZFc deletions through ICSI to offspring

Evaluarea clinică și genetică în infertilitatea masculină

Background. Worldwide, it has been estimated that about 10–15% of couples attempting to conceive are infertile, with male factors contributing to 50% of such cases. Genetic causes play an important role with incidence of 2–8% in infertile men, increasing to 20% in men with azoospermia. Objective of the study: Evaluation of chromosomal variations, Y chromosome microdeletions and mutations in the CFTR (Cystic fibrosis transmembrane conductance regulator) gene in infertile men. Material and Methods: 88 men with azoospermia were evaluated endocrine markers FSH, LH and testosterone. Cytogenetic G-banding technique was performed for evaluation of karyotype. The genomic DNA was isolated and used for the analysis of AZF microdeletons and mutations in the CFTR gene by the PCR technique. The AZFα regions (sY84, sY86, DBY1, sY620), AZFb (sY117, sY127, sY134, SY143), and AZFc (sY254, sY255, sY153, SY158) were analyzed. ΔF508 and G542X were tested for the CFTR gene. Results: The mean age of azoospermic men facing couple infertility in the entire sample (n = 88) was 33,8 ± 5,3 years. The total mean of FSH was 8,7 ± 8,3 mIU / ml, LH 8,6 ± 6,7 mIU/ml and testosterone 3,1 ±1,3 ng/ml. Genetic variations were confirmed in 27 patients (30,6%), including: 16 (18,2%) cases chromosomal abnormalities, in 9 (10,2%) the Y chromosome microdeletions of the AZF region and 2 (2,3%) men were diagnosed as carriers of mutations in the CFTR - ΔF508 gene. Conclusions: The high incidence of genetic variation (30.6%) diagnosed in men with azoospermia, demonstrates the importance of clinical-genetic evaluation of couples with male infertility associated with severely affected spermiogram.Introducere: La nivel mondial, s-a estimat că aproximativ 10-15% dintre cuplurile care încearcă să conceapă sunt infertile, factorii masculini contribuind la 50% din astfel de cazuri. Cauzele genetice joacă un rol important, cu o incidență de 2-8% la bărbații infertili, crescând aproximativ la 20% la bărbații cu azoospermie. Scopul: Evaluarea variațiilor cromozomiale, microdelețiilor cromozomului Y și a mutațiilor la nivelul genei CFTR (Cystic fibrosis transmembrane conductance regulator) la bărbații infertili. Material și Metode: La 88 de bărbați diagnosticați cu azoospermie au fost evaluați markerii endocrini FSH, LH și testosteron; analiza cariotipului prin tehnica citogenetică de bandare G. ADN-ul genomic a fost izolat și utilizat pentru analiza microdelețiilor Y și a mutațiilor din gena CFTR prin tehnica PCR. Au fost analizate regiunile AZFa (sY84, sY86, DBY1, sY620), AZFb (sY117, sY127, sY134, SY143) și AZFc (sY254, sY255, sY153, SY158). Mutațiile ΔF508 și G542X au fost testate pentru gena CFTR. Rezultate: Vârsta medie a bărbaților azoospermici care se confruntă cu infertilitate de cuplu în întregul eșantion a fost de 33,8 ± 5,3 ani. Media totală a FSH a fost de 8,7 ± 8,3 mUI/ml, LH 8,6 ± 6,7 mUI/ml și testosteronul 3,1 ±1,3 ng/ml. Modificări genetice s-au confirmat la 27 de pacienți (30,6%), inclusiv: 16 (18,2%) cazuri cu variații cromozomiale, 9 (10,2%) microdeleții ale cromozomului Y din regiunea AZF și 2 (2,3%) pacienți au fost diagnosticați ca purtători de mutații în gena CFTR - ΔF508. Concluzii: Incidența înaltă a variațiilor genetice (30,6%) diagnosticate la bărbații cu azoospermie, demonstrează importanța evaluării clinico-genetice a cuplurilor cu infertilitate masculină asociate spermogramei sever afectate

