Securitatea injecţiilor şi riscurile de contractare a hepatitelor virale B şi C

Actualitatea temei. Asistenţa medicală are menirea de a salva și a îmbunătăţi viaţa pacientului. Anume reieșind din această afirmaţie, fiecare lucrător medical are responsabilitatea să protejeze sănătatea sa și a pacienţilor săi prin prevenirea transmiterii infecţiilor asociate cu asistenţa medicală. Una dintre problemele majore care contribuie la transmiterea unei game largi de agenţi patogeni este nerespectarea securităţii injecţiilor. O injecţie inofensivă nu dăunează recipientului, nu expune personalul medical la nici un risc și nu reprezintă un deșeu medical care ar fi periculos pentru comunitate. Problema securităţii injecţiilor este recunoscută la nivel global. De menţionat că 95% din toate injecţiile au un scop terapeutic. Conform datelor OMS, anual la nivel mondial se înregistrează circa 21 milioane cazuri de hepatită virală B (HVB), 2 milioane cazuri de hepatită virală C (HVC), 260 mii cazuri de HIV/SIDA și, ca urmare, circa 500 mii cazuri de decese. Obiectivele studiului: - Evaluarea situaţiei epidemiologice prin hepatitele virale B, C și D în municipiul Chișinău. - Determinarea factorilor predominanţi în transmiterea acestor maladii. - Elaborarea unor recomandări pentru prevenirea transmiterii hepatitelor virale parenterale. Materiale și metode. În calitate de material de studiu au servit anchetele epidemiologice, buletinele epidemiologice, fișele medicale. Pentru analiză au fost utilizate metodele epidemiologică, statistică, descriptivă. Rezultate. Morbiditatea populaţiei prin hepatitele virale B, C și D acute în mun. Chișinău s-a redus seminificativ în ultimii ani. Totuși, rata incidenţei prin aceste maladii rămâne a fi înaltă, comparativ cu majoritatea ţărilor europene. În perioada 2006-2011, în mun. Chișinău s-a înregistrat o reducere a incidenţei prin hepatitele virale parenterale B, C și D acute de la 17,1 cazuri la 100 mii populaţie în 2006 până la 5,4 cazuri la 100 mii populaţie în 2011. Evaluarea anchetelor epidemiologice a 511 cazuri de hepatită virală B, C și D, înregistrate în anii 2006-2011 în mun. Chișinău, a scos în evidenţă faptul că calea artificială a fost menţionată în 48% din anchete, iar calea naturală – în 45%. În 7% din cazuri calea de transmitere a infecţiei nu a fost stabilită. Analiza cazurilor de HV cu transmitere parenterală a demonstrat că ponderea manipulaţiilor medicale a constituit 34%. Dintre acestea, în 32% din cazuri au avut loc manipulaţii stomatologice, 22% revin intervenţiilor chirurgicale, cca 16% – intervenţiilor ginecologice și circa 10% – injecţiilor. Manipulaţiilor endoscopice le revin 8% din totalul cazurilor de infectare. O pondere, la prima vedere nesemnificativa, de circa 2,5% revine infectării lucrătorilor medicali în urma exercitării funcţiilor, în special care ţine de prelucrarea instrumentarului medical de folosinţă repetată. Concluzii. Una dintre problemele existente ce duc la transmiterea hepatitelor virale în cadrul instituţiilor medicale este lipsa unei Strategii naţionale privind gestionarea deșeurilor medicale și securitatea injecţiilor. OMS susţine elaborarea ghidurilor, strategiilor și studiilor de supraveghere, prevenire și control al hepatitelor virale. În plan profilactic se insistă asupra implementării imunizării universale contra hepatitei virale B a copiilor și a persoanelor din grupele cu risc sporit de infectare; asupra asigurării securităţi sângelui, securităţii injecţiilor și managementului corect al deșeurilor rezultate din activităţile medicale. Promovarea sinergismului între programele naţionale și internaţionale care pot contribui semnificativ la diminuarea riscurilor de contractare a infecţiilor cu transmitere parenterală rămâne o sarcină actuală