CLINICAL AND GENETIC EVALUATION IN MALE INFERTILITY

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere: La nivel mondial, s-a estimat că aproximativ 10-15% dintre cuplurile care încearcă să conceapă sunt infertile, factorii masculini contribuind la 50% din astfel de cazuri. Cauzele genetice joacă un rol important, cu o incidență de 2-8% la bărbații infertili, crescând aproximativ la 20% la bărbații cu azoospermie. Scopul: Evaluarea variațiilor cromozomiale, microdelețiilor cromozomului Y și a mutațiilor la nivelul genei CFTR (Cystic fibrosis transmembrane conductance regulator) la bărbații infertili. Material și Metode: La 88 de bărbați diagnosticați cu azoospermie au fost evaluați markerii endocrini FSH, LH și testosteron; analiza cariotipului prin tehnica citogenetică de bandare G. ADN-ul genomic a fost izolat și utilizat pentru analiza microdelețiilor Y și a mutațiilor din gena CFTR prin tehnica PCR. Au fost analizate regiunile AZFa (sY84, sY86, DBY1, sY620), AZFb (sY117, sY127, sY134, SY143) și AZFc (sY254, sY255, sY153, SY158). Mutațiile ΔF508 și G542X au fost testate pentru gena CFTR. Rezultate: Vârsta medie a bărbaților azoospermici care se confruntă cu infertilitate de cuplu în întregul eșantion a fost de 33,8 ± 5,3 ani. Media totală a FSH a fost de 8,7 ± 8,3 mUI/ml, LH 8,6 ± 6,7 mUI/ml și testosteronul 3,1 ±1,3 ng/ml. Modificări genetice s-au confirmat la 27 de pacienți (30,6%), inclusiv: 16 (18,2%) cazuri cu variații cromozomiale, 9 (10,2%) microdeleții ale cromozomului Y din regiunea AZF și 2 (2,3%) pacienți au fost diagnosticați ca purtători de mutații în gena CFTR - ΔF508. Concluzii: Incidența înaltă a variațiilor genetice (30,6%) diagnosticate la bărbații cu azoospermie, demonstrează importanța evaluării clinico-genetice a cuplurilor cu infertilitate masculină asociate spermogramei sever afectate.Background. Worldwide, it has been estimated that about 10–15% of couples attempting to conceive are infertile, with male factors contributing to 50% of such cases. Genetic causes play an important role with incidence of 2–8% in infertile men, increasing to 20% in men with azoospermia. Objective of the study: Evaluation of chromosomal variations, Y chromosome microdeletions and mutations in the CFTR (Cystic fibrosis transmembrane conductance regulator) gene in infertile men. Material and Methods: 88 men with azoospermia were evaluated endocrine markers FSH, LH and testosterone. Cytogenetic G-banding technique was performed for evaluation of karyotype. The genomic DNA was isolated and used for the analysis of AZF microdeletons and mutations in the CFTR gene by the PCR technique. The AZFα regions (sY84, sY86, DBY1, sY620), AZFb (sY117, sY127, sY134, SY143), and AZFc (sY254, sY255, sY153, SY158) were analyzed. ΔF508 and G542X were tested for the CFTR gene. Results: The mean age of azoospermic men facing couple infertility in the entire sample (n = 88) was 33,8 ± 5,3 years. The total mean of FSH was 8,7 ± 8,3 mIU / ml, LH 8,6 ± 6,7 mIU/ml and testosterone 3,1 ±1,3 ng/ml. Genetic variations were confirmed in 27 patients (30,6%), including: 16 (18,2%) cases chromosomal abnormalities, in 9 (10,2%) the Y chromosome microdeletions of the AZF region and 2 (2,3%) men were diagnosed as carriers of mutations in the CFTR - ΔF508 gene. Conclusions: The high incidence of genetic variation (30.6%) diagnosed in men with azoospermia, demonstrates the importance of clinical-genetic evaluation of couples with male infertility associated with severely affected spermiogram. Key words: male; infertility; karyotype; Y chromosome; CFTR gene.EVALUAREA CLINICĂ ȘI GENETICĂ ÎN INFERTILITATEA MASCULINĂ Racoviță Stela1 , Moșin Veaceslav 2 , Svetlana Capcelea 1 , Sprincean Marian 1,3 1 Catedra de biologie moleculară și genetică umană, USMF „Nicolae Testemițanu”, 2 Disciplina obstetrică și ginecologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, 3 Institutul mamei și copilului. Introducere: La nivel mondial, s-a estimat că aproximativ 10-15% dintre cuplurile care încearcă să conceapă sunt infertile, factorii masculini contribuind la 50% din astfel de cazuri. Cauzele genetice joacă un rol important, cu o incidență de 2-8% la bărbații infertili, crescând aproximativ la 20% la bărbații cu azoospermie. Scopul: Evaluarea variațiilor cromozomiale, microdelețiilor cromozomului Y și a mutațiilor la nivelul genei CFTR (Cystic fibrosis transmembrane conductance regulator) la bărbații infertili. Material și Metode: La 88 de bărbați diagnosticați cu azoospermie au fost evaluați markerii endocrini FSH, LH și testosteron; analiza cariotipului prin tehnica citogenetică de bandare G. ADN-ul genomic a fost izolat și utilizat pentru analiza microdelețiilor Y și a mutațiilor din gena CFTR prin tehnica PCR. Au fost analizate regiunile AZFa (sY84, sY86, DBY1, sY620), AZFb (sY117, sY127, sY134, SY143) și AZFc (sY254, sY255, sY153, SY158). Mutațiile ΔF508 și G542X au fost testate pentru gena CFTR. Rezultate: Vârsta medie a bărbaților azoospermici care se confruntă cu infertilitate de cuplu în întregul eșantion a fost de 33,8 ± 5,3 ani. Media totală a FSH a fost de 8,7 ± 8,3 mUI/ml, LH 8,6 ± 6,7 mUI/ml și testosteronul 3,1 ±1,3 ng/ml. Modificări genetice s-au confirmat la 27 de pacienți (30,6%), inclusiv: 16 (18,2%) cazuri cu variații cromozomiale, 9 (10,2%) microdeleții ale cromozomului Y din regiunea AZF și 2 (2,3%) pacienți au fost diagnosticați ca purtători de mutații în gena CFTR - ΔF508. Concluzii: Incidența înaltă a variațiilor genetice (30,6%) diagnosticate la bărbații cu azoospermie, demonstrează importanța evaluării clinico-genetice a cuplurilor cu infertilitate masculină asociate spermogramei sever afectate. Cuvinte cheie: masculin; infertilitate; cariotip; cromozomul Y; gena CFTR

Studiu clinico-genetic în infertilitatea masculină cu azoospermie

Catedra de biologie moleculară şi genetică umană, Disciplina de obstetrică şi ginecologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”; IMSP Institutul Mamei și CopiluluiBackground. Worldwide, it has been estimated that about 7% of all men experience infertility. About 20% of the causes of male infertility are of genetic etiology. The most common genetic causes reported are chromosomal abnormalities and Y chromosome microdeletions. Objective of the study. Clinicalgenetic evaluation of patients with azoospermia to establish their diagnosis and treatment. Material and Methods. 96 men with azoospemiawere investigated by cytogenetic classical G-banding technique. The genomic DNA was isolated and used for the analysis of AZF microdeletons and mutations in the CFTR gene by the PCR technique. The AZFα regions (sY84, sY86, DBY1, sY620), AZFb (sY117, sY127, sY134, SY143), and AZFc (sY254, sY255, sY153, SY158) were analyzed. ΔF508 and G542X were tested for the CFTR gene. Results. Of 96 cases of men with azoospermia, 35 (36.4%) showed genetic variations and 61 (63.6%) without changes. In the 35 patients, in 24 (25%) cases chromosomal abnormalities were found, in 10 (9.6%) patients the microdeletions of the Y chromosome in the AZF region, of which in 8 cases they presented normal karyotype 46,XY and in 2 cases variations in karyotype. In 3 (3.1%) men were diagnosed as carriers of mutations in the CFTR - ΔF508 gene; for calculating the risk of recurrence in offspring were also investigated their wives, who were homozygous. Conclusion. Clinical-genetic evaluation of couples with male infertility associated with azoospermia is necessary, not only for the correct establishment of the diagnosis but also for their treatment.Introducere. La nivel mondial s-a estimat că circa 7% dintre toți bărbații se confruntă cu infertilitate. Aproximativ 20% dintre cauzele infertilității masculine sunt de etiologie genetică. Cele mai frecvente cauze genetice raportate fiind anomaliile cromozomiale și microdelețiile cromozomului Y. Scopul lucrării. Studierea variațiilor cromozomiale, microdelețiilor cromozomului Y și a mutațiilor la nivelul genei CFTR (Cystic fibrosis transmembrane conductance regulator) la bărbații cu azoospermie. Material și metode. 96 de bărbați cu azoospemie au fost investigați citogenetic, prin tehnica clasică de marcaj G. ADN-ul genomic a fost izolat pentru analiza microdeleților Y și a mutațiilor în gena CFTR, prin tehnica PCR. Au fost analizate regiunile AZFa (sY84, sY86, DBY1, sY620), AZFb (sY117, sY127, sY134, SY143) și AZFc (sY254, sY255, sY153, SY158). Pentru CFTR au fost testate ΔF508 și G542X. Rezultate. Din 96 de cazuri de bărbați cu azoospermie, 35 (36.4%) au prezentat modificări genetice și 61 (63.6%) fără modificări. La cei 35 de pacienți, în 24 (25%) de cazuri s-au găsit anomalii cromozomiale, la 10 (9.6%) pacienți microdeleții ale cromozomului Y în regiunea AZF, dintre care în 8 cazuri au prezentat cariotip normal 46,XY și în 2 cazuri variații în cariotip. Iar 3 (3.1%) bărbați au fost diagnosticați ca purtători ai mutației în gena CFTR - ΔF508; pentru calcularea riscului de recurență la descendenți au fost, de asemenea, investigate soțiile lor, care au fost homozigote. Concluzii. Evaluarea clinico-genetică a cuplurilor cu infertilitate masculină asociată cu azoospermie este necesară, nu doar pentru stabilirea corectă a diagnosticului, dar și pentru tratamentul acestora