Caracteristica erupţiilor de HVA în Republica Moldova în anii 2000-2001 şi măsurile de combatere a lor

De cele mai multe ori erupţiile de HVA se înregistrează în anii fazei de ascendenţă a procesului epidemic. Au fost analizate 20 de erupţii în anul 2000, ce constituie doar 7,5% din numărul total de cazuri (5201) înregistrate în acest an. Majoritatea acestora au fost semnalate în jud. Tighina (6 erupţii cu 197 cazuri, inclusiv 101 cazuri în Cârnăţeii Noi). În anul 2001 au fost înregistrate 28 de erupţii în 8 judeţe ale R. Moldova cu 562 bolnavi. Analiza efectuată demonstrează că ponderea persoanelor adulte constituie numai 4,9%, ceilalţi au fost copii de vârstă preşcolară (34,7%) şi elevi din clasele I-V (53,2%), adolescenţii alcătuind numai 7,2%. În majoritatea cazurilor la declanşarea erupţiilor au contribuit cazurile sporadice de HVA, înregistrate în luna august, neînlăturarea lor la timp şi admiterea acestora în şcoli şi grădiniţe de copii. Au fost elaborate măsurile de combatere a hepatitei virale A

Semnificaţia epidemiologică a unor factori de mediu în procesul epidemic al hepatitei virale A în Republica Moldova

Printre maladiile infecţioase cu factor hidric de transmitere se numără hepatita virală A (HVA), care conduce la infl amaţia fi catului. HVA se transmite pe cale fecal-orală, cel mai frecvent prin intermediul apei contaminate şi de la persoană la persoană. Boala începe cu un debut brusc de febră, slăbiciune, pierderea poftei de mâncare, greaţă şi disconfort abdominal, urmate de icter în termen de câteva zile. În zonele endemice prin HVA, cele mai multe infecţii apar în timpul primei copilării. Majoritatea cazurilor evoluează asimptomatic. Aproape toţi pacienţii se recuperează complet, fără efecte pe termen lung. Datorită măsurilor profi lactice şi antiepidemice întreprinse în ultimii ani în Republica Moldova, procesul epidemic prin HVA înregistrează o reducere a morbidităţii, constituind 0,8 o/oooo în anul 2009

The comparative hygienic evaluation of the food poisoning outbreaks in relation to the inoffensiveness of food - stuffs in Chişinău municipality

Catedra Igienă a USMF „Nicolae Testemiţanu” Centrul de Sănătate Publică Municipal ChişinăuIt was studied the outbreaks of food poisoning, both microbial and non-microbial origin occurred in Chisinau municipality over the last period of 10 years (2003 -2012). It was established, that they were recorded annually. The share of the food samples that didn’t meet the current standards had a tendency to decreasing. There were determined the main offending food-stuffs, factors and conditions that favored the appearance of diseases. The analysis of the obtained results allows the developing of a plan of measures for prevention of food poisoning. Au fost studiate izbucnirile de intoxicaţii alimentare, atât de origine microbiană, cât şi nemicrobiană, care au avut loc în municipiul Chişinău pe parcursul ultimei perioade de 10 ani(2003-2012). S-a constatat, că acestea se înregistrau anual. Cota-parte a probelor de alimente, care n-au corespuns standardelor în vigoare, a avut tendinţa spre scădere. Au fost determinate principalele produse alimentare incriminate, factorii şi condiţiile, care au favorizat apariţia maladiilor. Analiza rezultatelor obţinute permite elaborarea unui plan de măsuri de prevenire a intoxicaţiilor alimentare