Chromosomal variations associated with neuro-genetic aspects in male infertility

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Sindromul Klinefelter (XXY) și Sindromul Yacobs (XYY), sunt anomalii ale cromozomilor sexuali, ce se caracterizează prin statură înaltă și infertilitate la vârsta adultă, fiind asociate cu un risc mai mare pentru fenotipuri de neurodezvoltare, comportamentale și cognitive. Scopul. studierea aspectelor neuro-genetice la pacienții cu variații cromozomiale în infertilitatea masculină, pentru realizarea unui diagnostic precoce. Material si metode. 95 bărbați cu infertilitate au fost investigați citogenetic (bandare G), având ca criterii de selecție, azoospermia, valori crescute sau normale ale FSH (hormon foliculostimulant) și LH (hormon luteinizant), următoarele aspecte fenotipice: statura înaltă, hipogonadism, criptorhidie, ginecomastie, retard mintal, hiperactivitate, probleme psihosociale. Prelucrarea statistică a datelor s-a realizat prin programul SPSS versiunea 22.0. Rezultate. În urma rezultatelor citogenetice SK a fost diagnosticat în 10 (10,5%) cazuri: dintre care în 9 cazuri forma clasică 47,XXY- 90,9% și un caz forma mozaică 47,XXY/46, XY: - 9,1%. În 2 (2,1%) cazuri a fost identificat Sindromul Yacobs cu varianta citogenetică 47,XYY. Pacienții cu ambele aneuploidii au prezentat azoospermie, valori crescute ale hormonului FSH și LH, statura înaltă, hipogonadism, probleme comportamentale și psihiatrice, dintre care în SK: retard mental ușor până la moderat; tulburări de limbaj cu retard cognitiv-verbal dezvoltarea motorie lentă, tulburări de coordonare, comportament imatur și în Sindromul Yacobs: impulsivitate, labilitate emoțională, hiperactivitate. Concluzie. Asocierile fenotipice psiho-comportamentale ale Sindromului 47,XXY și 47,XYY apar la vârstă de copilărie și se accentuează la vârsta adultă. Evaluarea minuțioasa a aspectelor neurologice la vârsta fragedă a copilăriei poate fi o șansă pentru diagnosticarea precoce.Introduction. Klinefelter syndrome (XXY) and Yacobs syndrome (XYY), are abnormalities of the sex chromosomes, which are characterized by tall stature and infertility in adulthood, being associated with a higher risk for neurodevelopmental, behavioral and cognitive phenotypes. The aim is to study the neuro-genetic aspects in patients with chromosomal variations in male infertility, in order to achieve an early diagnosis. Material and methods. 95 men with infertility were cytogenetically investigated (G-banding), having as selection criteria, azoospermia, increased or normal values of FSH (follicle-stimulating hormone) and LH (luteinizing hormone), the following phenotypic aspects: tall stature, hypogonadism, cryptorchidism, gynecomastia, mental retardation, hyperactivity, and psychosocial problems. The statistical processing of the data was carried out using the SPSS program version 22.0. Results. According to the cytogenetic results, KS was diagnosed in 10 (10.5%) cases: of which in 9 cases the classic form 47,XXY- 90.9% and one case the mosaic form 47,XXY/46,XY: - 9.1 %. In 2 (2.1%) cases, Yacobs Syndrome was identified with the cytogenetic variant 47,XYY. Patients with both aneuploidies presented azoospermia, increased FSH and LH hormone values, tall stature, hypogonadism, behavioral and psychiatric problems, among which in SK: mild to moderate mental retardation; language disorders with cognitive-verbal retardation, slow motor development, coordination disorders, immature behavior and in Yacobs Syndrome: impulsivity, emotional lability, hyperactivity. Conclusion. The psycho-behavioral phenotypic associations of the 47,XXY and 47,XYY Syndrome appear in childhood and are accentuated in adulthood. Careful evaluation of neurological aspects in early childhood may be a chance for early diagnosis and initiation of measures to alleviate psycho-behavioral disorders

Congenital brain malformations in children with cerebrial vascular accident in the Republic of Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. La copii cu accident vascular cerebral ischemic (AVCI) deseori se întâlnesc diverse malformații congenitale cerebrale (MCC) ca factori de risc. Scopul. Cercetarea factorilor de risc în AVCI la copii prin examenul imagistic cu scop de identificare a MCC. Material și metode. În 20102022 în Republica Moldova a fost realizat un studiu retro- și prospectiv pe un eșantion de 560 copii cu AVCI cu vârsta de nou-născut până la 18 ani, dintre care la 52 de copii au fost confirmate prin imagistică cerebrală MCC. Prelucrarea statistică a datelor obținute în studiul realizat a fost efectuată prin programul SPSS. Rezultate. Printre MCC diagnosticate la copiii cu AVCI pot fi enumerate: hipogenezia corpului calos – 10 (19,2%) cazuri, agenezia corpului calos – 5 (9,6%) cazuri, malformația Arnold Chiari – 8 (15,4%) cazuri, sindromul Dandy-Walker – 7 (13,5%) cazuri, anomalii ale cerebelului – 4 (7,7%) cazuri, hipogenezia simplă a vermisului – 2 (50%) cazuri, hipogenezia emisferelor cerebeloase – 2 (50%) cazuri, microcefalia congenitală – 4 (7,7%) cazuri, hidrocefalia congenitală – 3 (5,8%) cazuri, dilatarea intrauterină a sistemului ventricular – 11 (21,2%) cazuri. MCC deseori pot fi responsabile de dezvoltarea AVC, dintre cele depistate la copiii din studiul nostru cităm sindromul Dandy-Walker, malformația Arnold Chiari și hidrocefalia congenitală. La unii nou-născuți cu AVC ischemic (AVCI) au fost identificate afecțiuni ale encefalului care au apărut în perioada fetală sau neonatală, sugestive pentru un AVC suportat perinatal, printre care chistul cerebral în 27 (4,8%) cazuri. Concluzii. MCC la copii reprezintă una din cauzele AVCI și reprezintă 8,9% în cazul studiului efectuat de noi. Metodele de prevenire a nașterii copiilor cu MCC reprezintă una din domeniile medicale importante, în special pentru neurologia pediatrică.Background. In children with ischemic stroke (IS), various congenital cerebral malformations (CCM) are often found as risk factors. Objective of the study. Research of risk factors of IS in children through the imaging examination with the aim of identifying CCM. Material and methods. In 20102022 in the Republic of Moldova, a retro- and prospective study was conducted on a sample of 560 children with IS aged from newborn to 18 years. 52 children were confirmed by brain imaging with CCM. Statistical processing of the data obtained in the study was performed using SPSS program. Results. Among the CCM diagnosed in children with IS can be listed hypogenesis of the corpus callosum – 10 (19.2%) or agenesis 5 (9.6%) cases, Arnold Chiari malformation – 8 (15.4%) cases, Dandy-Walker syndrome – 7 (13.5%) cases, malformations of the cerebellum – 4 (7.7%) cases, expressed by simple hypogenesis of the vermis – 2 (50%) cases or hypogenesis of the cerebellar hemispheres in 2 (50%) cases, congenital microcephaly – 4 (7.7%) cases, congenital hydrocephalus – 3 (5.8%) cases, intrauterine dilatation of the ventricular system – 11 (21.2%) cases. CCM can often be responsible for the development of stroke, among those detected in children in our study we founded Dandy-Walker syndrome, Arnold Chiari malformation, and congenital hydrocephalus. In some newborns with stroke, brain disorders that appeared in the fetal or neonatal period, suggestive of a stroke sustained perinatally, were identified, including brain cyst in 27 (4.8%) cases. Conclusions. CCM in children is one of the causes of IS and represents 8.9% in our case study. The methods of preventing the birth of children with CCM represent one of the important medical domain, especially in pediatric neurology in the Republic of Moldova