Оценка профессионального риска работников микробиологических лабораторий

Şcoala de Management în Sănătate Publică, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Conferința ştiinţifico-practică naţională cu participare internaţională ”Promovarea sănătăţii – o prioritate a sănătăţii publice” 22-24 iunie 2016 Orhei, Republica MoldovaIncorrect handling with known, suspected, or unknown infectious agents present in biological samples is a biological risk for laboratory workers. In order to minimize the risk of infection, environment contamination, a series of international regulations and recommendations were elaborated. Authors address actual aspects, challenges regarding biosecurity and biosafety and management measures of biorisk in Republic of Moldova and worldwide.Неправильное обращение с известными, подозреваемыми или с неизвестными инфекционными агентами, присутствующих в исследуемых образцах, является биологическим риском для работников лабораторий. Для того чтобы свести к минимуму риск заражения работников из лабораторий, заражение окружающей среды, были разработаны ряд международных правил и рекомендаций. Авторы предлагают обзор современных аспектов, проблем, связанных с элементами мер биологической безопасности, биологической защиты и управления биорисками как в мире, так и в Республике Молдова

Evoluţia procesului epidemic al hepatitelor virale B, C şi D acute, strategia şi tactica de combatere a lor

Morbiditatea prin hepatite virale parenterale, în special prin hepatita virală B (HVB) acută, în Republica Moldova a fost şi rămâne a fi o problemă majoră social-medicală. În urma măsurilor preventive specifice şi nespecifice aplicate în practica medicală în ultimii ani, inclusiv Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D, morbiditatea prin HVB a fost redusă de la 61,5 o/oooo (media a 10 ani a perioadei prevaccinale) până la 50 o/oooo în perioada vaccinării selective a nounăscuţilor (media a 5 ani) şi până la 17,5 o/oooo (media a 10 ani) în perioada vaccinării universale a nou-născuţilor. Datorită prevenţiei specifice , cea mai semnificativă reducere a morbidităţii a avut loc în grupa cu vârsta până la 14 ani. Drept rezultat al implementării măsurilor preventive nespecifice în grupa cu vârsta de 15 şi mai mulţi ani, morbiditatea prin HVB a fost redusă de la 50 în anul 1990 până la 14 o/oooo în anul 2005. În studiu au fost expuse şi rezultatele analizei morbidităţii prin HVB în diferite zone ale Republicii Moldova şi grupe de vârstă şi sex

Fundamentarea ştiinţifică a criteriilor de evaluare a eficienţei şi calităţii în activitatea subdiviziunilor igienice a centrelor de sănătate publică

Principala sursă de a eficientiza asistenţa medicală este îmbunătăţirea continuă a calităţii guvernării sistemului de sănătate, a activităţii instituţiilor medico-sanitare şi serviciilor de sănătate. Cu toate acestea, până în prezent, în literatura de specialitate nu există criterii clare de cuantifi care a performanţei, eficienţei şi calităţii, care ar evalua în mod clar activitatea omni-direcţionale a specialiştilor, instituţiilor medico-sanitare publice şi a sistemului sanitar în întregime. Acest studiu este o încercare de a umple acest gol cu privire la evaluarea activităţii instituţiilor medicale mandatate cu efectuarea Supravegherii de stat a sănătăţii publice. Folosind abordarea qualimetrică şi metodele sale au fost dezvoltate criterii SMART pentru evaluarea complexă a activităţii medicilor igienişti care include 11 nouă grupe de indicatori, criterii cantitative de evaluare 153 de indicatori şi, 4 nivele de evaluare. Detaliat, sunt redate metodologia de elaborare a criteriilor şi algoritmului de aplicare, atât în evaluarea individuală cât şi în evaluare colectivă. Criteriile dezvoltate sunt un instrument practic pentru analiza şi soluţionarea problemelor care induc calitatea slabă, precum şi pentru argumentarea managementului prin obiective

Studiu retrospectiv al morbidităţii prin infecţii nosocomiale la pacienţii de profil chirurgical din mun. Chișinău