Aspecte neurogenetice la bărbații infertili cu sindromul Klinefelter

Background. Klinefelter’s syndrome (KS) is the most common genetic cause of human male infertility asosieted with azoospemia in 10-15%. KS is due to the presence of one or more supernumerary X chromosomes. Most genes from the extra X undergo inactivation, but some escape and play a role in klinefelter pathogen. Objective of the study. to study the neurological and cytogenetic peculiarities of KS in infertile men in order to initiate measures to improve their quality of life. Material and Method. the study was performed on 110 men with infertility, selected during medical genetic counseling, having as selection criteria, lack of sperm in the ejaculate, elevated values of FSH and LH, the following phenotypic aspects: hypospadias, small testes, cryptorchidism, waist high and disproportionate, hypogonadism, gynecomastia, mental retardation, psychosocial problems. Results. The most common chromosomal abnormality diagnosed in the 33 patients with KS was homogeneous free trisomy 47,XXY (30 cases - 90.9%), followed by the forms: mosaic (47,XXY /46,XY: 1 case), polysomy X-Y (variant 48,XXYY: 1 case - and 49,XXXXY: 1 case). In most patients with variant 47,XXY the classical and mosaic form showed a mild to moderate mental retardation, language disorders with cognitive-verbal retardation, slow motor development, coordination disorders, immature behavior. In patients with variants 48,XXYY and 49,XXXXY, were ascertained moderate to severe mental retardation, severe cognitive-verbal retardation, behavioral problems. Conclusion. The diagnosis of the cytogenetic variant in patients with KS is of neurological importance, as the severity of the neurodevelopmental phenotype in subjects with KS is directly proportional to the number of the supernumerary X chromosome. Introducere. Sindromul Klinefelter (SK) este cea mai frecventă cauză genetică a infertilității masculine, asociată cu azoospermie în 10-15%. SK este cauzat de prezența a unuia sau a mai multor cromozomi Xsupranumerari. Majoritatea genelor din cromozomul X-sulpimentar sunt inactivate, dar unele scapă procesului și joacă un rol în agentul patogen klinefelter. Scopul lucrării. Studerea particularităţilor neurologice şi citogenetice ale SK la bărbații infertili pentru iniţierea unor măsuri de ameliorare a calității vieții acestora. Material și Metode. Studiul a fost efectuat pe 110 bărbați cu infertilitate, selectaţi în cadrul consultului medico-genetic, având drept criterii de selecţie, lipsa spermatozoizilor în ejaculat, valori crescute de FSH și LH, următoarele aspecte fenotipice: hipospadias, testiculi mici, criptorhidism, talie înaltă şi disproporţională, hipogonadism, ginecomastie, retard mental, tulburări de comportament. Rezultate. Cea mai frecventă anomalie cromozomială diagnosticată la cei 33 de pacienţi cu SK a fost trisomia liberă omogenă 47,XXY (30 cazuri - 90,9%), urmată de formele: mozaică (47,XXY/46,XY: 1 caz), polisomiile X-Y (varianta 48,XXYY: 1 caz – şi 49,XXXXY: 1 caz). La majoritatea pacienților cu varianta 47,XXY forma clasică și mozaică, s-a atestat un retard mental uşor spre moderat, tulburări de limbaj cu retard cognitiv verbal, dezvoltarea motorie lentă, dereglări de coordonare, comportament imatur. La pacienții cu varianta 48, XXYY și 49, XXXXY s-a constatat retardul mental moderat spre sever, retardul cognitiv verbal sever, problemele de comportament, cu punerea în pericol a vieții proprii. Concluzii. Diagnosticarea variantei citogenetice la pacienții cu SK prezintă o importanță din punct de vedere neurologic, întrucât severitatea fenotipului de neurodezvoltare la subiecții cu SK este direct proporțională cu numărul cromozomului X-supranumerar

Соответствие профилей устойчивости в вторичных случае туберкулеза в отношении индексов случаев.