USMF N. Testemițanu, Centrul de Sănătate Publică din mun. ChişinăuActualitatea temei. Infecţiile nosocomiale (IN) au devenit o problemă medicală, socială și economică, determinată de frecvenţa lor sporită și consecinţele grave pe care le provoacă. În ultimul secol, în legătură cu dezvoltarea impetuoasă tehnico-știinţifică și crearea instituţiilor medico-sanitare de mari proporţii, în care sunt concentraţi un număr mare de pacienţi cu statut imun diminuat, apar condiţii prielnice de dezvoltare a infecţiilor nosocomiale. În Republica Moldova infecţiile nosocomiale sunt apreciate ca una dintre cele 10 probleme prioritare pentru sănătatea publică. În patologia nosocomială la etapa actuală domină infecţiile septico-purulente care constituie circa 85% (V. Prisacari, 2005). Obiectivele studiului vizează determinarea nivelului morbidității prin infecții nosocomiale septico-purulente la pacienții cu profil chirurgical în baza datelor oficiale, înregistrate la Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău. Totodată, vor fi determinate particularitățile de manifestare a procesului epidemic în funcție de unii factori de risc determinaţi pe parcursul perioadei de studiu. Materiale și metode. Studiul epidemiologic retrospectiv a fost efectuat în baza dărilor de seamă ale Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău pentru anii 2004-2011. A fost analizată morbiditatea prin infecții septico-purulente nosocomiale la pacienții de profil chirurgical, înregistraţi oficial la CSP Chișinău în această perioadă. Pentru determinarea particularităților de evoluție a procesului epidemic în infecțiile septico-purulente nosocomiale, a fost aplicat studiul epidemiologic longitudional de cohortă. Rezultate obţinute. Studiul epidemiologic retrospectiv pentru anii 2004-2011 denotă o tendință de scădere a morbidităţii de la 5,6 la 1000 operați înregistrați în anul 2004 până la 2,3 la 1000 operați înregistrați în anul 2011. Este de menționat că până în prezent nivelul înregistrat al morbidității prin ISPN nu reflectă situația reală și este subapreciată datorită nediagnosticării și nedeclarării tuturor cazurilor de ISPN. Acest fapt a fost determinat și în rezultatul studiului efectuat de Prisacari V. ș. a. (2009), care reflectă situația reală evaluată prin metoda activă de determinare a ISPN înregistrate în staționarele de profil chirurgical. Studiul a demonstrat că morbiditatea reală în staţionarele chirurgicale constituie 83,16 cazuri la 1000 operaţi. Pe parcursul anului 2011, cele mai multe cazuri de ISPN au fost declarate de Institutul FP Ch. Draganiuc, constituind 25,6 la 1000 operați în comparație cu anul 2010, când au fost declarate 6,7 cazuri la 1000 operați. Este de menționat faptul că au fost înregistrate instituții care pe parcursul a 2 ani nu au declarat nici un caz de ISPN, cum ar fi Institutul Cardiologic. SCR de copii E. Coţaga pe parcursul anului 2011 nu a declarat nici un caz de ISPN. De asemenea, 7 clinici chirurgicale private din mun. Chișinău n-au declarat nici un caz de ISPN pe parcursul anului 2011. Fenomenul de dosire şi neînregistrare a IN nu contribuie la conştientizarea problemei, la constatarea pagubei economice, sociale şi morale pricinuite de IN. Majoritatea complicațiilor septico-purulente se manifestă prin plagă supurată, alcătuind 40,1% din morbiditatea generală. Totodată, au fost determinate abces postoperator (19,9%), pneumonii și bronhopneumonii (6,7%), peritonite (3,9%), flegmon (9,6%), endometrite și epididemite (6,6%), infecția osteomielitică și osteite (7,8%), meningoencefalite purulente și mediastenite (câte 1,8% fiecare) și alte infecţii (1,8%). Mai frecvent au fost determinate complicații la a 10-a zi și mai mult după intervenție – 107 cazuri (57,5%), la a 5-9-a zi – 57 (30,7%) și în primele 4 zile – 21 cazuri (11,8%). În funcție de vârstă, se constată o morbiditate mai înaltă la pacienții de vârsta activă (50-59 de ani), fapt determinat de numărul mai mare de traumatisme înregistrate la această categorie de vârstă. Concluzii. ISPN continuă să fie o problemă medico-socială prioritară pentru Republica Moldova. Fenomenul de dosire a cazurilor de ISPN duce nemijlocit la subaprecierea situației reale și, respectiv, la diminuarea eficacității măsurilor antiepidemice aplicate pentru combaterea acestor maladii

Unele particularităţi epidemiologice ale morbidităţii prin infecţii septico-purulente nosocomiale, determinate la lăuze și nou-născuţi

USMF N. Testemițanu, Centrul de Sănătate Publică din mun. ChişinăuActualitatea temei. Printre staţionarele medicale de diferit profil, maternităţile se consideră instituţii cu risc sporit de îmbolnăvire prin ISP nosocomiale. Infecţiile la gravide, lăuze și nou-născuţi constituie o parte semnificativă a infecţiilor nosocomiale (IN). Conform unor studii speciale, infecţiile nosocomiale se dezvoltă de la 10,0-18,0% până la 27,8 – 35,5% din numărul de nou-născuţi și la 6,0-9,9% din lăuze. Totodată, în Federaţia Rusă, conform datelor oficiale, frecvenţa IN la nou-născuţi (anul 2000) constituie numai 0,66% sau 6,6 la 1000 copii născuţi vii, iar conform datelor lui Исаев Н.В. (2003), nivelul morbidităţii dosite la nou-născuţi și lauze constituie respectiv 34,9 și 72,5 cazuri la 1000 pacienţi. Obiectivele studiului vizează determinarea nivelului morbidității prin infecții nosocomiale septicopurulente (INSP) înregistrate în maternități în baza datelor oficiale înregistrate la Centrul de Sănătate Publică, mun. Chișinău. Totodată, vor fi determinate particularitățile de manifestare a procesului epidemic în funcție de unii factori de risc determinați pe parcursul perioadei de studiu. Materiale și metode. Studiul epidemiologic retrospectiv a fost efectuat în baza dărilor de seamă efectuate de către Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău pentru anii 2004-2010. A fost analizată morbiditatea prin infecții septico-purulente nosocomiale, determinată în maternităţi și înregistrată oficial la CSP din Chișinău în această perioadă. Pentru determinarea particularităților de evoluție a procesului epidemic au fost aplicate studii epidemiologice tradiționale de analiză statistică. Rezultate obţinute. Dinamica multianuală a morbidităţii prin ISPN la lăuze este în continuă creștere de la 5,8 la 1000 nașteri înregistrate în anul 2004 până la 13,8 la 1000 nașteri în anul 2010. Aceeași situație este determinată și pentru nou-născuți, morbiditatea fiind în creștere de la 2,2 la 1000 nounăscuți în anul 2004 până la 4,2 la 1000 nou-născuți înregistrată în 2010. Acest fapt este determinat de ameliorarea situației la capitolul înregistrării și raportării cazurilor de ISPN. Incidența morbidității prin ISPN în maternități diferă și este direct proporțională cu principiile generale de organizare a serviciilor maternității, atitudinea și responsabilitatea diagnosticării și raportării depline a cazurilor de ISPN. Un nivel mai scăzut de înregistrare și declarare a cazurilor de ISPN este determinat în ICȘDOSMC. Astfel, din 5466 nou-născuți vii pe parcursul anului 2010 au fost raportate doar 10 cazuri de complicații nosocomiale. În Materinitatea municipală nr. 2 au fost raportate 17 cazuri la lăuze și 7 cazuri la nou-născuți, la SCM nr. 1 – 128 cazuri la lăuze și 48 la nou-născuți. ISPN mai frecvent s-au manifestat clinic prin endometrite după cezariene, constituind 41 cazuri (14,1 la 1000 operații), endometritele după naștere – 156 cazuri (10,2 la 1000 operații), supurarea plăgii după cezariană – 4 cazuri (1,4‰), infectarea plăgii perineului – 7 cazuri (2,4‰), pneumonie – 1 caz (0,006‰). La nou-născuți manifestările clinice au fost cauzate, în majoritatea cazurilor, de afecțiuni ale sistemului respirator – 16 cazuri (1,1‰), determinate de traheobronșită și pneumonie. Totodată, incidența este în scădere comparativ cu anul 2009, când incidența prin traheobronșită a constituit 1,5‰. Este de menționat faptul că a crescut morbiditatea prin pneumonii la nou-născuți – de la 0,1‰ în anul 2008 până la 1,1‰ în 2010. Omfolitele au fost înregistrate în 15 cazuri (0,5‰), conjunctivite – 12 cazuri (0,7‰), infecția tegumentelor (0,9‰) și abces posinjectabil – câte 1 caz (0,06‰). Examinarea microbiologică a conținutului ISPN la lăuze s-a efectuat în 94,8% din cazurile înregistrate, iar la nou-născuți – în 81,5% din totalul cazurilor atestate la CSP din mun. Chișinău. ISPN atât la lăuze, cât și la nou-născuți în marea majoritate a fost determinată de flora mixtă, constituind 28,3% și 33,9%, respectiv, din totalul microorganismelor decelate. Totodată, la lăuze s-a decelat în 37 cazuri (18,4%) Enterococus, în 29 cazuri (14,4%) – E.coli, etc., iar la nou-născuți o pondere mare a ISPN a fost determinată de S.aureus și S.epidermidis, constituind respectiv câte 18,8%. Concluzii. Incidenţa prin ISPN la lăuze în mun. Chișinău a avansat de la 5,8 cazuri la 1000 nașteri în 2004 până la 13,8 în anul 2010. În structura ISPN la lăuze predomină endometritele după cezariene. Morbiditatea prin ISPN la nou-născuţi a crescut de la 1,8 cazuri la 1000 nou-născuţi în 2003 până la 4.2 în 2010. În structura microbiologică a ISPN la lăuze și nou-născuţi în 2010 predomină flora mixtă – respectiv 28,3 % și 33,9 % cazuri