Conformance of resistance profiles in cases of secondary tuberculose versus index cases.Scopul. Studierea profi lurilor de rezistență a Mycobacterium tuberculosis în cazurile secundare versus cazurile index de tuberculoză pulmonară diagnosticate în același focar intra-domiciliar. Material și metode. Studiu retrospectiv de comparare a rezultatelor testelor de sensibilitate la medicamentele pe medii solide (Lowenstein-Jensen) obținute la momentul stabilirii diagnosticului de tuberculoză în cazurile index și cele secundare provenite din același focar intra-domiciliar, înregistrate pe parcursul anului 2012 în diferite raioane ale Republicii Moldova. Rezultate. Au fost analizate rezultatele investigațiilor microbiologice a 92 perechi caz index-caz secundar de tuberculoză pulmonară înregistrate în perioada anului 2012. Corespunderea spectrului de rezistență la preparatele de linia întâi a cazului secundar comparativ cu cazul index se atestă în 2/3 dintre perechile studiate. Rata corespunderii profi lurilor de rezistență la izoniazidă și rimfapicină în focarele cu caz index TB MDR atinge 90% în timp ce focarele cu caz index TB sensibil este de 65%. Rata corespunderii profi lului de rezistență în focarele cu caz index BAAR+ nu diferă semnifi cativ cu cea din focarele cu cazul index cu BAAR. Pentru preparatele antituberculoase de linia a doua spectrul de sensibilitate a corespuns în 59% pentru kanamicină– ofloxacină, iar pentru etambutol - cicloserină în 39%. Concluzii. Compararea profi lului de rezistență a tulpinilor Mycobaterium tuberculosis izolate în cazurile index și cele secundare de tuberculoză depistate în aceeași gospodărie evidențiază o rată semnificativă de necorespundere dintre acestea, ceea ce sugerează riscul sporit de transmitere intracomunitară (extradomiciliară) a infecției tuberculoase. Sunt necesare studii cu aplicarea tehnicilor moleculare de secvențiere pentru confi rmarea fenomenului.  Соответствие профилей устойчивости в вторичных случае туберкулеза в отношении индексов случаев

Neurogenetic aspects of congenital aminoacidopathies

Introducere. Aminoacidopatiile congenitale au fost denumite ca tulburări genetice datorate dereglării procesului de sinteză și/sau degradare al proteinelor. Studiile au determinat manifestări clinice neurologice (hipotonie, ataxie, retard fizic/cognitiv, distonie, etc.) din primele zile de viață a copilului. Scopul studiului. Evidențierea rolului aspectului neurogenetic în aminoacidopatiile congenitale, analiza manifestărilor clinice și aprecierea gravității pentru diagnosticarea precoce și inițierea tacticii de tratament al acestui grup de patologii. Material și metode. Am utilizat metoda observațională a studiilor oficiale, sinteza și analiza critică a peste 30 de articole publicate din anii 2016-2023 pe platformele PubMed, Medscape, NEJM, GeneCards, Lecturio, AMBOSS. Rezultate. În urma analizei studiilor clinice au fost observate multiple modificări funcționale ale sistemului nervos central. Erorile apărute în expresia genelor responsabile de metabolismul proteic s-au reflectat prin semne și simptome atât cognitive, cât și fizice. Astfel acestea au dus la dezechilibre în neurotransmițători (ex.: dopamina, serotonina, noradrenalina), neurotoxicitate (ex.: creșterea excesivă de fenilepinefrină), neurodegenerare (ex.: defectele de glutamat și arginină). În rezultatul celor enumerate s-au determinat simptome patologice neurologice: tulburări de comportament, dereglări ale motricității, dizabilitate intelectuală, convulsii, encefalopatie, neuropatie optică și retard psiho-verbal. Concluzii. Studiile recente au arătat că reglarea epigenetică a expresiei genelor are un rol semnificativ în dezvoltarea aminoacidopatiilor congenitale. Modificările ce au loc la nivelul ADN-ului au dus la dereglarea ireversibilă a funcțiilor celulelor întregului organism, în special la nivelul țesutul cerebral.Background. Congenital aminoacidopathies have been named as genetic disorders due to the dysregulation of the protein synthesis and/or degradation process. Studies have determined neurological clinical manifestations (hypotonia, ataxia, physical/cognitive retardation, etc.) from the first days of the child’s life. Objective of the study. To highlight the role of the neurogenetic aspect in congenital aminoacidopathies, analysis of clinical manifestations and assessment of severity for early diagnosis and initiation of treatment tactics of this group of pathologies. Material and methods. We used the observational method of official studies, the synthesis and critical analysis of over 30 articles published from 2016-2023 on the platforms PubMed, Medscape, NEJM, GeneCards, Lecturio, AMBOSS. Results. Following the analysis of clinical studies, multiple functional changes of the central nervous system were observed. Errors in the expression of genes responsible for protein metabolism were reflected in both cognitive and physical signs and symptoms. Thus they led to imbalances in neurotransmitters (e.g.: dopamine, serotonin, noradrenaline), neurotoxicity (e.g.: excessive increase of phenylepinephrine), neurodegeneration (e.g.: defects of glutamate and arginine). Because of those listed, pathological neurological symptoms were determined: behavior disorders, motor disorders, intellectual disability, seizures, encephalopathy, dystonia, optic neuropathy, and psycho-verbal retardation. Conclusion. Recent studies have shown that epigenetic regulation of gene expression has a significant role in the development of congenital aminoacidopathies. The changes taking place at the DNA level led to the irreversible deregulation of the cell functions of the entire body, especially at the brain tissue level