Изучение серопревалентности вирусных гепатитов В и С в группе женщин детородного возраста в Республике Молдова

Summary. The recent scientific research concerning epidemiology of viral hepatitis B and C in Republic of Moldova underlined that the significant number of cases were registered in the age group of 20-29 years old. Within the framework of the National Programme to control viral hepatitis B, C and D in the Republic of Moldova, during 2007 to 2011, 1182 women of the above mentioned fertile age group and from different geographical regions have been tested for serological markers. The research results showed that 4.4% of the tested persons were positive to AgHBs and 2,7% to anti-HCV. Certain percent differences of the AgHBs were identified in various geographical regions, varying especially between North (1.8%) and South (7.4%), Central (2.4%) and South (7.4%). For the first time the evolution statuses of VHB and VHC were established according to the standard diagnostic algorithm. It was also determined the effectiveness of anti VHB vaccination in the studied population, after a three years period from the final course of vaccination. Thus 74% of tested people were positive to anti-HBs, but 46,1 % have only 10-50 UI/l. The results indicate the need of fertile women’s vaccination against VHB.Резюме. Научные исследования последних лет показали, что значительное количество случаев гепатита зарегистрировано среди лиц в возросте 20-29 лет. В рамках реализации „Национальной Программы борьбы с вирусными гепатитами B, C и D в РМ в период 2007-2011 годов” в первые в систематическом порядке было обследовано 1182 женщин детородного возраста на маркеры вирусных гепатитов B, C в различных географических зонах РМ. Результаты исследования показали, что HBsAg был обнаружен у 4,4% и Anti-HCV – у 2,5% женщин. В 3 географических зонах уровень инфекцированности вирусным гепатитом В существенно различается – мужду Северной (1,8%) и Южной (7,4%) зонами и Центральной (2,4%) и Южной (7,4%). Впервые были констатированы формы болезни ВГВ и ВГС, согласно интернациональному алгоритму диагностики. Изучение эффективности спустя 3 года после вакцинации против ВГВ показало, что только 74% лиц имеют значителный титр антител против ВГВ, и то в размере 10-50 UI/l (46,1%). Это означает, что необходимо в дальнейшем вакцинировать в массовом порядке женщин детородного возраста с предварительным их обследованием на маркеры ВГВ