Male 46, XX, clinical case report

USMF Nicolae Testemiţanu, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Centrul Medical RepromedПоловой детерминизм у человека представляет собой сложный процесс, включающий систему генов полового развития, из которых ген, расположенный на хромосоме Y – Yp11.32, именуемый SRY (Sex-determining region Y), играет критическую роль. Цель: Подтвердить важность клинико-генетического обследования для мужчин с азооспермией, с целью точной диагностики мужского бесплодия. Материалы и методы: Было проведено клинико-генетический обследование мужчины в возрасте 31 года, с бесплодием в течение 5 лет в анамнезе, с азооспермией и нарушением гормональных маркёров. Было осуществлено цитогенетическое обследование, проведённое по классической методике с окраской по Гимзе. Дополнительно был применён метод FISH (Fluorescence in situ hybridization) с зондами для X-хромосомы (DXZ1, Xp11.1-q11.1) и Y-хромосомы (SRY, Yp11.32 и DYZ1,Yq12). Для молекулярно-генетической диагностики маркёров Y-хромосомы (SY 81, SY 84, SY 127, SY 134, SY 254, SY 255) и внутреннего контроля маркёров sY14/SRY и ZFX/ZFY была использована техника мультиплексной ПЦР (полимеразная цепная реакция). Результаты: Клиническое обследование показало, что фенотип и психологическая идентичность соответствовали мужскому полу. В то же время, были обнаружены гипогонадизм, азооспермия и бесплодие. Данные цитогенетического обследования показали наличие кариотипа 46, XX, характерного для женского пола. Тест FISH показал наличие двух сигналов хромосомы X и одного сигнала хромосомы Y (SRY, Yp11.32). По результатам молекулярно-генетического анализа было диагностировано наличие гена SRY и отсутствие маркёров Y-хромосомы. Вышеуказанные результаты указывают на клинический диагноз нарушений полового развития (синдром XX, мужской фенотип). Наличие гена SRY, транслоцированного на хромосому X, подтверждает и объясняет мужской фенотип у пациента. Заключение: Клинико-генетическое обследование мужчин с азооспермией представляет важность для точной диагностики мужского бесплодия.Sex determination in humans presents a complex process, that involves a network of genes in which a gene, located on Y-chromosome Yp11.32, named SRY (sex-determining region of the Y), plays a crucial role. The goal: To confirm the importance of clinical-genetic evaluation in azoospermic men, for the correct diagnosis of male infertility. Materials and methods: A 31-year old man with a history of 5-years of infertility, azoospermic and hormonal marker changes, was clinical genetic evaluated. For the chromosome analysis, the cytogenetic exam was performed using the classic Giemsa marking technique. The FISH (Fluorescence in situ hybridization) test with X chromosome probes (DXZ1, Xp11.1-q11.1) and Y (SRY, Yp11.32 and DYZ1, Yq12) was also performed. For molecular genetic diagnosis of Y chromosome markers (SY 81, SY 84, SY 127, SY 134, SY 254, SY 255) and internal controls: sY14/SRY and ZFX/ ZFY, was used technique Multiplex Polymerase chain reaction (PCR).Results: Following clinical evaluation, the patient’s phenotype and psychological identity were male. Also he presented hypogonadism, azoospermia and infertility. According to the cytogenetic exam, the karyotype was 46,XX, female characteristic. The FISH test highlighted, two signals for chromosome X and a signal for chromosome Y (SRY, Yp11.32). Following molecular genetic examination, the presence of the SRY gene and lack of markers of the Y chromosome was diagnosed. The three related results suggest the clinical diagnosis of sexual development disorder (XX syndrome, male phenotype). The presence of the SRY gene translocated on chromosome X confirms and explains the male phenotype of the patient. Conclusion: Clinical-genetic evaluation of azoospermic men is important for the correct diagnosis of male infertility